Avortul contravine moralei naturale

Ar fi dragut sa avem legi care sa sprijine mame care vor sa faca avort voluntar cu nici un motiv intemeiat, adica sa le ajute cu bani, cu resurse, in asa fel incat sa nu se ajunga totusi la avort.

Am o intrebare, voi sunteti de acord cu avortul din motiv medical?

[negruta]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

Am o intrebare, voi sunteti de acord cu avortul din motiv medical?

Avortul ramane o crima, indiferent de motiv - fie el si medical! In incercari de genul acesta ni se vadeste adevarata credinta.

În prealabil postat de negruta

Avortul ramane o crima, indiferent de motiv - fie el si medical! In incercari de genul acesta ni se vadeste adevarata credinta.

Exista multe cazuri medicale in care ar muri si mama si copilul daca nu s-ar face avort. Deci e mai bine sa moara si mama si copilul decat sa se faca avort?

[negruta]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

Exista multe cazuri medicale in care ar muri si mama si copilul daca nu s-ar face avort. Deci e mai bine sa moara si mama si copilul decat sa se faca avort?

Mama devine martira.
Ia raspunsul de mai sus ca fiind singurul pe care ti-l pot da la toate intrebarile legate de avort. Desi scurt, e complet. Dar sa te mai lamureasca si alti colegi..

În prealabil postat de negruta

Mama devine martira.
Ia raspunsul de mai sus ca fiind singurul pe care ti-l pot da la toate intrebarile legate de avort. Desi scurt, e complet. Dar sa te mai lamureasca si alti colegi..

O intrebare: O femeie care experimenteaza un avort natural este considerata o criminala?

[negruta]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

O intrebare: O femeie care experimenteaza un avort natural este considerata o criminala?

Din ce am citit.. daca o femeie pierde un copil fara sa-si fi provocat prin nu stiu ce mijloace avortul, tot trebuie sa se pocaiasca de acest pacat. Trebuie sa se spovedeasca, i se citesc niste rugaciuni, am impresia ca trebuie sa respecte zilele de lauzie ..
Se presupune ca intr-un fel sau altul, direct sau indirect, cu voie sau fara voie, acel copil nu a supravietuit din cauza mamei, chiar daca mama nu-si da seama unde si cu ce a gresit si-si dorea foarte mult acel copil. Femeia in cauza trebuie sa-si asume acest pacat si sa se pocaiasca.
Sa ma corecteze cineva, daca am inteles gresit.

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

O intrebare: O femeie care experimenteaza un avort natural este considerata o criminala?

Etiologia multor avorturi aşazis naturale/spontane e destul de bine cunoscută azi.

Medicii au desţelenit deja ogorul cu misterii, psihologii şi psihanaliştii cunosc deja că simţămintele mamei de respingere faţă de copil (sau faţă de soţ, sau faţă de statutul de gravidă/lăuză/mamă) pot ucide inconştient, prin mesageria biochimică a organismului - ura deplasată asupra fătului, precum şi frica, neîncrederea, îndoiala pot ucide începătura vieţii, fătul. Dacă oul nu găseşte un cuibar primitor, el nu poate germina viaţa.

Duhovnicii ştiu că o inimă curată şi bineplăcută Domnului nu poate lepăda viaţa, de unde reiese limpede că, într-un fel sau altul, avortul spontan poartă şi el semnătura fărădelegii.
E trist, dar e cât se poate de veridic. O astfel de femeie precum şi bărbatul ei sunt de plâns şi de vindecat, iar nu de pedepsit. Păcatul se cere parat /contracarat prin măsurile cunoscute pentru orice tămăduire. Adică femeia care a avortat spontan, pentru folosul ei şi al familiei ei sigur că are nevoie de leac duhovnicesc, de lucrarea vindecătoare a pocăinţei, că doar nu e scroafă sau gorilă ci fiică a lui Dumnezeu.

În prealabil postat de Ioan_Cezar

Etiologia multor avorturi aşazis naturale/spontane e destul de bine cunoscută azi.
Medicii au desţelenit deja ogorul cu misterii, psihologii şi psihanaliştii cunosc deja că simţămintele mamei de respingere faţă de copil pot ucide inconştient, prin mesageria biochimică a organismului - ura deplasată asupra fătului, frica, neîncrederea pot ucide fătul.
Duhovnicii ştiu că o inimă curată şi bineplăcută Domnului nu poate lepăda viaţa, de unde reiese limpede că, într-un fel sau altul, avortul spontan poartă şi el semnătura fărădelegii.
E trist, dar e cât se poate de veridic. O astfel de femeie precum şi bărbatul ei sunt de plâns şi de vindecat, iar nu de pedepsit. Păcatul se cere parat /contracarat prin măsurile cunoscute pentru orice tămăduire. Adică femeia care a avortat spontan, pentru folosul ei şi al familiei ei, sigur că are nevoie de leac duhovnicesc, de lucrarea vindecătoare a pocăinţei, că doar nu e scroafă ci fiică a lui Dumnezeu.

Mama mea a suferit un avort spontan la prima sarcina dintr-un motiv medical. A fost traumatizant pentru ea, isi dorea tare mult un copil, si se rugase la Maica Domnului un an intreg pentru asta. A fost extrem de fericita sa afle ca este insarcinata, ca la 6 sapmanani sa piarda sarcina.
Mama este o femeie credincioasa, se roaga, merge la biserica, da bunuri si alimente saptamanal saracilor.

Argumentul cum ca avortul spontan nu este un rezultat al proceselor anatomice, ci un rezultat al urii sau al pacatelor, este unul invalid, din fericire.

[ioana5760]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

O intrebare: O femeie care experimenteaza un avort natural este considerata o criminala?

Nu o consider o criminala, a fost un accident. Nu stim din ce cauza acea fiinta nu a mai venit pe lume si de ce Dumnezeu a voit asa.
Acelei femei i se citesc niste rugaciuni, dar nu este pusa in randul femeilor care au provocat voit un avort. Unele nu-s bucuroase ca sunt prea roditoare, altele doresc si nu pot avea.
Ce mai citeam prin alte carti si aici pe forum ca privind per ansamblu ca neam: pacate din neam, personale etc. De fapt nimeni nu stie rostul acestor evenimente nefericite din viata.

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

Exista multe cazuri medicale in care ar muri si mama si copilul daca nu s-ar face avort. Deci e mai bine sa moara si mama si copilul decat sa se faca avort?

"Multe"? Hai să fim serioşi! Poţi să dai o cifră, o statistică, o exemplificare? Concret, nu blabla!
Astea sunt cazuri rarisime, mai ales în timpurile noastre. Or fi fost în istorie...
Aşa că nu poţi argumenta o poziţie apelînd la o excepţie rarisimă. Nu e corect.

*
În ce priveşte posibilitatea reală ca mama şi copilul să moară împreună, asta-i treabă grea, din canonul medicilor. Mie inima nu-mi îngăduie să contemplu perspectiva de a muri unul sau altul ori amândoi. Iar mintea îmi spune că aici e treabă de doctori, numai ei ştiu cel mai bine cum se rezolvă astfel de situaţii, unde sunt în joc multe variabile simultan. E foarte complex câmpul decizional, dă-ţi seama te rog şi nu simplifica grosolan; nu merge aici cu schematismul cugetării.

Dar dacă vrei un răspuns la dilema nefericită pe care o ridici: în nici un caz nu lăsăm să moară mama ori copilul. Salvăm pe cine putem, pe cine este viabil, pe cine răspunde la tratament, pe cine avem semne clare că voieşte să trăiască. Luptăm să îi salvăm pe amândoi, cu credinţă tare că Dumnezeu ne ajută şi pe noi şi îi ajută şi pe ei. Iar dacă poate fi salvat numai unul, îl salvăm pe acela făcînd toate cele ale salvării - aşa cum ştiu medicii.

Punem accentul pe ceea ce putem face pentru viaţă, nu pe ceea ce nu putem face sau putem face pentru moarte.
De restul Se ocupă Dumnezeu, întrucât El nu e străin de ale noastre ci e mereu cu noi, aici, acum - până la sfârşitul veacurilor.