![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
||||
|
||||
|
Mahayana - Despre Bodhisattva
Una din cele mai uzitate practici in budismul tibetan este Tonglen (Taking - Giving). Taking - adica luarea suferintelor si pacatelor tuturor fiintelor asupra practicantului (usurarea tuturor sufletelor) Giving - rugaciunea de daruire a unor fericiri sublime (sfinte, ceresti) tuturor fiintelor, fara exceptie. Este o practica dificila, practic inabordabila, fara intelegerea vacuitatii fenomenelor.
__________________
|
|
#2
|
||||
|
||||
|
Mahayana - Despre Bodhisattva
Cineva punea urmatoarea intrebare: Ce este mai valoroasa, o gramada de diamante sau o gramada de oase? Raspunsul: Depinde de cine le priveste - un om sau un catel. Din punct de vedere al unui Bodhisattva cel mai valoros lucru este vederea propriilor pacate. Identificarea pacatelor sunt asemuite cu nectare nepretuite pentru ca ofera posibilitea eradicarii acestora. Insa fata de un hinaianist, un Bodhisattva are o perceptie speciala asupra acestora. Pacatele pe care le vede la ceilalti le considera ca fiind, de fapt, pacatele lui proprii. Ceilalti sunt intelesi ca oglinzi care reflecta ceea ce se afla deja in interiorul lui.
__________________
|
|
#3
|
||||
|
||||
|
Mahayana - Despre Bodhisattva
Cum se raporteaza un Bodhisattva la ceilalti oameni, fata de toata faptura? Sunt patru moduri: -iertarea tuturora -perceperea bunatatii tuturor fapturilor -constientizarea responsabilitatii pe care o are fata de toate fapturile -asumarea acestei responsabilitati si actiunea efectiva. Iertarea tuturora Ne aflam in greseala si neputinta cu totii pentru ca, de fapt, suntem in necunostinta de Dumnezeu. Fundamental "nu stim ce facem". Aceasta necunostinta ne afecteaza pe toti, nu conteaza de ce rasa suntem, religie, filosofie sau ce optiuni ideologice avem. Necunostinta de Dumnezeu hraneste instinctiv compulsiunea apucarii, ne face instabili in virtute, repede schimbatori. Cine face fapte bune astazi maine poate cadea in mare greseala, iar cine este acum pacatos, peste trei ore se poate cai din toata inima. Asa ca nu este intelept sa impartim oamenii in drepti si pacatosi. Iertam greselile tuturora pentru ca omul este de fapt bolnav, sufera de necunostinta Adevarului. Omul cand se lacomeste la aceasta lume, foamea lui de fapt este o foame Dumnezeu, dar inca nu realizeaza aceasta. Iertam si pe cunoscut si pe necunoscut, iertam mai ales pe cei care ne-au ranit intr-un anumit fel. Este o iertare universala, in care privim cu un ochi egal, nu cu preferinte. Perceperea bunatatii tuturor fapturilor Toate fapturile in adancul lor sunt bune, niciuna nu este rea – pentru ca toate rasar din Adancul Bunatatii. Tot ceea ce experimentam bun in aceasta lume, toata fericirea noastra - vine de fapt prin bunatatea celorlalti. De cele mai multe ori suntem inclinati sa credem ca ni se cuvine de drept, dar daca analizam cu atentie vom constata ca si cea mai mica bucurie isi are drept cauza in bunatatea celorlalti. Chiar si trupul pe care-l avem se datoreaza bunatatii mamei de a ne purta in pantece si de a ne naste. Existenta tuturor trupurilor atarna de bunatatea tuturor mamelor. Nu exista fericire, cat de mica, pe care o experimentam si care sa nu depinda intr-un anumit fel de bunatatea celorlalte fiinte. Constientizarea responsabilitatii pe care o are fata de toate fapturile Toata existenta este un singur Trup. Cu totii existam intr-o stransa interdependenta. Daca o parte sufera, atunci tot Trupul sufera. Toate fapturile suntem o mare familie. Este bine sa intelegem ca am ajuns sa intelegem menirea noastra spirituala prin sacrificiul multor fapturi - mama noastra care ne-a nascut iar multi altii care se sacrifica si rabda pentru noi in felurite moduri. De exemplu, numai hrana care sta zilnic in fata noastra este rodul muncii atator oameni. Am putea obiecta si rationa ca beneficiem automat de rodul muncii altora - insa aceasta viziune este lipsita de vederea ca nimic bun in aceasta lume nu se poate face fara scanteia de bunatate din inima fapturii. Fara bunatatea si sacrificiul celorlalti nu am putea manca niciun colt de paine mucegaita. Suntem ca cineva in care s-a investit foarte mult pentru a salva o comunitate dintr-o mare primejdie. Intr-un fel, avem un mandat in acest sens de la toata Familia. De actiunile noastre atarna salvarea multora. Un Bodhisattva simte aceasta responsabilitate cu fiecare fibra a fiintei sale. Actiunea efectiva Un Bodhisattva actioneaza pe toate palierele: -extern (prin exprimare in lumea exterioara) -intern (prin actiuni mentale) -secret (prin purificarea energiilor interne) avand la baza motivatia bodhicittei. In general, angajeaza simultan cele sase paramita (generozitatea, disciplina morala, rabdarea, efortul, concentrarea si intelepciunea) in orice tip de actiune avand credinta ferma ca orice actiune individuala are repercursiuni la nivel global. Apeland la intelepciunea vacuitatii uneste cu usurinta singularitatea cu pluralitatea, transcende miscarea si nemiscarea, inceputul si sfarsitul fiecarei instante existentiale.
__________________
|
|
#4
|
|||
|
|||
|
Citat:
Citat:
Apoi, daca tot veni vorba, spune-mi si mie, sexul inainte de casatorie de exemplu, ar fi un pacat? Daca da, de ce?
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
|
#5
|
|||
|
|||
|
Citat:
Pentru ca impiedica vacuitatea. In schimb, daca e practicat de-a lungul casniciei, are tot timpul sa isi dovedeasca vacuitatea....:))) Exceptind sarcinile nedorite, desigur. |
|
#6
|
||||
|
||||
|
Definitie: Pacatul reprezinta orice actiune mentala/verbala/ corporala care genereaza sau intretine o stare de suferinta inrobitoare cu efect asupra celorlalte fiinte si/sau asupra noastra.
Suferinta poate fi de doua feluri: inrobitoare sau eliberatoare. Suferinta inrobitoare tinde sa mentina sau sa agraveze starea de suferinta. Suferinta eliberatoare este suferinta din care invatam cum sa ne eliberam (activam diverse forme de intelepciune prin experienta suferintei) si/sau prin care reusim sa transformam suferinta insasi in bucurie atat pentru noi insine cat si pentru celelalte fiinte. ---- Cainta / pocainta, marturisirea pacatelor - in budismul tibetan - se face invariabil catre Adi Buddha, insa reprezentat iconic intr-o multitudine de forme, cele mai cunoscute fiind Vajrasattva si 35 Buddhasi Confesionali (Cei 35 care asculta marturisirea pacatelor - Buddhas of the forgiveness of sins). ---------- Pacatul se contracareaza cu virtute. Virtutea reprezinta orice actiune mentala/ verbala /corporala care elimina starea de suferinta inrobitoare si genereaza fericiri pure. Fericirile pure sunt acele fericiri care iau nastere prin intelegerea/contemplarea Adevarului - naturii Lui Adi Buddha - a modului cum Acesta se reflecta in toate fiintele si fenomenele.
__________________
|
|
#7
|
|||
|
|||
|
Citat:
Si pana la urma sexul inainte de casatorie este pacat sau nu? Justificare in baza logicii de mai sus fiind care? Citat:
Pacatul este si el un fenomen? Se reflecta si acolo? Citat:
Adica, daca esti citit cat ai pretentia a fi, stii ca toate povestile astea n-au nici o legatura cu Budha, ba dimpotriva, ci e o "adaptare la mediu" a calugarului budhist care si-a dat seama ca o religie atee (cum era budhismul la origine) nu poate supravietui in lumea reala. Asa ca au mai furat de pe ici pe colo si au incropit o poveste noua. Si fiind evident vorba de un mediu panteist, de ce sa se opreasca cu povestile la un singur dumnezeu? Intrebarea e, de ce ai picat in plasa?
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 03.03.2016 at 15:43:21. |
|
#8
|
|||
|
|||
|
Alin, eu am cunoscut mai multi "budisti". Pun ghilimele pentru ca ei sunt de fapt crestini botezati care se dedau vartos la reverii nesfarsite.
Am fost ani in sir prieten (coleg, amic, vecin, camarad, prieten) cu cativa baieti si vreo doua fete care aveau aceleasi manifestari literare ca si Florin. Ce pot sa spun, asa, ca o perceptie personala si ca o nota comuna despre ei (pot vorbi de un profil psihologic tipic): - sunt oameni sensibili, delicati sufleteste, senzitivi chiar - totodata indivizi bataiosi si foarte orgoliosi; incapatanati, tre sa-i iei asa cum sunt altfel te intinzi la discutii nesfarsite si, de obicei, pagubitoare - sunt prietenosi, sufletisti, te ajuta la nevoie fara insa a uita sa iti sugereze ca asta se datoreaza maretiei lor (adica au oarece tenta narcisista in relatii) - au ajuns la invataturile orientale intotdeauna pe fondul unui doliu; au pierdut iluzii (de obicei erotice, amoroase) si s-au consolat cu varf si indesat, in carapacea unei introversii marcate, cu povesti pseudotamaduitoare - in general nu au incredere in oameni; sunt patiti, sufla si in iaurt; inteligenti, insa, isi dau seama ca nu pot trai chiar fara semeni si atunci aleg mai bine sa ii seduca si sa ii conduca, fie si prin bizarerii, decat sa fie la mana lor - Dumnezeu Se indura mereu de ei - le da nenumarate prilejuri sa se trezeasca din naluciri, le da si bunastare, le da de toate; atata doar ca ei se mentin cu incapatanare pe pozitia lor. Le e frica sa nu fie iar inselati. - sunt oameni cu nevoi foarte crescute de control si autocontrol. Prefera ordinea, minutiozitatea. In general se daruiesc unei idei (desigur, in limitele haului nesfarsit al apetitului lor pentru reverie), pretuiesc mintea limpede (rar consuma halucinogene, alcool etc.) insa nu prea stiu ce sa faca cu ea. De obicei fac bani, cariera, succes. Din pacate, la un moment dat, fiecare trece prin cate un episod limita, nu neaparat de nebunie majora. Dar, atat cat ii cunosc eu pe cei la care m-am referit, nu stiu prin ce miracol Dumnezeu ii scoate si de acolo. Dar ei tot nu isi retrag pozitia, nu se pocaiesc. Curios, par a avea de fapt o inima de piatra. Cred ca singura solutie pentru acesti oameni este sa intalneasca concret, in carne si oase, un om care sa ii iubeasca pana la capat, asa cum sunt ei. Ei au mare, foarte mare nevoie de iubire - atat de tip matern cat si paterna. Nu ii invidiez, sunt foarte nefericiti. Desi sunt oameni de toata isprava, in general... |
|
#9
|
||||
|
||||
|
Frumoasa caracterizare, Ahile...sa vedem acuma daca Florin se regaseste in ea..:)
__________________
Pentru un om cu picioarele goale, fericirea e o pereche de pantofi.Pentru un om care poarta pantofi vechi,fericirea este o pereche de pantofi noi,iar pentru omul care nu are picioare,fericirea este sa mearga descult. Masoara fericirea cu ceea ce ai,nu cu ceea ce-ti lipseste! |
|
#10
|
||||
|
||||
|
Citat:
Celalalt este simtit ca o parte din el insusi. Actioneaza firesc, rugandu-se pentru cel ce greseste ca si cum s-ar ruga pentru el insusi. Citat:
Citat:
Virtutea asisderea. „Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrânilor? Căci nu-și spală mâinile când mănâncă.”
__________________
|
![]() |
| Thread Tools | |
| Moduri de afișare | |
|
Subiecte asemănătoare
|
||||
| Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
| Citate preferate, cugetari, vorbe de duh | silverstar | Generalitati | 1175 | 03.08.2016 15:54:36 |
| Cugetari ORTODOXE ! | cristiboss56 | Pocainta | 80 | 02.07.2015 22:05:47 |
| Cugetari si Citate Ortodoxe | adorcrysti | Generalitati | 90 | 12.11.2014 22:55:18 |
| Cugetari despre Hristos | florin.oltean75 | Generalitati | 55 | 07.04.2012 11:13:01 |
| Cugetari de Craciun | florin.oltean75 | Generalitati | 5 | 25.12.2011 21:14:10 |
|
|