Mi-e rusine

[cristirg]

În prealabil postat de glykys

Stati asa, ca 1. una e Biserica - institutie, condusa de Patriarh, sinod, de ierarhi si din care fac parte toti preotii - evident, oamenii acestia nu sunt infailibili, sunt cum ii vedem, oameni cu slabiciuni, neputinte si pacate, unii mai buni, altii mai rai, ca noi toti, nu ingeri si sfinti. I

2. alta e biserica - formata din comunitatea de credinciosi - oameni cu slabiciuni, neputinte si pacate, unii mai buni, altii mai rai, nu ingeri si sfinti.

3. si cu totul alta e Biserica - aceea formata de Hristos la Cincizecime, al carei cap e Hristos si ale carei parti sunt toti sfintii si dreptii care au ajuns in rai si in care suntem invitati cu totii sa participam, in care circula harul dumnezeiesc, in care painea si vinul se prefac in trupul si sangele lui Hristos, in care se da iertarea pacatelor si cate si mai cate. Numai ca aceea nu se vede cu ochii fizici, ochii fizici vad doar ce vor sa vada: neoranduiala din biserici, ipocrizia unora si coruptia altora, in timp ce Hristos zace nevazut.

Si inchei cu o povestioara din Decameronul lui Boccaccio, macar ca atunci cand am mai postat-o, mi-au sarit toate confesiunile in cap, insa sunt sigura ca cine va dori sa gaseasca folos din ea, o va face:

In timpul Renasterii, deci acum vreo 500 ani, traiau un catolic, Gianotto si un evreu, Abrahaam Catolicul tot incerca sa il converteasca pe evreu, ca doar religia lui era cea mai buna si cea mantuitoare. Evreul tot evreu, o tinea pe a lui si ca sa scape de gura lui Gianotto, ii spune: Uite, ma duc la Roma sa verific daca in catolicism e cum zici tu, o sa merg la curtea papii si o sa urmaresc indeaproape cum se comporta papa, cardinalii, preotimea, credinciosii si o sa ma gandesc daca e o religie vrednica de urmata. Catolicul se gandea: valeu, cum o sa ii mai spun eu vecinului despre credinta mea ca e cea mai buna, cand se va duce la Roma si o sa vada cum se lafaiesc ierarhii Bisericii, ce ticalosenii si ce fapte de coruptie sunt?! Daca pana acum mai aveam o speranta, acum s-a dus! Se duce Abrahaam la Roma si cand se intoarce ii spune: Ai avut dreptate, tot religia ta e cea mai buna si eu acum ma fac crestin. Cum asa? Foarte simplu, am urmarit indeaproape purtarea papilor, a cardinalilor, a preotimii si a credinciosilor si m-am cutremurat! Toti, dar toti traiesc in pacate trupesti, toti sunt corupti si fatarnici, asupresc saracii, isi bat joc de cele sfinte, la curtea papei e furnicar de uneltiri dracesti! Ierarhii vostri, in loc sa pazeasca credinta, se chinuie din rasputeri sa o distruga in bucati si sa o izgoneasca din lume. Dar am stat eu si m-am gandit: in ciuda tutoror stradaniilor lor, nu reusesc cu niciun chip, iar credinta voastra sporeste pe zi ce trece! Se vede ca Duhul Sfant e cu adevarat la temelia ei.

Povestioara poate fi citita aici - http://www.wattpad.com/135130-giovan...eronul/page/20

-ai dreptate ca se confunda Biserica (comuniunea dintre toti credinciosii,preotii,calugarii,sfinti...) cu institutia,cu dealul Patriarhiei

-ce vroiam sa zic ca Duhul Sfant nu prea mai e la papistasi si la celelalte confesiuni:

Sinodul de la Constantinopol din anul 1724
“Cei care vor dezerta de la Ortodoxie si vor parasi parintestile si dreptele dogme ale credintei si Predaniile obstesti ale Bisericii si vor decadea si se vor indeparta cu inovatii si cu credinte absurde si cu obiceiuri eterodoxe si vor falsifica si vor maslui adevarul Ortodoxiei, acestia nici nu mai sint, nici nu se mai numesc crestini cu adevarat, ci se taie si se despart de totalitatea madularelor Bisericii si a crestinilor, ca niste eterodocsi si inovatori si se izgonesc afara din sfintul staul ca niste oi riioase si madulare putrede.”

Sfintul Fotie cel Mare, Patriarhul Constantinopolu lui (sec.X)
“Cea mai buna comuniune este comuniunea in credinta si in dragostea cea adevarata… Nu exista nimic mai minunat decit Adevarul! Exista doar o singura Biserica a lui Hristos, apostoleasca si soborniceasca. Nu mai multe, nici macar doua. Iar celelalte sunt sinagogi ale celor ce viclenesc si sinod al razvratitilor. Noi, dreptcredincios ii crestini, acestea gindim, asa credem, pe acestea le vestim. Este nevoie sa pazesti toate fara nici o exceptie si, mai presus de toate, cele ale credintei. Pentru ca daca ai devia cit de putin, pacatuiesti pacat de moarte… Si acestea care au fost hotarite la Sinoadele ecumenice si de obste, trebuie ca toti sa le pazeasca."

Sfintul Marcu Eugenicul, Mitropolitul Efesului (+1444)
“Credinta noastra este dreapta marturisire a Parintilor nostri. Cu ea, noi nadajduim sa ne infatisam inaintea Domnului si sa primim iertarea pacatelor; iar fara de ea, nu stiu ce fel de cuviosie ne-ar putea izbavi de chinul cel vesnic. Toti Dascalii, toate Sinoadele si toate dumnezeiestile Scripturi ne indeamna sa fugim de cei ce cugeta in mod diferit si sa ne indepartam de impartasirea cu ei.”

” Invataturile dascalilor apuseni nici nu le cunosc, nici nu le primesc, incredintat fiind ca sunt inselatoare. In materie de credinta ortodoxa nu exista concesie. Distrugerea credintei obstesti este pierzarea de obste a tuturor. Chestiunile credintei ortodoxe nu admit iconomia. Niciodata nu s-au indreptat cele bisericesti prin solutii de mijloc. Intre lumina si intuneric poate cineva sa spuna ca exista ceva de mijloc, numit inserare sau amurg; dar intermediere intre adevar si minciuna nu poate nimeni sa gindeasca, oricit s-ar stradui. Mijloc de impacare intre adevar si minciuna nu exista! In problemele de credinta nu incape pogoramintul si iconomia, deoarece pogoramintul provoaca imputinarea credintei. Asta ar fi egal cu a spune: Taie-ti capul si du-te unde vrei.”

” Noi pentru nimic altceva nu ne-am despartit de latini, decit pentru ca sunt nu numai schismatici, dar si eretici. Pentru aceasta nu trebuie nicidecum sa ne unim cu ei!”
“Acela care il pomeneste pe papa ca arhiereu ortodox este vinovat si latino-cugetatorul trebuie considerat ca un tradator al credintei. Prin urmare, fugiti de ei, fratilor, ca si de impartasirea cu ei, pentru ca unii ca acestia sunt apostoli mincinosi, lucratori vicleni. Nu este altceva de mirare daca si ispititorii lui Satana se preschimba in ingeri ai dreptatii, al caror sfirsit va fi dupa faptele lor.”

[glykys]

Cristirg, pledoaria mea nu era nicidecum pentru Biserica Catolica - asa e povestioara, cu un evreu si un catolic - de fapt, Biserica Catolica iese destul de sifonata din toate povestioarele lui Boccaccio si nu numai...

Am expus pilda aceasta doar pentru felul surprinzator al personajului principal de a discerne intre Biserica vazuta si Biserica nevazuta, in ciuda evidentelor :). Merita citita povestioara.

[cristirg]

În prealabil postat de glykys

Cristirg, pledoaria mea nu era nicidecum pentru Biserica Catolica - asa e povestioara, cu un evreu si un catolic - de fapt, Biserica Catolica iese destul de sifonata din toate povestioarele lui Boccaccio si nu numai...

Am expus pilda aceasta doar pentru felul surprinzator al personajului principal de a discerne intre Biserica vazuta si Biserica nevazuta, in ciuda evidentelor :). Merita citita povestioara.

-da am inteles dar am zis ca sa ne reamintim ca papistasii sunt in erezie,ca sa nu se uite..
-si de asemenea "Biserica" Adventistă de Ziua a Șaptea din România daca tot comenteaza ei ceva ,impotriva unor preoti- trebuie sa zicem ca ei nu sunt biserica ci adunare a ereticilor,asa ca sa nu se uite...

[fallen]

Si mie mi-e rusine, cand intru pe Fb si toti prietenii ( fostii prieteni) dau cu huo in biserica...si implicit si in mine, care m-am declarat credincioasa, probabil m-ar scuipa daca m-ar vedea in fata...
Culmea e si nu inteleg de ce, daca as deveni si eu ateu, nu mi-ar fi frica de voi ( de credinciosi) asa cum imi este acum frica de atei ...
Pana la urma ma gandesc sa fac o declaratie publica si aici si acolo in care sa exprim ceea ce simt...
Daca ar castiga ateii, religia s-ar scoate inafara legii, bisericile s-ar darama sau s-ar transforma in altceva, in locuri de pierzanie ( carciumi, discoteci, cazinouri, etc), probabil multa lume s-ar lepada de Christos ( doar au facut-o si pe vremea comunistilor, nu?), si poate chiar ar continua sa frecventeze aceleasi locatii, sub noua destinatie ( fie pt a avea unde sa mearga, fie ca sa isi incerce norocul ( cu banii de acatist, putem pune un bilet la loto, tot hazard e :))); cei putini care ii vor ramane credinciosi, probabil vor fi siliti sa se intalneasca prin canale, dupa lasarea noptii, ca nelegiutii... probabil prietenii si poate chiar sotul se asteapta ca si eu sa ingros randurile celor care vor frecventa in continuare locasul cu noua destinatie, convinsi fiind ca eu caut acolo fie ceva ce nu am acasa, fie un noroc mare si nemeritat...adevarul e ca nu stiu sigur ce voi face, dar cel mai probabil voi ramane cu sufletul macar alaturi de cei care sevor intalni noapteain catacombe ( so help me God), chiar daca fizic nu voi putea fi acolo langa ei...iar in public ca sa evit orice conflict, voi zice si eu la fel ca ceilalti...
Voi ce ati face, in atare situatie???