Patima cheltuirii banilor peste masura

[Florinvs]

Este adevarat ca la locul de munca, fiecare trebuie sa-si indeplineasca sarcinile de servici cat mai bine cu putinta si sa-si dea interesul pentru meseria pe care o practica (indiferent care ar fi aceea meserie, indiferent ca este tractorist sau doctor), insa in acceiasi masura este importanta si pastrarea demnitatii personale .

De asemenea, trebuie gasit un echilibrul intre meseria / cariera aleasa si viata personala si de familie.

[Yasmina]

În prealabil postat de Florinvs

Este adevarat ca la locul de munca, fiecare trebuie sa-si indeplineasca sarcinile de servici cat mai bine cu putinta si sa-si dea interesul pentru meseria pe care o practica (indiferent care ar fi aceea meserie, indiferent ca este tractorist sau doctor), insa in acceiasi masura este importanta si pastrarea demnitatii personale .

De asemenea, trebuie gasit un echilibrul intre meseria / cariera aleasa si viata personala si de familie.

Sefilor nu le pasa de viata ta personala.
Esti bolnav cronic si consumi prea mult timp cu vizite pe la doctori,nu vor decat sa se descotoroseasca de tine;ai mai mult de 1 copil si esti ocupat ca parinte cu fel de fel de probleme legate de copii,la fel stramba din nas.
Asta deoarece si ei ca sefi,au calcat peste cadavre ca sa ajunga in pozitia aia si nu tolereaza ca altii sa beneficieze de viata personala.
Daca eu nu am atunci nici altii-asta este principiul.

[sophia]

Of, of, cand va citesc si pe voi ma cuprinde tristetea si mai tare.

1. Ca sa cheltuiesti bani peste masura trebuie intai sa-i ai.

2. Mie nu-mi plac extremele. Nici cheltuit aiurea pe ce nu trebuie, dar nici sa fii Hagi Tudose (zgarcit).
Ieri am circulat prin oras si am vazut capsuni locale (alea importate de obicei din Spania nu-mi plac, nu au gust).
Niste preturi aici: 3,80 Euro 500g.
Sper sa se mai ieftineasca mai incolo, sa se mai coaca.
Asa, noi nu ne permitem.

Nu stiu cum este in SUA, dar cand stiu cum sunt pietele in tara sunt foarte surprinsa de ce spuneti.
Sigur, am inteles, nu trebuie cumparat intr-una.
La magazin este suficient sa faci cumparaturi o data in saptamana (depinde de cat de mare este familia). Legume si fructe proaspete trebuie sa iei pe masura ce se consuma.

Aici preturile sunt mari in piata si mai scazute la supermarket. Calitatea este in general invers.
Noi suntem foarte restransi la cumparaturi.
Nu eram nici inainte vreo cheltuitoare, dar aici este si mai greu cu banii.

Sunt in schimb oferte si asta este problema si pacaleala. Pret mai mic, sau ia 2 la pret de 3 sau etc. Si iei in ideea ca uite revine mai ieftin si sa si fie acolo pentru cand iti trebuie.

In ziua de azi trebuie sa ai o strategie, sa stii ce si cand si cum sa cumperi.

Cand ma duc in piata (in tara) imi iau bani cat sa am sa cumpar ce-mi trebuie, pentru ca nu ma pot duce tot timpul.

Zici/Ziceti si voi aici tot timpul si peste tot in media: sa mancam sanatos, ba chiar vegan, bio si mai nu stiu cum. Dar trebuie luate in consideratie si preturile.
La televizor se fac anchete prin orase: de ce cumpara unul carnea aia si nu bio (ca vai puii aia sunt crescuti rau si nu stiu ce). Dar nu pricepe nimeni ca sunt oameni (si multi) care nu-si permit sa cumpere la calitati mai bune si preturi mai mari.

In fine mai este ceva: trebuie sa poti si sa lasi din cand in cant sa iei ceva si pentru sufletul tau: o carte, o revista, o ciocolata, o floare, ceva frumos de imbracat.

Cel mai greu este insa sa socializezi. Iti trebuie bani si pentru un cadou pentru prieteni, nasi, fini, rude, pentru mers la o nunta, sau la un botez, pentru o excursie, sau un concediu.
Fara astea ramai total singur.

Si cel mai greu le este celor fara serviciu. Sa fereasca Dumnezeu pe toti.

P.S. Cu mancarurile: ori le faci asa cum trebuie si pui ce trebuie ca sa fie gustoase, ori nu le mai faci deloc. Daca nu le faci bune pana la urma se arunca si in loc sa castigi ceva (bani), mai mult pierzi si e si pacat de alimente.
Si mai este o problema in ziua de azi. In vreme mea, in tara, nu exista pauza de pranz. Mancai acasa, cu familia dupa program. Luai doar o gustare la tine (eu mancam micul dejun la serviciu, mai tarziu).
Azi se duc oamenii (cel putin in vest) in pauza de masa si musai cheltuiesc niste bani zilnic. Bani din care poate manca de fapt toata familia impreuna. Asa parintii separat, copii separat la cantina scolii sau a facultatii. Si se duc asa cam 40-50 de Euro pe zi zic eu (10 Euro/persoana).

[Yasmina]

Eu am un singur scop sa cheltui banii sau sa-i impart cu altii (familie).Banii sunt facuti sa fie folositi,cheltuiti.
Am luat de la mama acest virus al "mainii sparte".

Insa,o poarta spre deschiderea altora este generozitatea. Altfel te simti cand daruiesti,bucuria altuia te zideste.
La pol opus,eu vin dintr-o familie unde toti sunt egoisti,doar ei pt copiii lor si atat,restul calcam peste cadavre,nu ne intereseaza ca sunt parintii nostri ca sunt rude.Numai copiii nostri sa aiba lux si sa fie deosebiti.
Adica genul care cumpara bijuterii si haine scumpe copiiilor dar nu isi platesc chiria,apa,gazele,telefonul si apoi santaseaza emotional rudele ,prietenii ca nu se ajung cu banii pt facturi ,sa fie ajutati altfel vor fi dati afara din casa,li se va taia curentul etc...

[tabitha]

În prealabil postat de sophia

Azi se duc oamenii (cel putin in vest) in pauza de masa si musai cheltuiesc niste bani zilnic.

Si dacă gătesti acasă si cari mâncarea apoi la servciu tot cam pe acolo iesi.

În prealabil postat de sophia

Bani din care poate manca de fapt toata familia impreuna. Asa parintii separat, copii separat la cantina scolii sau a facultatii. Si se duc asa cam 40-50 de Euro pe zi zic eu (10 Euro/persoana).

La noi în USA/ NY se poate mânca si cu $6- $8/ prânz, dacă n-ai pretentii mai mult de-o salată sau mâncare chinezească.

În rest, si eu ca si Yasmina sunt cam "mâna spartă", dar încerc să mă controlez. :)

În prealabil postat de Florinvs

Este adevarat ca la locul de munca, fiecare trebuie sa-si indeplineasca sarcinile de servici cat mai bine cu putinta si sa-si dea interesul pentru meseria pe care o practica (indiferent care ar fi aceea meserie, indiferent ca este tractorist sau doctor), insa in acceiasi masura este importanta si pastrarea demnitatii personale. De asemenea, trebuie gasit un echilibrul intre meseria / cariera aleasa si viata personala si de familie.

Desi este foarte dificil, in conditiile actuale, este varianta ideala. Am citit recent , in acest sens, un interviu mai vechi cu un fost director de banca, ajuns calugar, care analiza foarte lucid si pertinent doua aspecte importante: efectul caderii in extrema unei exagerari a preocuparii pt cariera si cauzele crizei actuale.

[forever...]

În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit

Desi este foarte dificil, in conditiile actuale, este varianta ideala. Am citit recent , in acest sens, un interviu mai vechi cu un fost director de banca, ajuns calugar, care analiza foarte lucid si pertinent doua aspecte importante: efectul caderii in extrema unei exagerari a preocuparii pt cariera si cauzele crizei actuale.

Ne poţi da şi nouă link-ul?
Mulţumesc!

În prealabil postat de forever...

Ne poţi da şi nouă link-ul?Mulţumesc!

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/...r-544298.html# Mai puteti gasi si pe site-ul intitulat ,, cuvantul ortodox" articole suplimentare referitoare la Parintele Ilarion (calugarul la care m-am referit). Numai bine !

[Yasmina]

În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/...r-544298.html# Mai puteti gasi si pe site-ul intitulat ,, cuvantul ortodox" articole suplimentare referitoare la Parintele Ilarion (calugarul la care m-am referit). Numai bine !

Multumesc si eu pt link,a fost o delectare sa-l citesc.

[sophia]

Am citit si eu link-ul si mai intai n-am inteles ce legatura are cu subiectul acestui fir.

Pe urma pe mine cazuri de acest ma intristeaza profund.
Nu pot sa inteleg anumite decizii.
Sunt unele pe care macar in parte le inteleg, dar asa ca asta nu pot.

N-am inteles de ce a facut acest pas si ce anume cauta el de fapt.
Cand am vazut titlul m-am gandit la cu totul altceva si chiar ma bucuram sa citesc articolul.

Am zis: Hurra, uite un om care s-a hotarat sa ajute pe cei sarmani.
Credeam eu ca s-a hotarat la niste proiecte caritabile.
De altfel si incepuse articolul cu constructia unei biserici.

Mi-e tare mila de copiii lui. Au pierdut atat de devreme mama si apoi i-a lasat si tatal in abandon.
Si cum poate un om al lui Dumnezeu, acel parinte Arsenie sa-l trimita la manastire stiind ca are copii si inca orfani de mama.

Copiii au nevoie de parinti pana la moarte.
Odata ce ii faci si ii ai, ai responsabilitatea lor si le porti de grija.
Odata ce ai ales candva un drum cu anumiet consecinte nu se poate sa te intorci, sa razi tot trecutul si sa o iei pe altul.

Probabil ca unii se mira de ceea ce scriu eu aici cu atata durere. M-a adus la lacrimi fraza spusa de baiatul lui. Mai cititi-o si voi.

Eu stiu ce inseamna lipsa unui parinte si o resimti toata viata. Nimic nu te vindeca. Stiu si ce inseamna sa nu mai ai apoi pe nimeni.
Este greu un divort, un abandon in care nu mai ai nici contact si nici stiinta cu/de parinte, sau moartea unui parinte la orice varsta.

Si n-am inteles de ce a facut-o. Care era problema lui?
Credinta se poate trai si in afara manastirii. Daca ai apucat sa ai familie si serviciu, poti sa gasesti in lume multe lucruri de facut pentru ceilalti.

Am citit mai adineauri si articolul de pe prima pagina a site-ului, despre pacate mici si mari. Este scris de un preot.
Scria acolo ca de exemplu nu un parinte cu multi copii ai lui este mai bun in fata lui Dumnezeu ci mai degraba unul care nu are, sau are putini, dar face ceva pentru straini.
Si a dat exemplu cu ajutatul celor din jur: fini, copii straini ajutati si etc.
Scrie acolo ca nu binele facut in casa si familia ta este mai important ci cel in afara. Si asa spun si eu.

http://www.crestinortodox.ro/editori...ri-137509.html

Nu stiu, eu nu pot sa inteleg izolarea asta. Adica da, pe de o parte stiu ca se spune ca se retrag pentru rugaciune si tot pentru lume. Dar oamenii au nevoie si de alte feluri de ajutor. Sa fii acolo si sa nu-i lasi singuri.
Rugaciune se poate si in lume...
Oamenii au nevoie de ambele/toate feluri(le) de ajutor: si de rugaciune si de lucruri materiale si sufletesti.