Contradictie dogmatica ?

[GMihai]

Deci tu sustii ca poti sa faci ceva bun fara Dumnezeu ?

Da sau nu. Stii tu, asa cum ne invata Scriptura.

Lasa explicatia pentru mai tarziu. Pe moment, vreau sa vad daca ai curajul sa spui, sau sa scrii, negru pe alb, "Da, eu pot sa fac ceva bun fara Dumnezeu".

[catalin2]

În prealabil postat de GMihai

Deci tu sustii ca poti sa faci ceva bun fara Dumnezeu ?

Da sau nu. Stii tu, asa cum ne invata Scriptura.

Lasa explicatia pentru mai tarziu. Pe moment, vreau sa vad daca ai curajul sa spui, sau sa scrii, negru pe alb, "Da, eu pot sa fac ceva bun fara Dumnezeu".

Ca de obicei, incepe o discutie fara sens. Evident ce inseamna, da sau nu? Am dat si explicatiile necesare,consider discutia incheiata. Cum am precizat si pe alt topic, ceea ce spui tu e invatatura protestanta. Sau, in cel mai bun caz, e o intelegere gresita. nestiind distinctia dintre faptele bune si faptele de credinta. E adevarat, ceva bun facut fara Dumnezeu nu ajuta la mantuire, de aceea se spune asa. Citeste, te rog, scurtul articol despre Sfantul Serafim de Sarov, acolo sfantul explica mai bine acest lucru: http://saraca.orthodoxphotos.com/bib...ea_duhului.htm

[GMihai]

În prealabil postat de catalin2

Ca de obicei,

Ca de obicei, refuzi să răspunzi atunci când nu-ti convine răspunsul.

De altfel, prin însăsi acest refuz, tu de fapt ai răspuns. Tu consideri că poti să faci ceva bun fără Dumnezeu, dar ti-e jenă să recunosti acest lucru.

[catalin2]

În prealabil postat de GMihai

Ca de obicei, refuzi să răspunzi atunci când nu-ti convine răspunsul.
De altfel, prin însăsi acest refuz, tu de fapt ai răspuns. Tu consideri că poti să faci ceva bun fără Dumnezeu, dar ti-e jenă să recunosti acest lucru.

Scriam in mesajul precedent "Ca de obicei, incepe o discutie fara sens.". Dupa inca un mesaj a devenit deja penibila. Dupa ce iti clarifici care e sensul cuvantului "evident", citeste, te rog, cuvantul dupa cele doua puncte: punct.

[catalin2]

În prealabil postat de GMihai

Ca de obicei, refuzi să răspunzi atunci când nu-ti convine răspunsul.

Acum imi dau seama ca e posibil sa se fi inteles gresit ce am scris "Evident, am dat explicatia in mesajul anterior." Cuvantul "evident" se referea la intrebarea pusa, adica "da".

Bogdan, Catalin, Mihai G. : in acest context al discuției, cum interpretati faptul că Domnul Însuși îi definește pe sfinți/apostoli ca "prietenii Mei". A fi prietenii Fiului e ceva...dincolo de orice taler cu care noi, oamenii lumești, masuram prietenia. Și tocmai această afirmație a Domnului, aceasta definire a noțiunii de "sfinți" da mai multa greutate poziției catolice definite foarte clar de Mihai G. Bine, nici mie nu mi se pare prea fericit termenul "supramerite", dar asta e termenul găsit de scolastica.

[bogdan81]

Eu cred mai degraba ca in acest moment al discutiei e timpul sa revenim la intrebarea de la inceput: atunci cand sfintii spun despre ei insisi in har fiind ca sunt cei mai pacatosi, este aceasta o stare sau o impresie iluzorie, sau ei isi cunosc atunci adevarata realitate ?
Eu optez pentru a doua varianta.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de bogdan81

Eu cred mai degraba ca in acest moment al discutiei e timpul sa revenim la intrebarea de la inceput: atunci cand sfintii spun despre ei insisi in har fiind ca sunt cei mai pacatosi, este aceasta o stare sau o impresie iluzorie, sau ei isi cunosc atunci adevarata realitate ?
Eu optez pentru a doua varianta.

Cand cineva spune "sunt cel mai mare pacatos" si acest lucru nu vine din falsa modestie, asa cum vedem ca se intampla cel mai adesea, ci din convingere intima, asa cum e in cazul sfintilor, atunci acela are in vedere principiul ca Dumnezeu nu judeca cu aceeasi masura, ci de la aceia carora mult li se va dat, mult li se va cere.
Cu cat cineva s-a urcat, ascultand pe Dumnezeu, mai sus pe drumul suisului spiritual, cu atat mai mult ii cere Dumnezeu sa urce, primind mai mari haruri ca sa treaca peste mai mari incercari.
Si, dimpotriva, cu cat cineva cade mai de sus, cu atat isi loveste sufletul mai tare.

[GMihai]

Primo: nu despre toti sfintii invatam ca pun accent pe asta.

Secundo: in mod evident, nu putem interpreta o asemenea realitate la modul absolut.

Bogdan, daca sfantul X spune ca e cel mai mare pacatos (si nu oricand, ci inainte de moarte, dupa o viata intreaga de sfintenie ), tu de aici nu deduci, nu-i asa, ca, daca el e cel mai mare, tu esti mai putin pacatos ca sfantul ?

P.S. uite ca intre timp a explicat domnul Dragomir teoria relativitatii in pacatosenie, la care eu faceam aluzie :)