Cugetari din Dharma

În prealabil postat de florin.oltean75

Ceea ce a spus Iisus este perfect adevarat.

Florin, aceasta o spui ca marturisire de credinta? Sau, precum imi pare ca suna, ca evaluare exterioara a Revelatiei Domnului?
Stii, mi se pare straniu sa judecam afirmatiile Mantuitorului ca si cum, de pe o pozitie superioara (critica) noi am avea si posibilitatea sa zicem ceva de genul "a, nu, aici Hristos nu prea a spus adevarat, aici s-a mai inselat putintel, aci a gresit de-adreptul etc."
Iti dai seama cum suna afirmatia de validare a cuvintelor Domnului de catre un om?
Mie mi se pare cu totul nepotrivit, sa ma ierti. E ca si cum mintea unui om ar fi o instanta mai cuprinzatoare, superioara Domnului.... Or, cine pe cine cuprinde: cuvantul lui Dumnezeu pe noi? Sau noi pe Dumnezeu... Cine e continut si cine este continator... Sa ma ierti dar s-ar putea sa fie o trufie neasemuita la mijloc...

As vrea sa iti propun ceva, Florin! Ma gandeam: ce-ar fi sa precizezi, intrucat esti cel mai informat in materie de budism, cateva deosebiri fundamentale intre cugetarile crestinilor si cugetarile din Dharma, intre crestinism si budism, intre Biserica si filosofia orientala pe care o promovezi /o aduci la cunostinta noastra.
Am constatat ca de mai multe ori ai subliniat asemanarile dintre cele doua lumi spirituale, ai spus uneori ca ar fi nu doar puncte comune ci adevarate identitati intre unele continuturi (forma fiind singura care difera). In general ai sustinut ca se pot stabili nenumarate filiatii comune intre cele doua doctrine si cele doua moduri de a fi. Atat de multe asemanari si chiar identitati ai gasit incat, nu-i asa, aproape ca s-ar putea intreba cineva de nu cumva e vorba despre unul si acelasi lucru.
Iti propun totusi sa punctezi si cateva deosebiri pe care le gasesti mai importante. Pentru a avea o imagine mai completa, mai echilibrata asupra raportului dintre cele doua religii.

*
Pomeneai cu afectiune, mi s-a parut, de Sbornicul... Ziceai ca e preferata ta, parca. Ai vrea sa precizezi in ce raport (de distinctie, totusi) se afla Sbornicul cu literatura budista omoloaga?

[flying]

În prealabil postat de ahilpterodactil

ce-ar fi sa precizezi .. cateva deosebiri fundamentale intre crestinism si budism..

Tu chiar nu pricepi ca sunt acelasi lucru,numai ca budismul explica crestinismul mai profund? Da-o-ncolo de treaba, el se chinuie sa le identifice de atatia ani si tu ii ceri sa spuna ce le diferentiaza?



In timp ce Iisus statea pe Cruce tinand pacatele intregii lumi pe umerii Sai ,Buddha statea in lotus gandindu-se la sine...cum sa scape de suferinta.

[AlinB]

Mai e si diferenta cum si de ce a murit fiecare.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de AlinB

Mai e si diferenta cum si de ce a murit fiecare.

Daca ai intelege paramita rabdarii asa cum este ea explicata in Mahayana, ai intelege ca poti muri pe cruce pentru toata faptura cu fiecare mica suferinta pe care o induri zi de zi / ceas de ceas.

Strapungerea cuiului este o strapungere a inimii. Pentru toata faptura.

In fiecare zi suntem strapunsi de zeci/sute de cuie. Daca vrei sa urci pe cruce poti sa o faci launtric in fiecare clipa.

Cand mintea accepta o suferinta din dragoste pentru toata faptura - actul fizic cristic este echivalent cu actul launtric - este aceeasi miscare/intentie esentiala. Acolo unde inima este strapunsa.

Desi in exterior se pare ca mori natural, in interior mori cristic (khanti).

[AlinB]

În prealabil postat de florin.oltean75

Daca ai intelege paramita rabdarii asa cum este ea explicata in Mahayana, ai intelege ca poti muri pe cruce pentru toata faptura cu fiecare mica suferinta pe care o induri zi de zi / ceas de ceas.

Strapungerea cuiului este o strapungere a inimii. Pentru toata faptura.

In fiecare zi suntem strapunsi de zeci/sute de cuie. Daca vrei sa urci pe cruce poti sa o faci launtric in fiecare clipa.

Cand mintea accepta o suferinta din dragoste pentru toata faptura - actul fizic cristic este echivalent cu actul launtric - este aceeasi miscare/intentie esentiala. Acolo unde inima este strapunsa.

Desi in exterior se pare ca mori natural, in interior mori cristic (khanti).

Hai sa nu ne pierdem in fantezii erotico-filosofice cu pretentii religioase.

Hristos a facut un lucru f. palpabil, fizic - a murit efectiv pe cruce.

N-a "meditat" bine mersi in patutul de acasa, la caldurica, varsand lacrimi de crocodil.

Concret, cum mori tu "pentru toata faptura"?

Te duci, dai mancare la saraci ramanand tu flamand, suferi in frig alaturi de ei, ii iei in casa desi fac mizerie si fura, etc.?

[florin.oltean75]

În prealabil postat de flying

Tu chiar nu pricepi ca sunt acelasi lucru,numai ca budismul explica crestinismul mai profund? Da-o-ncolo de treaba, el se chinuie sa le identifice de atatia ani si tu ii ceri sa spuna ce le diferentiaza?



In timp ce Iisus statea pe Cruce tinand pacatele intregii lumi pe umerii Sai ,Buddha statea in lotus gandindu-se la sine...cum sa scape de suferinta.

Este trist ca omul are nevoie de miracol ca sa creada si sa se mantuiasca. Aceasta indica cat de mult este intunecata mintea omului. Insa in situatii limita se impun solutii limita, cu toate riscurile de rigoare.

Singurul miracol, cea mai mare taina este dobandirea dragostei intru cunostinta.

[AlinB]

În prealabil postat de florin.oltean75

Este trist ca omul are nevoie de miracol ca sa creada si sa se mantuiasca. Aceasta indica cat de mult este intunecata mintea omului. Insa in situatii limita se impun solutii limita, cu toate riscurile de rigoare.

Serios?
Si tu cum ai putea face diferenta dintre Fiul lui Dumnezeu si un om oarecare, ca Budha de exemplu.

Singurul miracol, cea mai mare taina este dobandirea dragostei intru cunostinta.

Serios? Unde a zis Budha de asa ceva?
Budha era cu "scapatul de suferinta". De "iluzie".

[florin.oltean75]

În prealabil postat de ahilpterodactil

As vrea sa iti propun ceva, Florin! Ma gandeam: ce-ar fi sa precizezi, intrucat esti cel mai informat in materie de budism, cateva deosebiri fundamentale intre cugetarile crestinilor si cugetarile din Dharma, intre crestinism si budism, intre Biserica si filosofia orientala pe care o promovezi /o aduci la cunostinta noastra.
Am constatat ca de mai multe ori ai subliniat asemanarile dintre cele doua lumi spirituale, ai spus uneori ca ar fi nu doar puncte comune ci adevarate identitati intre unele continuturi (forma fiind singura care difera). In general ai sustinut ca se pot stabili nenumarate filiatii comune intre cele doua doctrine si cele doua moduri de a fi. Atat de multe asemanari si chiar identitati ai gasit incat, nu-i asa, aproape ca s-ar putea intreba cineva de nu cumva e vorba despre unul si acelasi lucru.
Iti propun totusi sa punctezi si cateva deosebiri pe care le gasesti mai importante. Pentru a avea o imagine mai completa, mai echilibrata asupra raportului dintre cele doua religii.

*
Pomeneai cu afectiune, mi s-a parut, de Sbornicul... Ziceai ca e preferata ta, parca. Ai vrea sa precizezi in ce raport (de distinctie, totusi) se afla Sbornicul cu literatura budista omoloaga?

Budismul este foarte diversificat si nuantat ca forme de practica, insa principiile fundamentale (impermanenta fenomenelor, insecuritatea samsarei, gasirea adevarului ca singura forma de eliberare) se regasesc in toate variatiunile sale.

Pentru a fi comparat cu crestinismul, budismul ar trebui evaluat in integralitatea sa, adica cu cea mai matura expresie a sa, Vajrayana care contine atat Hinayana cat si Mahayana.

In budismul Hinayana este vorba de eliberarea proprie, insa in budismul Mahayana inima doreste cu ardoare eliberarea tuturora - tot efortul spiritual este racordat la acest scop.

Aceasta categorisire respecta intrucatva evolutia spirituala a omului, care initial doreste sa scape de propria suferinta, insa ulterior intelege ca toti ceilalti sufera exact ca si el.

Intelege ca eliberarea celorlalti inseamna, de fapt, eliberarea proprie in sensul cel mai profund.

-----
Diferentele sunt date, din punctul meu de vedere, de la practicant la practicant - functie de nivelul de intelegere, fizionomia sufleteasca interna dar si circumstantele externe.


Presupun ca diferenta majora dintre cele doua religii este data de modul in care este explicat Adevarul.

Crestinismul mizeaza pe o revelare prin efort spiritual (cu inglobarea rugaciunii apofatice in practica ortodoxa), in timp ce budismul furnizeaza o instruire intelectuala care pregateste mintea pentru accesarea rugaciunii curate, fara forme si imaginatii.
----------
Referitor la Sbornic

Rugaciunea inimii are echivalente in budism fie sub forma recitata
Namo Amithaba - adica Doamne ai mila de toata faptura / sau de exemplu Om Tare Tutare Soha - Doamne (simbolizat prin silaba Om) salveaza din suferinta toate fapturile ;

fie sub forma maturata cand se roaga fierbinte doar Duhul ( recitare Vajra).
----

Ca o concluzie personala - cred nu puteam sa inteleg cu adevarat crestinismul fara budism si nici budismul fara crestinism.

[delia31]

În prealabil postat de ahilpterodactil

As vrea sa iti propun ceva, Florin! Ma gandeam: ce-ar fi sa precizezi, intrucat esti cel mai informat in materie de budism, cateva deosebiri fundamentale intre cugetarile crestinilor si cugetarile din Dharma, intre crestinism si budism, intre Biserica si filosofia orientala pe care o promovezi /o aduci la cunostinta noastra.

@Florin
Cateva intrebari, daca-mi permiti.
De ex., ziceai aici:

În prealabil postat de florin.oltean75

Frumusetea budismului consta in faptul ca cei care ating treapta de Bodhisattva desi, dupa moarte, se pot bucura indefinit in ceruri - acestia, din dragoste, aleg sa se intrupeze din nou si din nou, aleg sa poarte suferintele altora pentru a-i salva din oceanul suferintei.

Nu aleg sa ignore suferinta celor care nu reusesc.

Nu zic ca in Scriptura, nici vorba de reincarnare, ci dupa moarte, e judecata particulara a fiecaruia. Sa dau doar un exemplu. Epistola catre Evrei 9, 27: "Şi precum este rânduit oamenilor o dată să moară, iar după aceea să fie judecata".

Cum se impaca budhismul cu conceptia crestina referitor la moartea si inaltarea lui Hristos?

Dupa moarte, El a inviat si apoi S-a inaltat cu trupul pnevmatizat la cer. In loc sa se intrupeze din nou, conform conceptiei budhiste (btw in ce anume? alt om?).

Fie crezi ca jertfa lui Hristos a fost arhisuficienta si singura salvatoare, si nu mai e nevoie de alta reincarnare, fiindca odata cu evenimentul Pogorarii Sf. Duh si inceputul coagularii Ecclesiei ca trup mistic al carui cap e Hristos, s-a incheiat era Hristosului istoric, si a inceput cea a Hristosului euharistic iar El e prezent in Biserica pentru toti suferinzii lumii pana la sfarsitul veacurilor fara sa fie nevoie sa se reincarneze pentru fiecare generatie pentru a-i salva de suferinte. Nu mai e nevoie decat de disponibilitatea suferinzilor de a se lasa tamaduiti de El asa cum a randuit El prin sfintele taine si randuielile bisericii.

Fie, crezi ca Hristos, dupa moarte, neoptand pentru metempsihoza in varianta budhista, n-a atins treapta de Bodhisattva si in loc sa se reincarneze din nou si din nou, a ales sa ignore suferinta oamenilor.

Ce inseamna, in cazul lui Hristos, treapta de care spui? De fapt de ce S-a intrupat Al Doilea din Treime? In ce fel ii foloseste ontologic umanitatii si intregului cosmos intruparea lui Dumnezeu? Ca doar invataturi morale si povete si pilde ne putea transmite si fara sa se intrupeze. Prin oameni alesi. Nu (doar) pentru asta s-a facut ca una din creaturi insusi Creatorul. Iar de reincarnat, dupa ce a murit pe Cruce in locul intregii umanitati, nu s-a mai reincarnat.

Sau cum e? Cum impaci ceea ce ai afirmat mai sus cu ideea crestina ca dupa Inaltarea cu trupul la cer, Al Doilea din Treime nu S-a des-trupat ca sa se reincarneze in altceva iar si iar?