Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

În fiecare an, la 12 ianuarie 2015, Sfânta Muceniţă Tatiana diaconiţa este sărbătorită în mod deosebit la Craiova, în Catedrala mitropolitană Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, care adăposteşte o parte din sfintele sale moaşte, alături de cele ale Sfinţilor Nifon, Serghie şi Vah, după cum ne-a precizat Pr. Gheorghe Cioiu. Momentele liturgice dedicate prăznuirii sfintei muceniţe vor începe luni seara (11 ianuarie 2015), când sfintele sale moaşte vor fi purtate în procesiune în jurul Catedralei mitropolitane, după slujba Vecerniei unită cu Litia care va începe la ora 18.00. Slujbele religioase vor continua cu Utrenia si Sfânta Liturghie oficiată la miezul nopţii în pridvorul sfântului locaş. Marţi, 12 ianuarie, în zi de prăznuire a Sfintei Tatiana, Sfânta Liturghie va fi săvârşită de către Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie vor fi date de Grupul psaltic Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, dirijat de prof. Victor Şapcă. Moaştele Sfintei Tatiana au fost aduse în ţara noastră de către boierii Craioveşti de la Constantinopol, după anul 1453. Ele au fost aşezate iniţial la Mănăstirea Bistriţa, din judeţul Vâlcea. De aici au fost mutate de către Sfântul voievod Neagoe Basarab la Biserica Domnească din Curtea de Argeş. După reorganizarea Mitropoliei Olteniei, la începutul anilor 1950, capul Sfintei a fost adus la Catedrala mitropolitană din Craiova, unde se găseşte şi astăzi spre cinstire şi închinare, alături de moaştele Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah şi ale Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului.

[cristiboss56]

Venerabilul preot mehedinţean Ion Pleşuvu a fost prohodit la finele săptămânii trecute în biserica din satul Ştefan Odobleja. Slujba a fost săvârşită de Prea*sfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de Grupul psaltic „Sfântul Nicodim” al Catedralei Episcopale din Drobeta-Turnu Severin.
Pr. Ion Pleşuvu s-a născut în anul 1923, în comuna Izvorul Aneştilor, din judeţul Mehedinţi, din părinţii Ion şi Sofia. A absolvit 4 clase primare în satul natal, apoi a studiat la Seminarul Teologic din Rm. Vâlcea. Nu a reuşit să-şi termine studiile, întrucât a fost luat pe front, mai apoi clasele a VII-a şi a VIII-a făcându-le la fără frecvenţă. În anul 1944 s-a liberat din armată şi a fost admis la Facultatea de Teologie din Bucureşti, unde a terminat doar primul an. Rămânând orfan de tată, avea să fie singurul întreţinător al familiei sale, iar pe lângă mama sa bolnavă a avut grijă şi de cele două surori la şcoala primară. În 1949 se căsătoreşte cu Elena Raicu din acelaşi sat, având două fiice: Cornelia şi Rodica. În 1955 a fost hirotonit preot pe seama unei parohii (Drăguşeni) din judeţul Satu Mare, pe atunci din cadrul Eparhiei Oradiei, unde a rămas timp de 20 de ani, pentru ca mai târziu să revină pe meleagurile natale. Părintele Ion era un om blând, înţelegător şi paşnic, fiind un mare trăitor în credinţa ortodoxă, iar pentru faptul că a luptat pentru patrie, pe front, a primit şi distincţia de veteran de război.

[cristiboss56]

Vineri, 15 ianuarie 2016, la împlinirea a 166 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu, se vor săvârşi slujbe de pomenire la Cimitirul Bellu din Bucureşti şi la Catedrala Patriarhală.
La orele 08.00, va fi oficiată Sfânta Liturghie în capela Cimitirului Bellu, de către un sobor de preoţi de caritate din cimitirele din Bucureşti, condus de Preacucernicul Părinte Gheorghe Dilirici, coordonatorul preoţilor din cimitire.
La orele 10.00, va fi săvârşită slujba Parastasului la mormântul poetului de către un sobor de preoţi, condus de Preacucernicul Părinte Florin Şerbănescu, consilier patriarhal.
La orele 10.30, în Catedrala Patriarhală, după Sfânta Liturghie, se va săvârşi slujba Parastasului pentru cinstirea memoriei celui mai mare poet al poporului român.

[cristiboss56]

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a întrunit ieri, 14 ianuarie, în şedinţă de lucru. Între temele prezente pe ordinea de zi s-au aflat întrunirea Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe la Chambésy, Elveţia, din această lună, şi iniţiativa cetăţenească de modificare a art. 48 din Constituţia României, privind constituirea familiei prin căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie.
Şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a avut loc în Sala Sinodală din Reşedinţa Patriarhală. Aceasta a fost deschisă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a prezentat ordinea de zi. „Mai întâi, mulţumim lui Dumnezeu pentru anul care a trecut şi-L rugăm să ne binecuvânteze, să ne ajute şi în anul acesta în care am intrat. Temele de pe ordinea de zi sunt de o actualitate deosebită, dar, în mod special, acest sinod a fost convocat în această perioadă pentru ca să fie informaţi membrii Sfântului Sinod despre evenimentul următor care va avea loc între 21 şi 28 ianuarie, la Chambésy, lângă Geneva, la Centrul Patriarhiei Ecumenice, şi anume Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe. Această sinaxă are ca scop evaluarea şi validarea textelor care trebuie trimise spre dezbatere şi aprobare la viitorul Sinod *Panortodox de anul acesta, din luna iunie, în preajma sărbătorii Rusaliilor. Această lucrare de evaluare şi de validare este deosebit de importantă şi, de aceea, este nevoie ca Sfântul Sinod să acorde mandat delegaţiei Bisericii noastre pentru a o reprezenta acolo şi a contribui la buna desfăşurare a lucrărilor”, a spus Preafericirea Sa.
Pe ordinea de zi a şedinţei de lucru a Sfântului Sinod au mai fost şi alte teme care privesc necesitatea intensificării activităţilor pastoral-misionare, precum ajutorarea parohiilor cu venituri reduse de către parohiile cu posibilităţi materiale mai bune, iniţiativa cetăţenească de modificare a art. 48 din Constituţia României, privind constituirea familiei prin căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie. „Este nevoie de o mai multă intensificare a vieţii spirituale, de coresponsabilitate şi cooperare între cler şi credincioşii mireni într-o societate secularizată din ce în ce mai ostilă Bisericii. Avem nevoie de mai multă rugăciune şi de mai multă acţiune comună şi, în acelaşi timp, trebuie să ne împlinim misiunea noastră de a binevesti Evanghelia lui Hristos, de a mărturisi credinţa întru Hristos şi de a transmite generaţiilor prezente şi viitoare această lumină a iubirii Prea*sfintei Treimi pentru întreaga umanitate”, a subliniat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a fost precedată de Sfânta Liturghie şi slujba de Te Deum, care au fost oficiate în Catedrala Patriarhală de Prea*sfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, înconjurat de un sobor de slujitori ai catedralei.

[cristiboss56]

Biserica „Sfinţii Atanasie şi Chiril“ a Mănăstirii Copou îşi serbează luni, 18 ianuarie 2016, primul hram. În ajunul sărbătorii, duminică, 17 ianuarie, de la ora 18:00, un sobor de preoţi va sluji Privegherea, la finalul căreia se va rosti un cuvânt de învăţătură.
În ziua hramului, Sfânta Liturghie va începe de la ora 9:00 şi va fi urmată de slujba Parastasului. La slujbele din ajunul şi din ziua hramului sunt aşteptaţi numeroşi părinţi şi maici stareţe din mănăstirile şi parohiile moldave, dar şi pelerinii care iubesc această aşezare monahală. Biserica „Sfinţii Atanasie şi Chiril“ a Mănăstirii Copou a fost ridicată de voievodul Vasile Lupu în 1638, în codrii seculari ai Copoului. Legenda spune că, în timpul unei invazii a tătarilor în Iaşi, doamna Teodosia, soţia voievodului, a fugit îngrozită în pădure, ascunzându-se într-o scorbură de copac. După ce furia tătarilor a trecut, domnitorul şi-a căutat în toate părţile soţia, mergând pe culmile dealurilor până ce a auzit, în vale, lătratul câinelui său de vânătoare. De bucurie că şi-a găsit soţia sănătoasă, Vasile Lupu a poruncit tăierea copacului şi, drept mulţumire lui Dumnezeu, a ridicat biserica. Mănăstirea Podgorii-Copou a devenit biserică de parohie, în 1864, după secularizarea averilor mănăstireşti. „De-a lungul timpului, locaşul de închinăciune a suferit mai multe reparaţii, mai ales după cutremurele mai mari. A fost reconstruit de mai multe ori fără a se respecta arhitectura originală. Noi nu mai cunoaştem cum arăta biserica în urmă cu câteva sute de ani şi cu siguranţă nu are nimic din arhitectura tipică perioadei lui Vasile Lupu“, a explicat stavrofora Maria Magdalena Vrânceanu, stareţa Mănăstirii Copou-Podgorii. Biserica aşezării monahale a fost reactivată ca aşezământ monahal de călugăriţe în anul 2001, de către PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, sfântul lăcaş primind şi al doilea hram, „Duminica mironosiţelor“.

[cristiboss56]

În Duminica a 29-a după Rusalii (a celor 10 leproşi), de ziua Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, mai multe lăcaşuri de cult îşi vor sărbători hramul, între acestea fiind şi cele de la Sibiu, Alba-Iulia şi Cluj-Napoca.
În Duminica a 29-a după Rusalii (a celor 10 leproşi), de ziua Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, va oficia Sfânta Liturghie la Biserica „Sfântul Antonie cel Mare” din cartierul Hipodrom, Sibiu, cu ocazia hramului. Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va oficia Sfânta Liturghie în biserica Parohiei Gherla I, cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”.
Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va oficia Sfânta Liturghie în Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia. Preasfinţitul Ilarion Făgărăşanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, oficiază Sfânta Liturghie în Biserica „Sfântul Nicolae” a Parohiei Olteţ, Protopopiatul Făgăraş II. Preasfințitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, oficiază Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală din Baia Mare.
Hramuri de Sfântul Antonie cel Mare

Biserica „Sfântul Antonie cel Mare” din cartierul Hipodrom din Sibiu a fost ridicată cu multă jertfă în anii de comunism. Locaşul de rugăciune se află într-un cartier mare al oraşului, unde nu exista la acea vreme nici o biserică. A fost amenajat iniţial într-o casă, care după evenimentele din 1989 a fost extinsă şi transformată într-un adevărat locaş de închinare. Credincioşii din cartierul Hipodrom sunt foarte legaţi de această biserică ridicată exclusiv cu donaţiile lor. În incintă se află şi un aşezământ social unde au loc diferite activităţi cu tinerii şi bătrânii.
Parohia cartierului „Cetate“ a municipiului Alba Iulia, înfiinţată în toamna anului 1991, nu a avut de la început un lăcaş de cult pentru oficierea slujbelor religioase. Având în vedere posibilităţile financiare reduse, a fost strămutată aici o biserică de lemn, construită în secolul al XVIII-lea într-o localitate din Munţii Apuseni. Astfel, locaşul de cult care îl are ca ocrotitor pe Sfântul Antonie cel Mare a fost construit în secolul al XVIII-lea, în satul Brăzeşti din Munţii Apuseni şi a fost mutat la Alba Iulia din comuna Sartăş, judeţul Alba, în toamna din 1991, când a fost dezasamblată piesă cu piesă şi refăcută, în perioada martie – iulie 1992. În curtea bisericii din cartierul Cetate din Alba Iulia se află şi o clădire, în care este amenajat un muzeu al parohiei.
De sărbătoarea Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, este hram şi la parohia recent înființată de pe strada Soporului, din Cluj-Napoca. Parohia s-a format în anul 2014, la solicitarea cre*dincioșilor din această zonă a oraşului.

[cristiboss56]

Sfântul Antonie cel Mare, părintele monahismului creștin, va fi sărbătorit duminică, 17 ianuarie, şi de credincioşii din Mitropolia Olteniei. Mai multe mănăstiri şi biserici îşi vor serba în această zi hramul. Între acestea se numără: Catedrala „Maica Precista”- Dudu din Craiova, Mănăstirea Cârcea şi Biserica „Sfântul Antonie cel Mare” din localitatea doljeană Leamna.
Ca în fiecare an, ziua de 17 ianuarie reprezintă un reper al iubitorilor de nevoinţă din întreaga Biserică Ortodoxă. Praznicul Sfântului Antonie cel Mare adună de fiecare dată sute de credincioşi la rugăciune în sfintele biserici sau în mănăstirile din cuprinsul Mitropoliei Olteniei. În câteva dintre aceste sfinte locaşuri, rânduiala cinstirii Sfântului Părinte îmbracă o haină deosebită, fiind pregătită îndeaproape prin slujba Vecerniei, Litia şi Privegherea.
În Cetatea Băniei, de ani buni, cinstirea Sfântului Antonie a devenit o tradiţie în Biserica Paraclis mitropolitan „Maica Precista”- Dudu. Aici, ziua de prăznuire a sfântului a fost aşezată ca al doilea hram al sfântului locaş, alături de cel al Sfintei Adormiri. Cu acest prilej, preoţii slujitori vor împlini în această seară slujba Vecerniei, unită cu Litia şi rânduiala Privegherii, urmând ca duminică să se săvârșească Acatistul şi Sfânta Liturghie.
Cea de-a doua biserică închinată Sfântului Antonie din Arhiepiscopia Craiovei se află la Leamna, în judeţul Dolj. Localitate aşezată la numai câţiva kilometri de municipiul Craiova, satul în care sfântul a fost rânduit ca oblăduitor este renumit pentru frumuseţea sa pitorească. În mijlocul său a fost aşezată Biserica Sfântului Antonie cel Mare, sfinţită la anul 2007, prin osteneala fostului primar al urbei craiovene, Antonie Solomon.
Sărbătoarea Sfântului Antonie va străluci mai ales la Mănăstirea Cârcea, din Protopopiatul Craiova Sud, judeţul Dolj. Cinstitul aşezământ monahal este ctitoria ieromonahului Ioachim şi a schimonahiei Sofronia. Mitropolitul Nestor, de vrednică pomenire, a binecuvântat înfiinţarea acestei mănăstiri, sfinţită în anul 1992. Mănăstirea este condusă de maica stareţă Eleodora Cristofir, fiica ctitorilor. Prin stăruinţa sa şi a celor 10 vieţuitoare s-a ridicat biserica de zid a mănăstirii, cu hramul „Sfântul Antonie cel Mare” şi „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, un corp pentru chilii şi o trapeză. Paraclisul sfintei mănăstiri este închinat Sfintei Treimi. Mănăstirea nu este lipsită nici de o tradiţie pioasă care spune că pe locul actualei mănăstiri a existat, în vechime, un schit de călugări. De altfel, există în apropiere şi o cruce cu însemnări chirilice, care ar certifica continuitatea monahală a locului. Tot referitor la această istorie sunt şi spusele bătrânilor satului, care vorbesc despre „fântâna călugă*rilor” şi despre cimitirul „La călugări”, aflat la aproximativ 500 de metri de mănăstire, fiind străjuit de o veche bisericuţă. Pictura sfântului locaş a fost fina*lizată în urmă cu trei ani, de către Grigore Popescu Muscel. Biserica a fost resfinţită de IPS Părinte Irineu la data de 21 noiembrie 2011.