Dupa moarte

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Nu, niciun gand rau nu este posibil in rai, tot asa cum niciun gand bun nu e posibil in iad.


Diavolul este spirit. Poate intra in cineva (om sau animal) care e in trup. Acesta e sensul propriu al sintagmei "drac impielitat". Orice drac trimis pe pamant are pornirea naturala sa se "impieliteze", el cauta oameni (fiindca sufletul omului e marea miza). Se poate multumi, o vreme, si cu impregnarea anumitor locuri.
Prin urmare, nici chiar in iad (ca sa nu mai vorbim de rai) diavolul nu poate intra in tine, fiindca nu poate un spirit sa intre in alt spirit, ci numai intr-un trup.

1) Luca 16, 27-28
"Rogu-te, dar, părinte, să-l trimiţi în casa tatălui meu,
Căci am cinci fraţi, să le spună lor acestea, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin."
Acum ce să credem: că bogatul nu se afla în iad? Sau că în iad sunt, totuşi, posibile gânduri bune? Sau că gândul bogatului pentru fraţii săi nu este un gând bun?

2) Relaţia dintre spirite/duhuri nu este un spaţială, în sensul concret al unei realităţi obiectuale. Gândirea de acest tip este obiectualistă şi nu are de-a face cu natura însăşi a celor duhovniceşti. Duhurile nu se judecă/înţeleg/cunosc în mod obiectualist, naturalist, concret (ca natură opusă celei abstracte).
Aşadar un spirit poate să se contopească cu alt spirit, să se "amestece" prin interinfluenţă, prin comunicarea însuşirilor, prin contagiune etc.