Ferestrele istorice ale Bibliei

Ce naiba, in tara asta nimic bun nu este lasat in pace sa dureze? Da, protestantul nostru coleg stie mai multe despre patristica decat destui membri ai Bisericilor euharistice. Poate l-a ajutat si aplecarea generala spre studiu a confesiunii sale; posibil si asta. Dar nici asta nu e vreun prilej de marcare a teritoriului, varianta pe specie umana si cu motiv/pretext confesional, si pe stil tafnos: "sub steag ne incolonam, pentru cauza/credinta ne aglutinam". Scrie sus la el ca este protestant, cred ca e destul de vizibil.
Mama lor de protestanti malefici, ca ei au inventat injuratura, barfa, Ebola si cutremurele.

[DragosP]

E dreptul oricui să dea cu mucii în fasole. Chiar în mijlocul petrecerii.

De ce-i negaţi acest drept?

[forever...]

M-am gândit să aduc în atenţie şi câteva detalii despre Sfântul Ştefan, cel ucis cu pietre şi devenit astfel primul martir al Bisericii - nu cred că strică, înainte de a citi analize mai aprofundate, să ne reamintim cine a fost şi este Sfântul Ştefan:

http://www.crestinortodox.ro/religie...cii-69740.html

Sfantul Stefan, primul diacon si martir al Bisericii

Sfantul Stefan este praznuit pe 27 decembrie, in a treia zi dupa Nasterea Domnului. Parintele Nicolae Steinhardt, facand diferenta intre cele doua verbe vecine, dar nu identice, "a sedea" si "a sta", ne descopera de ce Sfantul Stefan este sarbatorit dupa Nasterea Domnului si Soborul Maicii Sale. "A sedea", spune parintele, inseamna in limba romana a se afla asezat pe ceva (un scaun, o banca, o lavita ... ), iar "a sta" inseamna a se tine in picioare, vertical. In textul de la Fapte, 55-56 se spune: "A vazut slava lui Dumnezeu si pe Iisus stand de-a dreapta lui Dumnezeu. Si a zis: Iata vad cerurile deschise si pe Fiul Omului stand de-a dreapta lui Dumnezeu". Observam ca in textul Noului Testament este prezent verbul a sta, adica a se afla in picioare, si nu a sedea. In iconografie, Hristos e mereu reprezentat sezand, de-a dreapta Tatalui, pe tronul Sau ceresc, iar in textele liturgice se face referire la Iisus sezand in slava, niciodata stand. Parintele Nicolae Steinhardt explica de ce s-a folosit verbul "a sta": "Pentru a primi jertfa primului mucenic al Sau, Domnul S-a ridicat in picioare. Din respect pentru Arhidiaconul Stefan si spre a-i aduce osebita cinstire". Din acest motiv, Sfintii Parinti au randuit ca Sfantul Stefan sa fie cinstit in a treia zi de Craciun.

Sfantul Stefan - primul diacon

Marindu-se numarul crestinilor dupa intemeierea Bisericii, a crescut si numarul cererilor pentru diverse slujiri ale apostolilor. Astfel, au fost alesi din cadrul comunitatii, sapte barbati "plini de Duh Sfant si de intelepciune" care sa slujeasca atat in cadrul slujbelor religioase cat si sa supravegheze buna oranduiala la mesele comune. Primul dintre acestia a fost Stefan, iar ceilalti sase sunt: Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmena si Nicolae. Rolul lor in Biserica primara depasea cu mult rolul pe care il iau diaconii in zilele noastre. Ei predicau cuvantul Evangheliei, botezau si ajutau la desfasurarea cultului apartinand organelor de conducere ale Bisericii din Ierusalim.

Sfantul Stefan - primul martir

Sfantul Stefan s-a aratat un aparator al credintei adevarate cu privire la persoana lui Hristos, marturisind ca El este Fiul lui Dumnezeu, care S-a nascut, a murit, a inviat si S-a inaltat la ceruri pentru mantuirea noastra. A fost acuzat ca a adus blasfemie lui Moise si lui Dumnezeu. Atunci cand Caiafa a intrebat daca cele ce se marturisesc despre El sunt adevarate, Sfantul Stefan a rostit o lunga cuvantare in care a aratat ca Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de profeti si ca iudeii sunt vinovati pentru uciderea Lui. Furiosi, evreii au cerut uciderea lui cu pietre. Dupa ce L-a vazut pe Mantuitorul Hristos in chip minunat in slava, stand de-a dreapta lui Dumnezeu, s-a rugat pentru sine si pentru cei care il omorau: "Doamne nu le socoti lor pacatul acesta" (Faptele Apostolilor VII, 59-60). Locul uciderii Sfantului Stefan a fost in valea lui Iosafat. Avand in vedere ca in vremea aceea cei care erau ucisi cu pietre nu puteau fi inmormantati in cavoul familiei, se presupune ca trupul Sfantului Stefan a fost pus in mormantul unui crestin. Moastele sale au fost descoperite in anul 415, atunci cand preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o intreita viziune. Cand i s-au descoperit moastele, pe mormantul sau scria "chiliel", care in limba ebraica inseamna "cununa", pentru ca intr-adevar el a luat, cel dintai dintre crestini, cununa muceniciei.

Semnificatia numelui Stefan

Numele este de origine greceasca - Stephanos - si inseamna "coroana", "ghirlanda", "cununa" (cu care erau incununati invingatorii). La noi, formele curente au fost si sunt Stefan si Stefan(i)a, diminutivate mai ales Fane, Fanel, Fanica, Fanita, Fana, Fanica, iar uneori - sub influenta straina - Fanny. Destul de des se folosesc si diminutivele Stefanel sau Stefanita, mai rar Stef(i). Mai recent a aparut si forma feminina Stefanela (ce pare sa fi prins mai bine decat vechea Stefanida - numele unei mucenite trecute in calendar).

Adrian Cocosila

Pentru domnisoara forever: va multumesc pentru postare, inspirata si necesara, a fost o idee foarte buna sa puneti in lumina imaginea lui Stefan.Un singur lucru mi-as permite sa adaug: daca citim cu atentie discursul lui Stefan, realizand implicatiile sale,de dam seama ca evreii aveau doar doua variante,fara cale de mijloc: acceptau cele spuse de Stefan sau il omorau.Nu il puteau lasa sa plece pt ca finalul radical al discursului prezenta un adevar care-i obliga fie la convertire fie la cea mai intunecata respingere, la fel ca si in cazul Mantuitorului.Au ales a doua cale dar Adevarul are aceasta si aceasta caracteristica: il poate pe cel care-L marturiseste in situatia de a suporta cea mai intunecata descarcare de furie a intunericului.

[tabitha]

Adevarul are aceasta si aceasta caracteristica: il poate pe cel care-L marturiseste in situatia de a suporta cea mai intunecata descarcare de furie a intunericului.

Fraza asta nu prea are sens..


"Şi aţintindu-şi ochii asupra lui, toţi cei ce şedeau în sinedriu au văzut faţa lui ca o faţă de înger."

[DragosP]

A omis un "ajuta", "duce", "face să".
Se înțelege, cu un minim de bunăvoință.

[Ioan_Cezar]

A omis intenţionat, presupun. Truc simplu care, când e folosit la momentul potrivit, ajută pe cititor să facă singur experienţa unui lucru esenţial: să descopere cu straturile mai profunde ale minţii ceea ce de obicei omite, din pricina pedalării automate la suprafaţa (tocită de platitudini) a conştiinţei/conştientului. Acea conştiinţă ca un monitor unde se afişează rutinele, obişnuinţele, platitudinile.
În acest caz, realitatea omisă este: Puterea lui Dumnezeu.
Vorbim atât de mult şi de plat (tocit prin sforăismele verbale devenite clişeu) despre ea, încât Pelerinul ne-a dat un bobârnac spre "mai şi descoperiţi-o, măi, din când în când...".

Zic şi eu, apropos de bunăvoinţă...:)

P.S: Mă aştept însă ca Pelerinul să spună că a fost un simplu lapsus.