Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a pus joi, 4 iunie, piatra de temelie pentru o nouă biserică în Parohia Măgureni din Protopopiatul Câmpina, informează basilica.ro. După cum a precizat părintele arhim. Veniamin Goreanu, consilier administrativ bisericesc al Arhiepiscopiei Bucureştilor, noua biserică va avea hramurile „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Duminica Sfinţilor Români“. La acest moment de bucurie duhovnicească din viaţa Parohiei Măgureni au fost prezenţi părintele Grigore Melnic, protoiereul Protopopiatului Câmpina, Gheorghe Iordache, primarul comunei Măgureni, membri ai Consiliului local, preoţi din parohiile vecine, precum şi numeroşi credincioşi şi copii îmbrăcaţi în portul popular naţional.

[cristiboss56]

Pe când Occidentul militează pentru drepturile animalelor de companie și vorbește obsesiv despre dreptul la libera de exprimare pentru toată lumea, în Orient creștinii nu beneficiază nici măcar de dreptul la viață.
Cu toții ne amintim despre creștinii etiopieni uciși pe malul Mării Mediterane, în luna aprilie a anului 2015. Credeam că s-a terminat și că lumea întreagă a învățat ceva din sângerosul eveniment. Se pare, totuși, că nimic nu s-a schimbat, atâta timp cât sursele orientale de știri vorbesc despre un nou val de răpiri, tot în Libia. Conform Al Jazeera, dar și jurnalistului sirian Raymond Ibrahim, la începutul lunii iunie, 86 de refugiați din Eritreea, un stat tânăr desprins din trupul Etiopiei mame, au fost răpiți de către forțele Statului Islamic. Așa cum menționează sursele citate, între cei răpiți se află 12 femei și câțiva copii, despre a căror soartă încă nu se știe nimic.

[cristiboss56]

Potrivit unor surse la curent cu informațiile din cadrul sistemului judiciar al republicii islamice, săptămâna trecută, curtea revoluționară iraniană a impus măsuri asupra a 18 creștini convertiți care sunt acuzați de evanghelism, de propagandă împotriva regimului și de crearea de biserici în locuințe pentru a-și practica credința.
„Cruzimea dictatorilor iranieni nu are limite”, a declarat Saba Farzan, pentru FoxNews.com. Creștinii, dintre care cei mai mulți au fost arestați în 2013, au fost condamnați în conformitate cu articolul 500 din Codul penal islamic, o lege folosită pentru a sancționa amenințările la adresa conducătorilor clerici ai Iranului. Conform legii, „Oricine se angajează în orice tip de propagandă împotriva Republicii Islamice Iran sau în sprijinul grupurilor de opoziție și asociații, este condamnat de la trei luni la un an de închisoare”.
Morad Mokhtari, un iranian convertit la creștinism care a fugit din Republica Islamică în 2006, a declarat luni pentru FoxNews.com că unii dintre creștinii iranieni au fost nevoiți să plătească taxe pentru activitățile lor bisericești de acasă.
„Autoritățile religioase iraniene prefera ca aceștia [convertiții la creștinism] să părăsească Iranul, deoarece autoritățile nu îi pot controla”, a spus Mokhatari. „Evanghelizarea stă până și numai în numele lor. Imaginați-vă că cineva vă spune că este creștin și are nume de musulman”.
Două rapoarte din 2015, comisia SUA pentru Libertatea Religioasă Internațională și un studio ONU despre drepturile omului, au raportat persecutarea extremă a convertiților musulmani la creștinism. Potrivit raportului comisiei, „în decursul anului trecut, au existat numeroase incidente ale autorităților iraniene care au executat raiduri în timpul slujbelor, arestând și amenințând credincioșii și liderii bisericii, în special creștinii evangheliști convertiți”. „Din 2010, autoritățile au arestat în mod arbitrar și reținut peste 500 de creștini din toată țara”.
Numărul creștinilor din Iran a fost estimat între 200.000 și 500.000 dintr-o populație de aproape 78 de milioane. Deși constituția Republicii islamice garantează pe hârtie că iudaismul, creștinismul și zoroastrianismul sunt religii protejate, aplicarea legii Sharia, sau a legii islamice, exilează membrii religiilor minoritare către clasa de mijloc a societății. Termenul istoric pentru minoritățile religioase non-musulmane care trăiesc într-o societate islamică este dhimmi.
„Persecuția sistematică a creștinilor de către regimul iranian, precum și a Baha'ilor, suniților musulmani, musulmanii șiiți, și alte minorități religioase, se înrăutățește, în loc să se îndrepte”, a declarat senatorul american Mark Kirk într-o declarație. „Este o consecință directă a deciziei președintelui Obama de a separa cererea pentru îmbunătățirea libertății religioase și a drepturilor omului în Iran de negocierile nucleare”.
În urma întrebărilor adresate de FoxNews.com în legătură cu acuzații creștini iranieni, Hamid Babaei, conducătorul biroului de presă al Misiunii Republicii Islamice Iran a Națiunilor Unite din New York, a refuzat să comenteze. Farzan a declarat că ultimele represalii afirmă încă odată faptul că discuțiile actuale între SUA și Iran despre ridicarea sancțiunilor economice în schimbul garanțiilor că Iran nu va achiziționa arme nucleare nu se pot desfășura cu bună credință.
„Nu au avut și nu vor avea niciodată rost”, a declarat Farzan. „Occidentul nu poate discuta despre controlul armelor cu un regim care persecută minoritățile religioase și activiștii drepturilor omului”.

[cristiboss56]

Având în vedere seceta prelungită din zona Moldovei, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, adresează către preoții din parohii și din mănăstiri îndemnul de a adăuga la Sfânta Liturghie din duminica ce urmează, a Sfinților români, rugăciunile speciale pentru ploaie prevăzute în Liturghier. De asemenea, acolo unde este cu putință, mai ales în mediul rural, preoții și credincioșii sunt îndemnați a ieși, după această Sfântă Liturghie, într-o procesiune cu icoane și cu sfinte moaște și, în mijlocul câmpurilor, să se săvârșească slujba de sfințire a apei unită cu rugăciuni înălțate pentru ca Dumnezeu să trimită ploaie binecuvântată pe pământ.
Aceste rugăciuni vor continua și în perioada următoare, în condițiile în care pământul are mare nevoie de precipitații, lipsa acestora fiind de natură a afecta atât recoltele, cât și nivelul râurilor sau cel la care se află apa din fântâni.
(Biroul de presă al Arhiepiscopiei Iașilor)

[cristiboss56]

Deși majoritatea specialiștilor bibliști afirmă că limba în care au vorbit Mântuitorul Iisus Hristos,Maica Domnului și Sfinții Apostoli a dispărut de cel puțin 1.600 de ani, limba aramaică sau arameică încă mai este folosită de un grup restrâns de creștini. Aflați în câmpiile biblicului Ninive, creștinii chaldeeni asirieni încă mai vorbesc limba aramaică. Însă, amenințarea războiului din Irak, apoi primăvara arabă și cucerirea acestor teritorii de către Statul Islamic au făcut ca acești creștini să se împuțineze. Dacă în timpul regimului Saddam Husein asirienii numărau o comunitate de aproximativ jumătatea de milion de membri care locuiau în Irak, astăzi mai trăiesc la Mosul și Ninive doar câteva mii. În anul 2015, gruparea teroristă a răpit între 250 și 300 de creștini asirieni, despre care nu se știe încă nimic, așa cum notează Al Jazeera.com.
Eden Naby, un istoric specializat pe Orientul Mijlociu și expert în cultura asiriană, a declarat că, „după victimele umane, pierderea ce a mai mare este faptul că dispare o limbă istorică, o limbă în care au fost scrise primele cuvinte creștine și în care a vorbit Iisus. Peste o cultură milenară, steagul negru al ISIS aduce doar distrugere și pierdere”.

[cristiboss56]

Facultatea de Teologie din Craiova organizează examen de admitere pentru secţiile de Teologie Pastorală şi Artă Sacră, în perioada 22-24 iulie. Perioada de înscriere este 6-21 iulie. Astfel, pentru secţia de Teologie Pastoală sunt disponibile 50 de locuri bugetate şi 30 la cu taxă. Examenul de admitere va consta în susţinerea probelor eliminatorii (examenul psihologic, muzică şi dicţie) – în perioada 22-23 iulie, şi proba scrisă de evaluare a cunoştinţelor teoretice – 24 iulie. Candidaţii pentru secţia de Artă sacră au la dispoziţie 20 de locuri, dintre care 11 bugetate şi 9 la cu taxă. Examenul de admitere va consta în susţinerea probelor eliminatorii (examen medica şi interviu) şi proba practică la desen, susţinută în faţai unei comisii din cadrul facultăţii. Rezultatele concursului vor fi afişate pe data de 24 iulie, la vizierul Centrului de restaurare şi vizualizare al Facultăţii de Teologie din Craiova, unde va avea loc şi examinarea.

[cristiboss56]

În această duminică - 14 iunie 2015, Mănăstirea Bucium din Iași i-a sărbătorit pe sfinții români prin slujire arhierească. Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată în altarul de vară al așezării monahale de IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei și de IPS Părinte Mitropolit Vasilios de Konstantia și Amohostos din Biserica Ortodoxă Autocefală a Ciprului, înconjurați de de un sobor de preoţi şi diaconi. Din soborul slujitor, alături de stareţul Mănăstirii Bucium, protos. Irineu Bălan, a mai făcut parte arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor, precum și stareți ai mai multor mănăstiri din județ. Răspunsurile la strană au fost date de un grup de studenţi teologi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi.

„Toți dintre noi avem chemarea de a participa la Taina Bisericii”
În cuvântul de învăţătură adresat credincioşilor după citirea Sfintei Evanghelii, IPS Părinte Mitropolit Vasilios de Konstantia și Amohostos a atras atenția necesității mărturisiririi în drumul spre mântuire: „Toți dintre noi- episcopi, preoți,cler și credincioși, avem o chemare - aceea de a participa la Taina Bisericii. Suntem chemați să acceptăm această chemare și această invitație la mântuire pe care ne-o adresează Mântuitorul Iisus Hristos. Suntem chemați să devenim apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos; suntem chemați să devenim mărturisitori ai Evangheliei Sale într-o lume care se depărtează tot mai mult de Dumnezeu. Negarea și refuzul acestei chemări ne face nevrednici de Împărăția lui Dumnezeu. Așadar, chemarea pe care a adresat-o Mântuitorul Iisus Hristos Apostolilor în Evanghelia zilei să o facem una personală, ca o datorie în drumul spre mântuire, spre Împărăția Cerurilor”.

Cele patru căi prin care fiecare își poate arăta cinstirea față de sfinții români
După săvârşirea Sfintei Liturghii, credincioşii s-au împărtăşit în număr mare cu Sfintele Taine şi au ascultat cuvântul rostit de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, care a evidențiat cele patru căi prin care fiecare își poate arăta cinstirea față de sfinții români, pomeniți astăzi în calendarul Bisericii Noastre - grija pentru propria mântuire, grija pentru familie, grija pentru Biserica și grija pentru țară: „Încercând să împlinim aceste patru lucruri, anume grija pentru propriul suflet, grija pentru cei apropiați ai noștri - tată, mamă, soț, soție, copii, pentru toată familia care ne este alături geografic sau duhovnicește, grija față de Biserica acestui neam din care facem parte, pe care suntem chemați să o slujim și în cadrul căreia suntem chemați să ne integrăm cu sufletul și trupul nostru și grija față de țara noastră binecuvântată, care a dat Împărației Cerurilor și Bisericii zeci de mii de sfinți. Sfinții români din toate timpurile așteaptă de la noi, cei de astăzi, să le urmăm calea și nevoințele”.
La final, starețul Mănăstirii Bucium, protos. Irineu Bălan, le-a dăruit celor doi mitropoliți care au slujit, precum și primarului Municipiului Iași, d-l Mihai Chirica, câte o icoană. La rândul său, primarul Mihai Chirica a le-a dăruit starețului și ierarhilor câte un album despre capitala Moldovei.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, cei doi ierarhi, alături de câteva zeci de preoți din protopopiatele Iași 1, Iași 2 și Iași 3, au săvârșit slujba de sfințire a apei unită cu rugăciuni înălțate pentru ca Dumnezeu să trimită ploaie binecuvântată pe pământ. Sărbătoarea hramului Mănăstirii Bucium s-a încheiat cu o agapă, la care au fost invitaţi toţi cei prezenţi.
Schitul Bucium, întemeiat la anul 1863 ca metoc al schitului românesc Prodromul de la Muntele Athos, de către ieromonahii Nifon şi Nectarie, a fost ridicat la rang de manastire în anul 1991 de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Cei 11 vieţuitori ai mănăstirii activează în cadrul unor ateliere de tâmplărie şi de pictură amenajate în jurul aşezământului monahal. Tot aici se află şi Casa Roznovanu, reşedinţa mitropolitană. Slujbele se săvârşesc păstrând, în mare parte, tipicul Sf. Munte Athos, oferind credincioşilor alinarea proprie acestui spaţiu, care ocupă un loc distinct în arealul spiritual al oraşului Iaşi.