Casatoria perfecta

[stoogecristi]

În prealabil postat de Ekaterina

Am primit zilele trecute o carte interesanta, scrisa de Parintele Nicolae Tanase pe care il admir tare mult pentru tot ce a facut pentru mamici si copii la Valea Plopului. Cartea trateaza multe aspecte importante ce privesc viata de familie, sunt opinii de luat in seama. Ma opresc la descrierea casatoriei perfecte, parere cu care sunt intru totul de acord.

"Asadar, cum sa ajungem la casatoria perfecta? Pentru ca exista si carti scrise cu asemenea titlu. S-au aventurat la asemenea teme cand medici, cand psihologi, cand sociologi; fie au fost scrise aceste carti de un colectiv, fie de un scriitor, fie de o scriitoare, insa solutii nu am avut. De ce? Pentru ca asa-zisa casatorie perfecta nu exista decat in Hristos si atunci despre familia crestina poate sa vorbeasca numai Biserica. Ceilalti pot aduce critici. De ce nu merge sau de ce merge prietenia in casatorie la unii si de ce nu, la altii? Sigur ca se pot da raspunsuri rapide sau scurte. Iata care este motivul ascuns". Sotul ideal, sotia ideala, Parintele Nicolae Tanase

Apostolul Pavel a spus că soţia este “legată” de soţul ei atâta timp cât el trăieşte: "Căci femeia măritată este legată prin Lege de bărbatul ei câtă vreme trăieşte el; dar dacă-i moare bărbatul, este dezlegată de legea bărbatului ei" (Romani 7:2). Principiul de bază aici este că legământul căsătoriei nu se poate rupe decât la moartea unuia dintre soţi. Acesta este punctul de vedere al lui Dumnezeu şi din păcate vedem că din ce în ce mai des el nu se mai aplică în căsniciile din societatea de astăzi. În societatea noastră modernă, relaţiile de căsnicie sfârşesc în divorţ în mai mult de 51% din situaţii. Aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din cuplurile care îşi spun “până când moartea ne va despărţi” nu apucă momentul împlinirii acestei promisiuni.

Aşadar, întrebarea care se pune este: ce pot face cuplurile căsătorite pentru a se asigura că relaţiile lor de căsnicie vor ţine “până când moartea îi va despărţi"? Primul şi cel mai important aspect este cel al ascultării şi supunerii către Dumnezeu şi către Cuvântul Său. Acesta este un principiu care trebuie să fie la lucru în viaţa celor două persoane înainte de momentul căsătoriei, când bărbatul şi femeia încă nu se cunosc. Dumnezeu spune: " Merg oare doi oameni împreună, fără să fie învoiţi" (Amos 3:3)? Pentru credinciosul născut din nou, aceasta nu înseamnă deloc o aprobare pentru demararea unei relaţii cu o persoană care nu este credincioasă: "Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul?" (2 Corinteni 6:14)? Dacă acest prim principiu ar fi respectat, s-ar evita multe suferinţe şi atacuri de cord în căsnicii.

Un alt principiu care, odată aplicat, ar conduce la o longevitate a căsniciei este că soţul să fie supus lui Dumnezeu şi să îşi iubească, cinstească şi protejeze soţia ca şi pe propriul trup (Efeseni 5:25-31). Reversul este că soţia trebuie să fie de asemenea supusă lui Dumnezeu şi soţului ei ca şi cum s-ar supune Domnului (Efeseni 5:22). Căsnicia dintre un bărbat şi o femeie este o imagine spirituală a relaţiei dintre Hristos şi Biserică. Hristos S-a dat pe Sine pentru Biserică şi El o iubeşte, o onorează şi o protejează ca şi cum ar fi “Mireasa” Sa (Apocalipsa 19:7-9).

Când Dumnezeu i-a adus pe Adam şi Eva împreună în prima relaţie de căsătorie dintre oameni, ea a fost creată din “oasele şi carnea lui” (Geneza 2:23) şi ei au devenit un “singur trup" (Geneza 2:23-24). Acesta este un concept aproape mort în societatea noastră modernă. A deveni un singur trup are semnificaţie mult dincolo de sensul fizic. Înseamnă aducerea împreună şi a minţii şi sufletului a două persoane pentru a forma unul singur. Această relaţie merge cu mult dincolo de atracţia senzuală şi emoţională şi intră în tărâmul “unităţii” spirituale care nu poate fi împlinite decât atunci când ambii parteneri sunt supuşi lui Dumnezeu şi unul faţă de altul. Aceasta este o relaţie care nu este constituită din “mine sau al meu” ci de “noi şi al nostru”. Acesta este unul dintre secretele unei căsnicii de durată. Ambii parteneri trebuie să acorde prioritate în a face totul pentru ca relaţia lor de căsnicie să fie trainincă până la moarte. Solidificarea relaţiei verticale cu Dumnezeu este aspectul care afectează în mod direct relaţia orizontală dintre soţ şi soţie şi determină cât de durabilă este relaţia dintre ei şi cât de mult Îl glorifică ei pe Dumnezeu în căsnicia lor.

[Jonnyw2013]

In prima faza ,cand am vazut acest topic,aveam impresia ca nu poate exista asa ceva,sau e prea idealist asa ceva, o casatorie perfecta.Apoi mi-au venit in cap cateva puncte care ar trebui sa caracaterizeze o astfel de casnicie.Dar sper ca o sa ma suferiti cu aceste 5 puncte scrise de mine.:-)

1.Tot timpul sa considere ca celalalt este “darul lui Dumnezeu in viata lui”.O spun asta ptr ca totdeauna o privesc pe sotia mea cum am spus mai sus: “ca pe darul lui Dumnezeu in viata mea.”

2.Ideal ar fi ca cei doi sa fie virgini inainte de casatorie, dar in cazul in care unul nu e, sa stie sa aprecieze asta la celalalt .Deci sa stie sa ii spuna,si sa o simta cu adevarat, nu numai sa ii spuna: “Esti speciala(sau special) te-ai pastrat ptr mine!”Si asta sa o spuna nu numai in primii ani.

3.In cazul in care unul sau amandoi au o patima oarecare(alcool,pornografie,mandrie etc)sa ACCEPTE sa lupte impreuna.Unii nici macar nu pot accepta o realitate .
Aici intra si spovedania si discutia cu un duhovnic,ACCEPTAREA lui in viata comuna, ptr schimbarea anumitor probleme sau situatii conflictuale.Deci familia sa nu fie “inchisa” la schimbare.Ce benefica poate fi o buna legatura cu nasii sau parintii.Uneori, nu e potrivit sa te duci ptr orice lucru neimportant la sfat la duhovnic.

4.Legatura trupeasca.In toate sa fie O APROPIERE, adica daca unul e foarte zburdalnic trupeste, iar celalalt nu, familia va fi sfintita prin postul marit (deci chiar si mai mult de doua zile pe saptamana)al celui care trebuie sa se infraneze(cel zburdalnic), ca sa tina ritmul cu celalalt.
Am vazut familii care unul era foarte credincios, dar nu a tinut cont de parerea celuilalt.Celalalt avea nevoie de el trupeste,ar fi tinut cu drag si ptr el post, dar el sa aiba grija de ea trupeste.Oare “postul” unui aemenea om este bine primit, daca nu are grija de cea mai slaba in credinta de langa el????
Aceleasi situatii la altii au dus la divort.Iar cel care trupeste este mai moale, sa ceara daca e cazul voie de la duhovnic sa mai manance cate un gratar zdravan sau un pahar de vin chiar daca e post, nu ptr el ,(cu siguranta ca poate tinea postul) ci ptr ca sa aiba grija de celalalt.Ca trupul lui sa poata tine ritmul cu celalalt…ptr familia lui.
Dreapta socoteala tinand cont si de celalalt, eu cred ca e cea mai buna treaba!!!Cazul care l-am spus mai sus, e un caz in care sotul o amana destul de mult ,de ea se mai scapa cateodata in public de te apuca jena.El nu mergea pe principiul dreptei socoteli,el stia ca era post si gata ,si in plus au mai aparut niste situatii conflictuale pe care nu le-au "manageriat" cel mai bine??!
Dar ca sa nu sustin doar una dintre parti mai adaug ceva: la un moment dat am auzit o vorba frumoasa, spusa de un doctor rus, care spunea ca un sot i-a spus unei femei care era foarte activa trupeste si care (ea )era acum la a doua casatorie ”Considera unirea trupeasca ca pe o sarbatoare,deci nu e o treaba care o vom face in fiecare zi!”

5.O buna comunicare intre ei doi ,caci chiar daca sunt probleme, impreuna si cu ajutorul lui Dumnezeu se pot rezolva.E nevoie de o simtire,empatie comuna in toate.
Aici se mai pot adauga, nu am pretentia de a fi perfecta definitia, ci mai curand poate fi imbunatatita

[Jonnyw2013]

As fi vrut sa vorbim mai pe larg si despre rezolvarea efectiva a situatiilor conflictuale in casnicie?
Aveam o discutie cu un coleg, despre faptul ca uneori se simte ca nu da inainte cu unele probleme,ca de multe ori faptul ca nu gaseste cele mai bune rezolvari, sotia lui este sensibila si uneori ca sa nu o supere, prefera sa lase de la el.Dar nu e impacat in multe situatii.

[oaie_cugetatoare]

În prealabil postat de Jonnyw2013

As fi vrut sa vorbim mai pe larg si despre rezolvarea efectiva a situatiilor conflictuale in casnicie?

Rezolvarea conflictelor intr-o casnicie se face , stabilindu-se impreuna de
comun acord:cine,cum, in ce fel si cat va duce o parte a crucii casniciei si
cine o va duce pe celalalta.Atunci cand lucrurile sunt stabilite si fiecare
stie ce trebuie sa faca, succesul este garantat.In acest caz succesul este
mantuirea prin taina Casniciei.

PS:de altfel titulul subiectului(Casatoria perfecta) contine o mare eroare dpdv dogmatic:
Perfectiunea nu are nevoie de manutuire.Daca esti perfect atunci nu mai ai nevoie sa te mantuiesti.
Daca esti perfect nu mai ai nevoie de Hristos.Daca ai fi perfect, asta ar inseamna ca esti chinuit de mandrie de insusi
stapanul intunericului.

Prin urmare mantuirea este pt oricine care nu este perfect, adica imperfect.
Ori casnicia este o cruce care se da spre pocainta si mantuire.
Ori se mantuiesc cei care sunt imperfecti.
Deci prin definitia casatoria este imperfecta, pt ca asa trebuie sa fie, pt ca trebuie sa fie o cruce.
Pt ca tebuie sa cari o cruce daca vrei sa te mantuiesti.Pt ca mantuirea fara jertfa personala nu exista.
Iar jertfa consta in renuntarea la pacat, lupta cu el si luarea de virtuti.Si aici intervine o mare taina:taina durerii
Ce este durerea si care este rolul ei in crestinism(ortodox) ?

[Jonnyw2013]

AlinB si Oaie cugetatoare@
Imi pun intrebarea ,daca vine un om care este de putina vreme la credinta, si vine aici, si vede ca ne certam la fel ca pe orice alt Forum necrestin(ex. In topicul Să nu fii o povară pentru viitorul tau sot sau sotie-pag 8.9.10 parca) ,oare il va ajuta cu ceva asta, sau mai curand il va duce la neincredere???Oare un Forum Crestin nu trebuie el insusi, sa fie un pic altfel!... fata de un alt Forum?Daca nu, cu ce dam marturie??? Ortodoxia nu este un nume ,este o stare de spirit!!!
Sa zic, vine omul, ii spunem multe lucruri bune,frumoase, dar noi prin faptele noastre nu dam marturie!
Oare ar asculta vorbele noastre (voastre) frumoase despre rezolvarea conflictelor cand ei vad ca noi facem altceva????...???Faptele noastre vorbesc o "alta melodie"!!!

În prealabil postat de oaie_cugetatoare

Rezolvarea conflictelor intr-o casnicie se face , stabilindu-se impreuna de
comun acord:cine,cum, in ce fel si cat va duce o parte a crucii casniciei si
cine o va duce pe celalalta.Atunci cand lucrurile sunt stabilite si fiecare
stie ce trebuie sa faca, succesul este garantat.

În prealabil postat de AlinB

Depinde ce situatii, nu se poate discuta la modul generic.

Situatie concreta:El spune "Nu vreau sa mai iau imprumut.Sa pun te miri ce gresie in bucatarie,bucatarie noua,pana nu suntem din banii nostrii.De ce sa imprumut sa platesc dobanda?.Fac lucrarea mai bine peste un an, sau un an jumate, cand am bani si mi-am platit si o parte din descoperitul de card, daca nu chiar tot. "
Ea e pe principiul vreau de toate, si daca se poate acuma...Si au ajuns de ani buni sa fie tot la limita de jos a descoperitului de card.Oare cum era cu "lucrurile stabilite"???

În prealabil postat de oaie_cugetatoare

Oaie cugetatoare a scris:
PS:de altfel titulul subiectului(Casatoria*perfecta) contine o mare eroare dpdv dogmatic:
Perfectiunea nu are nevoie de manutuire.Daca esti perfect atunci nu mai ai nevoie sa te mantuiesti.
Daca esti perfect nu mai ai nevoie de Hristos.Daca ai fi perfect, asta ar inseamna ca esti chinuit de mandrie de insusi stapanul intunericului..

Cred ca autorul a vrut mai curand sa spuna "Casatoria bineplacuta lui Dumnezeu".

[AlinB]

In mod normal, femeia ar trebui sa asculte de barbat. Daca barbatul e credincios si chibzuit. Si binenteles si femeia cat de cat credincioasa ca sa inteleaga conceptul.

Daca nu se poate asa, atunci se procedeaza la impartirea banilor:
Astea sunt cheltuielile lunare, punem fiecare jumatate.
Din restul banilor care ii raman fiecaruia, fiecare face ce investitii suplimentare vrea.

Poate el vrea roti noi la masina si ea gresie in bucatarie.
El isi cumpara rotile, ea isi cumpara gresia.

Cu "descoperirile" la fel - fiecare pe barba lui.
Desi e mai bine poate sa nu ai ce descoperi, ca tentatia e prea mare.

De altfel e o idee proasta sa cheltui mult de pe cardul de credit, pentru ca dobanzile sunt foarte mari.

La unele carduri - hotie la drumul mare chiar.
Chiar daca dobanzile in sine nu sunt foarte mari (desi pe la 30%/an cel putin tot ajung si nu e putin) esti penalizat cu sume gen 50RON mai pentru orice. Ca ai depus banii prea devreme. Orea tarziu. Prea putini. etc.

Mai bine faci un imprumut pe termen scurt, gen 1-2 ani si rezolvi problema.
Daca vine o alta cheltuiala care chiar e necesara - refinantare.

Simplu.

Cred ca autorul a vrut mai curand sa spuna "Casatoria bineplacuta lui Dumnezeu".

Oaia are niste probleme de intelegere.
Oricat ar parea de paradoxal, casatorie perfecta nu inseamna "oameni perfecti".

Ca sa nu mai vorbi ca teoria "Daca ai fi perfect, asta ar inseamna ca esti chinuit de mandrie de insusi stapanul intunericului.." e de-a dreptul hilara.
Poate a vrut sa zica "daca te-ai considera perfect" ceea ce e cu totul altceva.

[Florinvs]

In primul rand, trebuie spus ca nu exista oameni perfecti, fiecare dintre noi pacatuind mai mult sau mai putin.

Iar in privinta unei casnicii ori relatii, iarasi nu cred ca poate exista o casnicie perfecta ori o relatie perfecta, deoarece doi oameni nu pot gandi tot timpul la fel si nu pot aveea tot timpul acceleasi pareri sau opinii!
Insa , daca o casnicie ori o relatie se bazeaza pe sentimente autentice reciproce, intelegere si respect, atunci se pot depasi orice neintelegeri care ar aparea, prin discutii purtate cu calm si intelegere.

In privinta modului de cheltuire a banilor, mi se pare normal ca doua persoane care sunt si locuiesc impreuna, sa se consulte reciproc si asupra modului de cheltuire a banilor, in functie de prioritatile care sunt intr-o gospodarie sau familie.

[AlinB]

În prealabil postat de Jonnyw2013

As fi vrut sa vorbim mai pe larg si despre rezolvarea efectiva a situatiilor conflictuale in casnicie?
Aveam o discutie cu un coleg, despre faptul ca uneori se simte ca nu da inainte cu unele probleme,ca de multe ori faptul ca nu gaseste cele mai bune rezolvari, sotia lui este sensibila si uneori ca sa nu o supere, prefera sa lase de la el.Dar nu e impacat in multe situatii.

Depinde ce situatii, nu se poate discuta la modul generic.
Impacat nu poti fi mereu, indiferent de contextul in care a aparut problema, pentru ca nici tu insuti nu esti perfect.
Poate asta e ceal mai mare avantaj al casatoriei, ca te obliga sa te confruti cu niste probleme personale care altfel ar ramane ascunse.,