Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Vineri, 15 ianuarie 2016, la împlinirea a 166 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu, se vor săvârşi slujbe de pomenire la Cimitirul Bellu din Bucureşti şi la Catedrala Patriarhală.
La orele 08.00, va fi oficiată Sfânta Liturghie în capela Cimitirului Bellu, de către un sobor de preoţi de caritate din cimitirele din Bucureşti, condus de Preacucernicul Părinte Gheorghe Dilirici, coordonatorul preoţilor din cimitire.
La orele 10.00, va fi săvârşită slujba Parastasului la mormântul poetului de către un sobor de preoţi, condus de Preacucernicul Părinte Florin Şerbănescu, consilier patriarhal.
La orele 10.30, în Catedrala Patriarhală, după Sfânta Liturghie, se va săvârşi slujba Parastasului pentru cinstirea memoriei celui mai mare poet al poporului român.

[cristiboss56]

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a întrunit ieri, 14 ianuarie, în şedinţă de lucru. Între temele prezente pe ordinea de zi s-au aflat întrunirea Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe la Chambésy, Elveţia, din această lună, şi iniţiativa cetăţenească de modificare a art. 48 din Constituţia României, privind constituirea familiei prin căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie.
Şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a avut loc în Sala Sinodală din Reşedinţa Patriarhală. Aceasta a fost deschisă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a prezentat ordinea de zi. „Mai întâi, mulţumim lui Dumnezeu pentru anul care a trecut şi-L rugăm să ne binecuvânteze, să ne ajute şi în anul acesta în care am intrat. Temele de pe ordinea de zi sunt de o actualitate deosebită, dar, în mod special, acest sinod a fost convocat în această perioadă pentru ca să fie informaţi membrii Sfântului Sinod despre evenimentul următor care va avea loc între 21 şi 28 ianuarie, la Chambésy, lângă Geneva, la Centrul Patriarhiei Ecumenice, şi anume Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe. Această sinaxă are ca scop evaluarea şi validarea textelor care trebuie trimise spre dezbatere şi aprobare la viitorul Sinod *Panortodox de anul acesta, din luna iunie, în preajma sărbătorii Rusaliilor. Această lucrare de evaluare şi de validare este deosebit de importantă şi, de aceea, este nevoie ca Sfântul Sinod să acorde mandat delegaţiei Bisericii noastre pentru a o reprezenta acolo şi a contribui la buna desfăşurare a lucrărilor”, a spus Preafericirea Sa.
Pe ordinea de zi a şedinţei de lucru a Sfântului Sinod au mai fost şi alte teme care privesc necesitatea intensificării activităţilor pastoral-misionare, precum ajutorarea parohiilor cu venituri reduse de către parohiile cu posibilităţi materiale mai bune, iniţiativa cetăţenească de modificare a art. 48 din Constituţia României, privind constituirea familiei prin căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie. „Este nevoie de o mai multă intensificare a vieţii spirituale, de coresponsabilitate şi cooperare între cler şi credincioşii mireni într-o societate secularizată din ce în ce mai ostilă Bisericii. Avem nevoie de mai multă rugăciune şi de mai multă acţiune comună şi, în acelaşi timp, trebuie să ne împlinim misiunea noastră de a binevesti Evanghelia lui Hristos, de a mărturisi credinţa întru Hristos şi de a transmite generaţiilor prezente şi viitoare această lumină a iubirii Prea*sfintei Treimi pentru întreaga umanitate”, a subliniat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a fost precedată de Sfânta Liturghie şi slujba de Te Deum, care au fost oficiate în Catedrala Patriarhală de Prea*sfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, înconjurat de un sobor de slujitori ai catedralei.

[cristiboss56]

Biserica „Sfinţii Atanasie şi Chiril“ a Mănăstirii Copou îşi serbează luni, 18 ianuarie 2016, primul hram. În ajunul sărbătorii, duminică, 17 ianuarie, de la ora 18:00, un sobor de preoţi va sluji Privegherea, la finalul căreia se va rosti un cuvânt de învăţătură.
În ziua hramului, Sfânta Liturghie va începe de la ora 9:00 şi va fi urmată de slujba Parastasului. La slujbele din ajunul şi din ziua hramului sunt aşteptaţi numeroşi părinţi şi maici stareţe din mănăstirile şi parohiile moldave, dar şi pelerinii care iubesc această aşezare monahală. Biserica „Sfinţii Atanasie şi Chiril“ a Mănăstirii Copou a fost ridicată de voievodul Vasile Lupu în 1638, în codrii seculari ai Copoului. Legenda spune că, în timpul unei invazii a tătarilor în Iaşi, doamna Teodosia, soţia voievodului, a fugit îngrozită în pădure, ascunzându-se într-o scorbură de copac. După ce furia tătarilor a trecut, domnitorul şi-a căutat în toate părţile soţia, mergând pe culmile dealurilor până ce a auzit, în vale, lătratul câinelui său de vânătoare. De bucurie că şi-a găsit soţia sănătoasă, Vasile Lupu a poruncit tăierea copacului şi, drept mulţumire lui Dumnezeu, a ridicat biserica. Mănăstirea Podgorii-Copou a devenit biserică de parohie, în 1864, după secularizarea averilor mănăstireşti. „De-a lungul timpului, locaşul de închinăciune a suferit mai multe reparaţii, mai ales după cutremurele mai mari. A fost reconstruit de mai multe ori fără a se respecta arhitectura originală. Noi nu mai cunoaştem cum arăta biserica în urmă cu câteva sute de ani şi cu siguranţă nu are nimic din arhitectura tipică perioadei lui Vasile Lupu“, a explicat stavrofora Maria Magdalena Vrânceanu, stareţa Mănăstirii Copou-Podgorii. Biserica aşezării monahale a fost reactivată ca aşezământ monahal de călugăriţe în anul 2001, de către PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, sfântul lăcaş primind şi al doilea hram, „Duminica mironosiţelor“.

[cristiboss56]

În Duminica a 29-a după Rusalii (a celor 10 leproşi), de ziua Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, mai multe lăcaşuri de cult îşi vor sărbători hramul, între acestea fiind şi cele de la Sibiu, Alba-Iulia şi Cluj-Napoca.
În Duminica a 29-a după Rusalii (a celor 10 leproşi), de ziua Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, va oficia Sfânta Liturghie la Biserica „Sfântul Antonie cel Mare” din cartierul Hipodrom, Sibiu, cu ocazia hramului. Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va oficia Sfânta Liturghie în biserica Parohiei Gherla I, cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”.
Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va oficia Sfânta Liturghie în Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia. Preasfinţitul Ilarion Făgărăşanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, oficiază Sfânta Liturghie în Biserica „Sfântul Nicolae” a Parohiei Olteţ, Protopopiatul Făgăraş II. Preasfințitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, oficiază Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală din Baia Mare.
Hramuri de Sfântul Antonie cel Mare

Biserica „Sfântul Antonie cel Mare” din cartierul Hipodrom din Sibiu a fost ridicată cu multă jertfă în anii de comunism. Locaşul de rugăciune se află într-un cartier mare al oraşului, unde nu exista la acea vreme nici o biserică. A fost amenajat iniţial într-o casă, care după evenimentele din 1989 a fost extinsă şi transformată într-un adevărat locaş de închinare. Credincioşii din cartierul Hipodrom sunt foarte legaţi de această biserică ridicată exclusiv cu donaţiile lor. În incintă se află şi un aşezământ social unde au loc diferite activităţi cu tinerii şi bătrânii.
Parohia cartierului „Cetate“ a municipiului Alba Iulia, înfiinţată în toamna anului 1991, nu a avut de la început un lăcaş de cult pentru oficierea slujbelor religioase. Având în vedere posibilităţile financiare reduse, a fost strămutată aici o biserică de lemn, construită în secolul al XVIII-lea într-o localitate din Munţii Apuseni. Astfel, locaşul de cult care îl are ca ocrotitor pe Sfântul Antonie cel Mare a fost construit în secolul al XVIII-lea, în satul Brăzeşti din Munţii Apuseni şi a fost mutat la Alba Iulia din comuna Sartăş, judeţul Alba, în toamna din 1991, când a fost dezasamblată piesă cu piesă şi refăcută, în perioada martie – iulie 1992. În curtea bisericii din cartierul Cetate din Alba Iulia se află şi o clădire, în care este amenajat un muzeu al parohiei.
De sărbătoarea Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, este hram şi la parohia recent înființată de pe strada Soporului, din Cluj-Napoca. Parohia s-a format în anul 2014, la solicitarea cre*dincioșilor din această zonă a oraşului.

[cristiboss56]

Sfântul Antonie cel Mare, părintele monahismului creștin, va fi sărbătorit duminică, 17 ianuarie, şi de credincioşii din Mitropolia Olteniei. Mai multe mănăstiri şi biserici îşi vor serba în această zi hramul. Între acestea se numără: Catedrala „Maica Precista”- Dudu din Craiova, Mănăstirea Cârcea şi Biserica „Sfântul Antonie cel Mare” din localitatea doljeană Leamna.
Ca în fiecare an, ziua de 17 ianuarie reprezintă un reper al iubitorilor de nevoinţă din întreaga Biserică Ortodoxă. Praznicul Sfântului Antonie cel Mare adună de fiecare dată sute de credincioşi la rugăciune în sfintele biserici sau în mănăstirile din cuprinsul Mitropoliei Olteniei. În câteva dintre aceste sfinte locaşuri, rânduiala cinstirii Sfântului Părinte îmbracă o haină deosebită, fiind pregătită îndeaproape prin slujba Vecerniei, Litia şi Privegherea.
În Cetatea Băniei, de ani buni, cinstirea Sfântului Antonie a devenit o tradiţie în Biserica Paraclis mitropolitan „Maica Precista”- Dudu. Aici, ziua de prăznuire a sfântului a fost aşezată ca al doilea hram al sfântului locaş, alături de cel al Sfintei Adormiri. Cu acest prilej, preoţii slujitori vor împlini în această seară slujba Vecerniei, unită cu Litia şi rânduiala Privegherii, urmând ca duminică să se săvârșească Acatistul şi Sfânta Liturghie.
Cea de-a doua biserică închinată Sfântului Antonie din Arhiepiscopia Craiovei se află la Leamna, în judeţul Dolj. Localitate aşezată la numai câţiva kilometri de municipiul Craiova, satul în care sfântul a fost rânduit ca oblăduitor este renumit pentru frumuseţea sa pitorească. În mijlocul său a fost aşezată Biserica Sfântului Antonie cel Mare, sfinţită la anul 2007, prin osteneala fostului primar al urbei craiovene, Antonie Solomon.
Sărbătoarea Sfântului Antonie va străluci mai ales la Mănăstirea Cârcea, din Protopopiatul Craiova Sud, judeţul Dolj. Cinstitul aşezământ monahal este ctitoria ieromonahului Ioachim şi a schimonahiei Sofronia. Mitropolitul Nestor, de vrednică pomenire, a binecuvântat înfiinţarea acestei mănăstiri, sfinţită în anul 1992. Mănăstirea este condusă de maica stareţă Eleodora Cristofir, fiica ctitorilor. Prin stăruinţa sa şi a celor 10 vieţuitoare s-a ridicat biserica de zid a mănăstirii, cu hramul „Sfântul Antonie cel Mare” şi „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, un corp pentru chilii şi o trapeză. Paraclisul sfintei mănăstiri este închinat Sfintei Treimi. Mănăstirea nu este lipsită nici de o tradiţie pioasă care spune că pe locul actualei mănăstiri a existat, în vechime, un schit de călugări. De altfel, există în apropiere şi o cruce cu însemnări chirilice, care ar certifica continuitatea monahală a locului. Tot referitor la această istorie sunt şi spusele bătrânilor satului, care vorbesc despre „fântâna călugă*rilor” şi despre cimitirul „La călugări”, aflat la aproximativ 500 de metri de mănăstire, fiind străjuit de o veche bisericuţă. Pictura sfântului locaş a fost fina*lizată în urmă cu trei ani, de către Grigore Popescu Muscel. Biserica a fost resfinţită de IPS Părinte Irineu la data de 21 noiembrie 2011.

[cristiboss56]

În mai multe oraşe din Transilvania au avut loc evenimente care au fost dedicate aniversării poetului naţional Mihai Eminescu şi prin care a fost sărbătorită Ziua Naţională a Culturii. La manifestări au participat reprezentanţi ai Bisericii, ai Armatei, ai oficialităţilor şi au fost depuse coroane de flori la monumentele poetului.
Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului a participat la festivităţile dedicate aniversării a 166 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu şi Zilei Culturi Naţionale. La manifestarea desfăşurată în faţa Teatrului Naţional şi a Operei clujene, ierarhul a rostit o rugăciune de pomenire şi apoi a vorbit celor prezenţi despre importanţa poetului pentru cultura română. „A fost un om care a avut o viaţă spirituală aleasă şi în acelaşi timp şi-a iubit neamul cum nu l-a iubit altcineva”.
În cadrul manifestării, un grup de elevi de la Seminarul Ortodox din Cluj Napoca a interpretat mai multe cântece pe versurile lui Mihai Eminescu. La eveniment au participat şi membri ai Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, care i-au îndemnat pe cei prezenţi să citească din opera marilor scriitori români. De asemenea, din partea oficilităţilor clujene, a armatei precum şi a unor asociaţii, au fost depuse coroane de flori.
Ziua Culturii Naţionale la Sibiu

Ziua Culturii Naţionale şi aniversarea a 166 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu au fost marcate la Sibiu printr-un program religios şi cultural-artistic organizat la statuia poetului din Parcul Sub Arini. Comemorarea a fost organizată de Garnizoana Sibiu, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, în parteneriat cu Asociaţiunea „ASTRA”, Universitatea „Lucian Blaga”, mai multe licee şi şcoli din oraş, dar şi cu instituţiile municipale şi judeţene. Au fost prezenţi la eveniment subprefectul Anca Şandru, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Şovăială, viceprimarul Corina Bokor, comandantul Garnizoanei Sibiu şi rectorul academiei militare, generalul Ghiţă Bârsan, consilierul cultural de la Arhiepiscopia Sibiului, lect. univ. dr. Emanuel Tăvală, preşedintele Asociaţiunii „ASTRA”, prof. univ. dr. Dumitru Acu, ofiţeri, reprezentanţi ai Inspectoratului Judeţean de Poliţie, ai Jandarmeriei, ai Inspectoratului Şcolar Judeţean şi ai altor organizaţii.
În debutul evenimentului, după intonarea imnului naţional, preotul militar Călin Sămârghiţan a rostit o rugăciune de binecuvântare, iar mai apoi prof. univ. dr. Dumitru Acu a vorbit celor prezenţi despre vizita poetului Mihai Eminescu la Sibiu şi alte localităţi ardelene, dar şi despre prietenia sa cu personalităţi din Transilvania.
„În acest an se împlinesc 150 de ani de când Mihai Eminescu a venit la Sibiu. În 1866, marele poet venea la Sibiu de la Cernăuţi, după ce profesorul său, Aron Pumnul a decedat, împlinindu-se pe 12 ianuarie şi 150 de ani de la trecerea la cele veşnice a marelui bărbat ardelean care l-a pregătit cumva pe marele poet în dragostea sa faţă de neam şi faţă de ardeleni. La sfârşitul anului şcolar, Mihai Eminescu pleca de la Gimnaziul din Cernăuţi, cu prietenii săi din zona Năsăudului şi ajungea până la Blaj. Auzind că în 27-28 august va avea loc la Alba-Iulia adunarea generală a Asociaţiunii «ASTRA», se spune că a mers pe jos de la Blaj şi a participat la adunarea generală, unde l-a audiat pe Andrei Şaguna, care a devenit pentru el un model important. A trecut prin Sibiu, a mers la familia Goga, de unde a mers în Ţara Românească. A revenit la Sibiu în 1868, cu trupa lui de teatru”, a spus profesorul Dumitru Acu.
Cântece pe versuri eminesciene

A doua parte a manifestării a fost dedicată operei poetice a marelui poet naţional. Mai întâi au recitat din poeziile lui Mihai Eminescu câţiva studenţi de la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Departamentul de Jurnalism, Relaţii Publice, Sociologie şi Psihologie din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, grup coordonat de prof. univ. dr. Ioana Creţu, care a vorbit, mai întâi, despre activitatea gazetărească a poetului Mihai Eminescu şi despre legăturile sale cu românii din Ardeal.
„Eminescu a fost un jurnalist nu foarte comod pentru cei din vremea respectivă, pentru că are multe articole vehemente împotriva dualismului austro-ungar, în virtutea căruia populaţia românească era total asuprită şi nedreptăţită. A scris articole ca «Politica României de apropiere faţă de Imperiul Austro-Ungar», «Politica guvernelor ungare faţă de naţionalităţi şi faţă de români», dar şi multe despre Biserica şi Şcoala românească. Poate că mulţi nu ştiu că Eminescu audia şi cursurile de drept de la Universitatea din Viena şi de aceea, cu o bună armătură ştiinţifică, a atacat bazele constituţionale ale dualismului austro-ungar. Justiţia ungară i-a intentat un proces, despre care nu se ştie nimic şi ne întrebăm câţi jurnalişti de astăzi ar avea curaj să meargă atât de departe. Eminescu a fost conectat şi la toate evenimentele din Transilvania”, a spus prof. Ioana Creţu.
Au recitat, apoi, elevi ai Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”, ai Colegiului Economic „George Bariţiu”, ai Colegiului Tehnic „Independenţa”, ai Liceului Teoretic „Constantin Noica” şi ai Şcolii Gimnaziale „Regina Maria”. Un moment artistic deosebit a fost oferit de un grup de actori de la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu, poeziile marelui Eminescu fiind recitate într-o manieră aparte. Studenţii Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” au interpretat, la final, cântecele „Sara pe deal” şi „Pe lângă plopii fără soţ”, pe versurile poeziilor omonime din opera lui Mihai Eminescu. Studenţii militari au fost acompaniaţi de fanfara militară a Garnizoanei Sibiu.
Activităţi educative în Harghita

Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită, vineri, în majoritatea instituţiilor şcolare din judeţul Harghita, indiferent de limba de predare, sute de elevi participând la activităţi educative şi culturale care au evocat personalitatea marelui poet Mihai Eminescu. Inspectorul şcolar de limba şi literatura română, Dorina Moraru-Drăghici, a declarat că în peste 100 de şcoli din judeţ au loc expoziţii de carte, concursuri de recitări, prezentări despre opera şi biografia lui Eminescu, lecturi în mai multe limbi ale poeziilor marelui poet. Şcolile cu predare în limba maghiară au programat, de asemenea, diverse momente poetice, concursuri de recitări sau simpozioane despre viaţa şi opera poetului naţional, conform Agerpres.
Inspectorul şcolar Dorina Moraru-Drăghici a precizat că, la fel ca în anii precedenţi, în şcolile din judeţ, indiferent de limba de predare, se organizează activităţi culturale şi educative, care să-i determine pe elevi să fie mai buni cunoscători ai limbii române.
„Cu ocazia aniversării Zilei Culturii Române, profesori şi elevi ai judeţului Harghita organizează şi desfăşoară activităţi culturale şi educative, întru respect faţă de valorile culturii noastre. Apreciem în mod deosebit participarea colegilor de limba şi literatura română, care în fiecare an au determinat pe elevi, prin proiecte dedicate naşterii poetului Mihai Eminescu, să înţeleagă prin vers, cântec, lectura poeziei, că un creator poate să-i facă să fie mai buni prieteni, mai buni învăţăcei şi mai buni cunoscători ai limbii române. Fiecare dintre noi putem să descoperim în opera eminesciană valori nebănuite”, a spus inspectorul Dorina Moraru-Drăghici, citată de Agerpres.

[cristiboss56]

Ziua de 15 ianuarie 2016 a fost marcată în mod deosebit de parohiile din Eparhia Romanului şi Bacăului, în amintirea lui Mihai Eminescu. Pe lângă slujba Parastasului, care s-a săvârşit în sfintele locaşuri, au avut loc manifestări culturale, menite să arate frumuseţea operei eminesciene.
Poetul naţional Mihai Eminescu a fost comemorat vineri, 15 ianuarie 2016, la Catedrala Arhiepiscopală din Roman, prin oficierea slujbei Parastasului de către un sobor de preoţi şi diaconi. În cadrul slujbei, au fost pomenite personalităţile vieţii culturale romaşcane, poeţi şi prozatori, care au trecut în viaţa veşnică de-a lungul timpului. În partea a doua a programului, elevii clasei a IV-a A de la Şcoala „Vasile Alecsandri“ din Roman, coordonaţi de învăţătoarea Cristina Sorlescu, elevii clasei a IV-a de la Colegiul Naţional „Roman Vodă“, coordonaţi de învăţătoarea Anişoara Cojocaru, şi elevii de la Liceul Teologic Ortodox „Episcop Melchisedec“ au prezentat un program cultural-religios dedicat „Luceafărului poeziei româneşti“. De asemenea, elevul Bogdan Blanaru de la Liceul Teologic Ortodox din Roman a citit un eseu în care a surprins elemente din viaţa religioasă a lui Eminescu. La final, Corala „Laudamus“ a Liceului Teologic „Episcop Melchisedec“, dirijată de prof. Gheorghe Gozar, a interpretat trei piese pe versuri de Eminescu. În sala de festivităţi a liceului s-a desfăşurat apoi un program artistic şi un concurs de poezie eminesciană. „Am marcat cei 166 de ani de la naşterea poetului nepereche al românilor, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului. Astfel, am deschis seria evenimentelor cultural-religioase dedicate tinerilor, în contextul Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox în Patriarhia Română“, a amintit părintele Valentin Băltoi, consilier cultural al Eparhiei Romanului şi Bacăului.
Recital din creaţia eminesciană, la Buhuşi

La Şcoala Generală „Mihai Eminescu“ din municipiul Roman, a avut loc joi, 14 ianuarie 2016, un program cultural dedicat poetului Mihai Eminescu, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioachim. După cuvântul de deschidere adresat celor prezenţi de către prof. Mihaela Rusu, directorul instituţiei de învăţământ, părintele Dragoş Munteanu, protopop al Protopopiatului Roman, a prezentat viaţa şi activitatea „Luceafărului poeziei româneşti“, subliniind influenţa religioasă a familiei Eminovici asupra devenirii tânărului Mihai Eminescu. Părintele Mario Doro Ciucanu, secretar al Protopopiatului Roman, a citit referatul „Legătura poetului Mihai Eminescu cu Biserica Ortodoxă“, iar părintele Ionuţ Amărinei, directorul Liceului Teologic Ortodox „Episcop Melchisedec“, a evidenţiat legătura strânsă dintre Şcoală şi Biserică, în opera gazetărească a lui Eminescu. Marele poet naţional Mihai Eminescu a fost omagiat vineri, 15 ianuarie 2016, şi la Biserica „Sfânta Înviere“ din Buhuşi, unde s-a oficiat Parastasul, iar apoi elevii Şcolii „Mihai Eminescu“ din Buhuşi, coordonaţi de înv. Ana Nona Pâslaru şi de prof. Elena Sandu, au susţinut un recital de cântece şi poezii din creaţia eminesciană. Ziua Culturii Naţionale a fost serbată vineri, 15 ianuarie 2016, şi de copiii de la grădiniţa particulară din cadrul Fundaţiei „Melchisedec Ştefănescu“ din Roman. Ei au participat la concursul „Mihai Eminescu - poetul nostru naţional“.
„Eminescu a fost un om cu suflet mare“

În Biserica „Sfântul Gheorghe“ din municipiul Bacău, a fost organizat vineri, 15 ianuarie 2016, un eveniment cultural-religios la care au participat profesori şi elevi de la Şcoala Numărul 10, în cinstea „Luceafărului poeziei româneşti“. Pentru un timp, şcolarii mari şi mici au ales să-l readucă în memorie pe poetul Mihai Eminescu. „Nu se putea un cadru mai nimerit pentru această acţiune, gândindu-ne la faptul că Biserica şi credinţa se regăsesc în universul liric eminescian, Tudor Arghezi numindu-l pe acesta, icoană a poeziei româneşti“, a subliniat prof. Iulia Jicu, directorul Şcolii Gimnaziale Numărul 10, la începutul manifestărilor. Prin vers, eseuri şi cântec, elevii l-au readus pe Mihai Eminescu în inimile ascultătorilor. Micuţii recitatori din clasele pregătitoare au dat glas nestematelor lirice eminesciene. Pentru a sublinia universalitatea operei eminesciene, elevii din ciclul gimnazial au recitat poeziile lui Eminescu în limba franceză. La final, preoţii şi copiii s-au reunit în rugăciunea de pomenire a marelui poet şi a tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea culturii româneşti. „Înainte de a fi un geniu sau un mare poet, Mihai Eminescu a fost un om cu suflet mare, fapt pe care vi-l transmite vouă, copiilor, prin fiecare vers al lui“, a mărturisit părintele paroh Constantin Gherasim, care este şi inspector în Probleme de tineret şi mass-media al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.