Miezul noptii-Impartasire

[catalin2]

În prealabil postat de Mihailc

Până ajungi la pregătirea lui Pruteanu în materie de istorie liturgică, ai nevoie de încă cel puţin o viaţă şi un creier mult mai dezvoltat în a pricepe lucruri ce ţin de profunzimea teologiei creştine. Şi eliberat de obsesii confesionaliste, evident.
Şi ca să citezi din Sfântul Ioan Hrisostom, demonstrează-mi întâi că ai citit măcar o treime din opera lui, cu încadrarea acesteia în epocă şi stăpânirea terminologiei hrisostomiene.

Daca Parintele Pruteanu contrazice ce spune Sfantul Ioan Gura de Aur (si ceilalti sfinti, ca nu doar sfantul tinea post) si ce spune Predania Bisericii nu inseamna ca trebuie sa faca cineva mai multe studii si sa-i creasca capul ca sa nu mai vada adevarul. Dar nu e vorba doar de Parintele Pruteanu, domnia sa a preluat ideile de la altii, doar ca cautat argumente sa le sustina. Uite raspunsul Parintelui Gheorghe Calciu tot la un astfel de articol al unui preot din SUA: http://www.crestinortodox.ro/credint...ciu-69884.html
Citatele le-am luat din lucrarea Parintelui Cleopa.

În prealabil postat de Mihailc

Pregătirea pentru împărtăşirea cu Sfintele Taine nici nu mai trebuie evidenţiată, creştinii responsabili cunosc faptul că nu se pot apropia de potir în chip nevrednic. Iar postul cuprinde multe lucruri, nu doar clişeele vehiculate astăzi mai peste tot.

Aici suntem amandoi de acord, dar teologii care propaga aceste idei sustin ca nu e nevoie nici macar de spovedanie inainte, ca oricum suntem toti pacatosi si Impartasania te curata de pacate, nu trebuie sa fii curatat inainte. Din nou, contrat a ceea ce spune Sfantul Ioan Gura de Aur (citat luat tot din lucrarea Parintelui Cleopa, ca sa nu mai discutam contextul): "Când auzi zicându-se «Sfintele Sfinţilor», să ştii că aceasta înseamnă că dacă nu este cineva sfânt, să nu se apropie. Nu numai curat de păcate, zice, ci sfânt, că pe cel sfânt nu numai izbăvirea de păcate îl face astfel, ci venirea de faţă a Duhului Sfânt şi bogăţia faptelor bune."
Daca in primii ani nu era o regula la Impartasirea cu Sfintele Taine, pentru ca multi se imbolnaveau si unii mureau (cum spune Sfantul Apostol) s-a adoptat o pregatire prealabila, cateva zile de post si rugaciune. Apoi s-a trecut de la spovedania publica la spovedania inaintea preotului inainte de Impartasire. Aceasta este un minim necesar, pentru ca ca spovedania curata de pacate pe credincios. Biserica stie mai bine ce face, nu trebuie sa se reformeze, ajungandu-se iar la multi se imbolnaveau si unii mureau.

[Mihailc]

Părintele Pruteanu nu contrazice pe Ioan Gură de Aur şi nici predania, ci doar prejudecăţile google-liştilor infatuaţi care se bagă în discuţii cu mult peste capacitatea lor de înţelegere.

Postul recomandat de Ioan Gură de Aur este cu totul altceva decât legiferările recente referitoare la Împărtăşirea cu sfintele Taine. Sfântul n-ar fi acceptat niciodată împărţirea timpului vieţii în trei zile în care mimezi viaţa curată şi restul timpului cu dezlegare la destrăbălare. Logica celor trei zile este fariseică, contraproductivă creşterii duhovniceşti, minimalistă şi semn de slăbire gravă a credinţei.

Un exemplu de vorbire a lui Ioan Gură de Aur despre post:

"Că nu numai vremea postului, ci şi amintirea lui poate să ne aducă foarte mari foloase. Şi după cum cei dragi ai noştri, nu numai dacă sunt de faţă, ci şi dacă ne vin în minte, ne umplu de multă bucurie, aşa şi zilele postului, şi slujbele, şi petrecerea simplă, şi toate celelalte bunătăţi care ne-au rodit din el, ne veselesc din pomenirea lui. Dacă adunându-le în cuget pe toate acestea, ne aducem aminte de ele, mari roade vom dobândi şi în vremea de acum. Acestea vi le spun nu ca să vă silesc să postiţi, ci ca să vă înduplec să nu vă desfătaţi, nici să aveţi o dispoziţie lăuntrică ca a celor mai mulţi dintre oameni, dacă mai trebuie numiţi oameni cei care au o asemenea micime de suflet, încât, ca nişte scăpaţi din lanţuri şi de temniţă grea, zic unii către alţii: „Greu am mai străbătut marea postului”. Alţii însă, mai slabi de cuget decât aceştia, se tem până şi pentru următorul Post al Paştilor.
Şi acesta vine din faptul că, în toată cealaltă vreme, se dau pe ei înşişi cu toată puterea la desfătări şi neînfrânare şi beţie. Dacă ne-am îngrijit să petrecem celelalte zile [care nu sunt din vremea postului] în chip cuviincios şi cu blândeţe, dacă am dorit postul care a trecut, atunci şi când va veni următorul, îl vom primi cu mare bucurie. Căci ce bunătate nu ne vine din post? Toate sunt pline de linişte şi pace curată. Oare nu şi casele sunt eliberate de tulburare şi alergătură şi de toată agitaţia? Dar mai înainte de case mintea celor ce postesc se bucură de această liniştire. Şi tot oraşul urmează [apoi] bunei rânduieli a minţii şi a caselor. Că nici seara nu se mai aud cântăreţi, nici ziua agitatori şi beţivi, nici cei ce strigă ori bătăioşi, ci peste tot se poate vedea multă liniştire. Dar acum nu este aşa, ci de cum se crapă de ziuă, ţipete şi tulburări şi alergături ale bucătarilor şi osteneală; fum cu duiumul şi în casă şi în cugete; în noi patimi care ne ard dinăuntru; flacăra din poftele nelalocul lor ne este aprinsă de desfătare." (Omilii despre educaţia copiilor)

Mihai, mulţumesc. :)

[Mihailc]

În prealabil postat de ovidiu b.

Mihai, mulţumesc. :)

Dacă te-ai folosit, mulţumirea e de partea mea!

[catalin2]

În prealabil postat de Mihailc

Părintele Pruteanu nu contrazice pe Ioan Gură de Aur şi nici predania, ci doar prejudecăţile google-liştilor infatuaţi care se bagă în discuţii cu mult peste capacitatea lor de înţelegere.
Postul recomandat de Ioan Gură de Aur este cu totul altceva decât legiferările recente referitoare la Împărtăşirea cu sfintele Taine. Sfântul n-ar fi acceptat niciodată împărţirea timpului vieţii în trei zile în care mimezi viaţa curată şi restul timpului cu dezlegare la destrăbălare. Logica celor trei zile este fariseică, contraproductivă creşterii duhovniceşti, minimalistă şi semn de slăbire gravă a credinţei.

Un nou citat care nu are nicio legatura cu ceea ce discutam. Inca de cand am vorbit prima data cu tine am observat ca dai citate pe care nu le intelegi ori din lipsa cunostintelor, ori nu intelegi ce scrie (sau ambele). Unde scrie sfantul ca postul nu e la fel ca postul din zilele noastre? Mai ales ca aminteste de postul Sfintelor Pasti. Sfantul spune exact ce afirma in prima fraza: "Că nu numai vremea postului, ci şi amintirea lui poate să ne aducă foarte mari foloase." Vorbeste de posturile mari si de faptul ca binefacerile lor se intind si peste perioada de dupa post. Sfantul ii indeamna sa ramana cumpatati si dupa ce se termina postul. " Dacă ne-am îngrijit să petrecem celelalte zile [care nu sunt din vremea postului] în chip cuviincios şi cu blândeţe, dacă am dorit postul care a trecut, atunci şi când va veni următorul, îl vom primi cu mare bucurie."
Nici nu am zis ca sfantul spune de trei zile, probabil erau mai multe zile in acele vremuri. Preotii de azi spun de trei zile, daca nu iti convine si vrei sa reformezi Biserica du-te si cere-le socoteala, editeaza alte carti de cult, nu-mi spune mie ca doar eu as sustine asa ceva.

[Mihailc]

În prealabil postat de catalin2

Un nou citat care nu are nicio legatura cu ceea ce discutam. Inca de cand am vorbit prima data cu tine am observat ca dai citate pe care nu le intelegi ori din lipsa cunostintelor, ori nu intelegi ce scrie (sau ambele). Unde scrie sfantul ca postul nu e la fel ca postul din zilele noastre? Mai ales ca aminteste de postul Sfintelor Pasti. Sfantul spune exact ce afirma in prima fraza: "Că nu numai vremea postului, ci şi amintirea lui poate să ne aducă foarte mari foloase." Vorbeste de posturile mari si de faptul ca binefacerile lor se intind si peste perioada de dupa post. Sfantul ii indeamna sa ramana cumpatati si dupa ce se termina postul. " Dacă ne-am îngrijit să petrecem celelalte zile [care nu sunt din vremea postului] în chip cuviincios şi cu blândeţe, dacă am dorit postul care a trecut, atunci şi când va veni următorul, îl vom primi cu mare bucurie."
Nici nu am zis ca sfantul spune de trei zile, probabil erau mai multe zile in acele vremuri. Preotii de azi spun de trei zile, daca nu iti convine si vrei sa reformezi Biserica du-te si cere-le socoteala, editeaza alte carti de cult, nu-mi spune mie ca doar eu as sustine asa ceva.

Nu are legătură pentru că nu o vezi tu. Iar dacă tu eşti orb n-ai cum să-ţi dai seama dacă alţii văd şi ce văd....

În prealabil postat de catalin2

Nici nu am zis ca sfantul spune de trei zile, probabil erau mai multe zile in acele vremuri. Preotii de azi spun de trei zile, daca nu iti convine si vrei sa reformezi Biserica du-te si cere-le socoteala, editeaza alte carti de cult, nu-mi spune mie ca doar eu as sustine asa ceva.

În acele vremuri oamenii se împărtăşeau mult mai des, foarte des. Ţinând cont de ceea ce spui, omenii, practic, erau înr-un post continuu.

Preoţii din vremurile noastre susţin cee ce au învăţat şi cum au fost formaţi. Nimeni nu a afirmat că doar tu susţii postul de trei zile.

[catalin2]

În prealabil postat de ovidiu b.

În acele vremuri oamenii se împărtăşeau mult mai des, foarte des. Ţinând cont de ceea ce spui, omenii, practic, erau înr-un post continuu.
Preoţii din vremurile noastre susţin cee ce au învăţat şi cum au fost formaţi. Nimeni nu a afirmat că doar tu susţii postul de trei zile.

E un alt mit creat de cei care au facut referate partizane, nedand si citatele care ii contraziceau. Spunema si in discutia din trecut ca aproape toate afirmatiile din referatul Parintelui Pruteanu sunt partizane si nu reflecta realitatea (de fapt sunt luate de la altii, nu sunt doar ale domniei sale).
Iata ce spune tot Sfantul Ioan Gura de Aur legat de impartasirea credinciosilor din acea vreme: "Mulţi cu Tainele acestea o dată într-un an se împărtăşesc, alţii de două ori, iar alţii de mai multe ori. Deci către toţi ne este nouă cuvântul, nu numai către cei de aici, ci şi către cei ce şed în pustie (pustnicii). Că aceia o dată în an se împărtăşesc, iar de multe ori după doi ani”
Deci se impartaseau cam la fel ca cei de azi, ba chiar mai rar. E adevarat ca la inceput se impartaseau in fiecare zi, fara vreo pregatire, dar aceasta practica a fost schimbata nu pentru ca Biserica ar fi luat-o in sens gresit, cum spun cei ce propaga aceste lucruri, ci pentru binele credinciosilor, pentru ca multi se imbolnaveau si unii mureau, cum spune Sfantul Apostol. Parintele Calciu explica aceste lucruri, nu le zic de la mine. Pe timpul sfantului Ioan vedem ca deja nu mai exista practica impartasirii in fiecare zi. Si se tinea o perioada de post si rugaciune inainte de Impartasire. Ca sa fiu corect, mai vedem ca inca nu se introdusese spovedania particulara inainte de impartasire, aceasta se introduce peste cativa ani.
Protestantii au ideea intoarcerii la primele secole si faptul ca Biserica a gresit de atunci. Nu, tot ce invata Biserica e corect, noi trebuie doar sa aducem contributia noastra la mantuire, prin fapte si rugaciune, nu sa reformam invatatura si practica Bisericii, ca e imposibil sa fi gresit sute de ani.

Nu pot decât să mă amuz la ce concluzie ai ajuns. Aş putea să-ţi dau nenumărate citate din care reiese clar că se împărătăşeau des creştinii primelor veacuri, dar am ajuns la concluzia că nu are nici un rost.

[Mihailc]

"Multe ca acestea se fac şi astăzi. Fiindcă preoţii nu ştiu pe cei păcătoşi şi nevrednici a se împărtăşi de sfintele Taine, Dumnezeu face aceasta de multe ori, căci îi predă pe aceia Satanei. Când se întâmplă boli, sau curse, sau alte nenorociri de felul acestora, pentru aceasta se întâmplă. Aceasta o şi spune Pavel, zicând: „De aceea, mulţi dintre voi sunt neputincioşi şi bolnavi şi mulţi au murit”. (I Corinteni 11, 30) „Şi cum se întâmplă aceasta, zici tu, dacă noi ne apropiem de sfintele Taine o singură dată în cursul anului?” Apoi acesta este răul cel mare, că tu hotărăşti vrednicia apropierii de sfintele Taine, nu după curăţia cugetului, ci după intervalul de timp, şi crezi că aceasta este evlavie, de a nu te apropia de multe ori în cursul anului de Sfânta împărtăşire, neştiind că, dacă te apropii cu nevrednicie, fie chiar numai o dată, aceasta îţi pătează şi înfierează sufletul; iar dacă te-ai apropiat cu vrednicie, fie chiar şi numai o dată, ţi l-ai mântuit.
Îndrăzneală nu este a te apropia de multe ori în cursul anului, ci a te apropia cu nevrednicie, fie chiar şi o singură dată în tot timpul anului. Noi însă ne găsim în aşa stare de ticăloşie şi îndobitocire că, deşi în cursul anului facem mii de rele, totuşi pentru îndepărtarea de acele rele nu avem nici o grijă, ci credem că ne este de ajuns a nu îndrăzni să ne apropiem des de trupul lui Hristos, sau să ne apropiem cu batjocură, neînţelegând că cei ce L-au răstignit pe Hristos, o singură dată L-au răstignit. Dar oare, fiindcă o singură dată L-au răstignit, păcatul lor este mai mic? Şi Iuda, o singură dată a vândut pe Hristos! Dar cum? Oare faptul acesta l-a scăpat de răspundere? De ce faptul acesta să-l îndeplinim numai o dată, şi la un anumit timp în cursul anului? Timp de apropiere să ne fie nouă curăţia cugetului. Nici o deosebire nu este între Pască şi Taina ce acum se săvârşeşte; unul şi acelaşi lucru este, fiind acelaşi har al Duhului, aşa că Pasca aceeaşi este. Ceea ce grăiesc acum o ştiţi voi cei iniţiaţi în Taine. Şi Vineri, şi Sâmbătă, şi Duminică, şi în ziua mucenicilor una şi aceeaşi jertfă se săvârşeşte. „Căci de câte ori veţi mânca această pâine şi veţi bea acest pahar, moartea Domnului vestiţi până când va veni.” (I Corinteni 11, 26). Nu prescrie tu, sau, mai bine zis, nu mărgini într-un timp anumit Jertfa cea fără de sânge. „Apoi, zici tu, cum de se numeşte atunci Pască?” Pentru că atunci a pătimit Hristos pentru noi.
Deci, nimeni să nu se apropie de acea Jertfă în alt mod, iar de aceasta în altul, fiindcă o putere este, o valoare este, un har este, unul şi acelaşi trup este; nu doar că aceea este mai sfântă decât aceasta, sau că aceea este inferioară acesteia. Lucrul acesta îl ştiţi şi voi, nimic mai nou văzând aici, afară doar de vălurile (perdelele) acestea împodobite, şi de strălucirea mulţimii. Zilele acelea au poate ceva mai mult decât acestea: atunci a început ziua mântuirii noastre, căci în acea zi S-a jertfit Hristos; dar în privinţa Tainelor, nici o altă preferinţă nu are una asupra celeilalte.
Şi apoi, când tu te apropii de hrana aceasta preţioasă, îţi speli gura; şi când voieşti a te apropia de hrana cea duhovnicească nu-ţi speli sufletul, ci te apropii plin de necurăţie? „Nu sunt de ajuns, zici tu, cele patruzeci de zile de post, pentru a curăţi de păcate chiar şi pe cel mai încărcat cu ele?” Ce folos este, spune-mi, când cineva, voind a curăţi un loc, aruncă acolo mirodenii, iar după câtva timp de la aruncarea mirodeniilor el pune bălegarul; oare n-a dispărut mirosul cel plăcut? Aceasta se petrece şi cu noi. Ne-am făcut vrednici de a ne apropia de cele sfinte după puterea noastră, apoi iarăşi ne murdărim pe noi înşine. Aceasta o spunem şi pentru cei ce pot să se cureţe în timpul celor patruzeci de zile.
Deci, iubiţilor, să nu ne lenevim spre mântuirea noastră. „Ca un câine care se întoarce unde a vărsat, aşa este omul nebun care se întoarce la nebunia lui.” (Isus Sirah 34, 26; Pildele lui Solomon 26, li) Vă rog să vă străduiţi, ca să nu rămână zadarnică osteneala noastră. Căci numai astfel ne vom putea învrednici de bunurile cele făgăduite nouă. Cărora fie cu toţii să ne învrednicim, întru Hristos Iisus Domnul nostru, Căruia împreună cu Tatăl şi cu Sfântul Duh, se cuvine mărirea, puterea şi slava acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin." (Sfântul Ioan Gură de Aur - Omilia V "Împotriva celor ce se apropie foarte rar de Sfintele Taine"