Teoria Evoluţionistă se desfiinţează

[AlbertX]

În prealabil postat de AlinB

Pana una alta este foarte clar ca nu poti aduce nici macar citate in acest sens.

AlinB, probabil ca tu ai orbul gainii ... iti dau cateva citate, cu care desigur nu o sa fii de acord ...

În prealabil postat de AlbertX

"Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte". Iar dela începutul zilei până la ziua cealaltă, este o zi şi o noapte. Scriptura a spus: "Şi s-a făcut seară şi s-a făcut dimineaţă, ziua întâia".” (Sfântul Ioan Damaschin, Dogmatica)

"Şi s-a făcut seară şi s-a făcut dimineaţă", adică durata unei zile şi a unei nopţi… "Şi s-a făcut seară şi s-a făcut dimineaţă, zi una" A spus "una",
- sau pentru că voia să determine măsura zilei şi a nopţii, unind timpul zilei şi al nopţii, ca să plinească durata celor douăzeci şi patru de ore ale unei zile, care cuprinde negreşit şi ziua şi noaptea, încât chiar dacă din pricina schimbărilor mersului soarelui se întâmplă ca o zi să aibă mai multe ore ca cealaltă, totuşi durata celor două, a zilei şi a nopţii, să se înscrie în timpul destinat lor, ca şi cum Moise ar fi spus: "zi una" este durata unei zile, măsura celor douăzeci şi patru de ore;
- sau pentru că învârtirea cerului de la un semn până la acelaşi semn se face într-o singură zi, încât ori de câte ori este seară şi dimineaţă în lume, potrivit învârtirii soarelui, această învârtire nu se face în mai mult timp, ci atât cât se împlineşte durata unei zile…” (Sfântul Vasile cel Mare, Hexaimeron)

„Deşi atât lumina cât şi întunericul au fost zidite într-o clipită, totuşi, atât ziua cât şi noaptea zilei întâi au ţinut câte douăsprezece ceasuri fiecare.” (Sfântul Efrem Sirul)

"Şi a despărţit Dumnezeu lumina de întuneric; şi a numit Dumnezeu lumina zi şi întunericul l-a numit noapte." A împărţit fiecăruia locul său propriu fixându-le de la început unele hotare, pe care să le păzească mereu neîmpiedicat. Şi orice om cu judecată poate vedea că de atunci şi până acum nici lumina n-a depăşit propriile ei hotare şi nici întunericul n-a călcat rânduiala sa, făcând amestec şi tulburare. E îndestulător numai acest lucru ca să-i facă pe cei ce vor să se îndărătnicească să asculte şi să se supună cuvintelor dumnezeieştii Scripturi, să imite şi ei rânduiala acestor stihii, a luminii şi a întunericului, care păzesc neîmpiedicat drumul lor şi nu depăşesc măsurile proprii, ci îşi cunosc propria lor natură. A numit o zi sfârşitul zilei şi sfârşitul nopţii, ca să fie o ordine şi un şir în cele văzute, şi ca să nu fie nici un amestec… Dumnezeu a numit sfârşitul luminii seară, iar sfârşitul nopţii, dimineaţă; şi pe amândouă le-a numit zi, ca să nu ne înşelăm, nici să socotim că seara este sfârşitul zilei, ci să ştim bine că lungimea amândurora face o zi.” (Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Hexaimeron)

Zilele au avut în mod de necombătut seară, dimineaţă, zi (lumină), noapte (întuneric). Iar ziua şi noaptea au avut negreşit 12 ore (ceasuri) fiecare, de la bun început, chiar din prima zi a creaţiei. Vezi în acest sens şi Sfântul Ioan Damaschin: „Ele îşi urmează fără încetare calea pe care le-a orânduit-o Ziditorul şi aşa cum le-a întemeiat, după cum spune dumnezeescul David: "Luna şi stelele pe care tu le-ai întemeiat". Prin cuvintele "le-ai întemeiat" a arătat statornicia orânduielii şi aşezării date lor de Dumnezeu. Căci le-a orânduit "la timpuri, la semne, la zile şi la ani". Pentru aceea prin soare se înfiinţează cele patru anotimpuri. Primul, primăvara, căci atunci a făcut Dumnezeu universul. Acest lucru îl arată şi faptul că şi până acum în acest anotimp odrăslesc florile. Primăvara este deasemeni anotimpul când ziua este asemenea cu noaptea. Primăvara ziua este de douăsprezece ore şi noaptea de douăsprezece ore.” (Sfântul Ioan Damaschin, Dogmatica)

Primăvara ţine doar trei luni, iar echinocţiul de primăvară, momentul în care, potrivit Sfintei Tradiţii a fost făcută lumea, cât poate să ţină? O mie de … ce? Învăţătura ortodoxă sănătoasă mărturiseşte că acele zile de la începutul creaţiei erau chiar zile normale de 24 de ore, cu zi şi noapte aşa cum le cunoaştem. Echivalenţele zi = eră au fost făcute iniţial de eretici gnostici şi kabbalişti. Nu putem primi această posibilitate nici măcar ca ipoteză de lucru, şi cu atât mai puţin opinie teologică sau teologumenă. Învăţătura respectivă e de dată recentă şi nu a avut vreo circulaţie oarecare în Biserică, aşa cum cere definiţia teologumenei.

Este cunoscută argumentaţia conform căreia în originalul ebraic s-a folosit pentru „zi” cuvântul „yôm” care ar mai putea însemna şi „eră”. Versiunea normativă în Biserica Ortodoxă ştiam că este Septuaginta, ori acolo s-a tradus „hme,ra”` (imera) iar de acolo în româneşte “zi” în absolut toate variantele. Cuvântul „eră” ca atare nu există în Scripturile noastre, ci se foloseşte pentru aceasta fie „veac” (dar aici nu în sensul strict de 100 de ani) fie „vreme”. În greaca Septuagintei pentru „eră – veac” există termenul de „eon”. (eon), care putea fi deci folosit cu uşurinţă dacă textul ar fi indicat aşa ceva. Dar nici vorbă de una ca aceasta, ci acolo sunt folosite cuvintele: „zi” „hme,ra”`, „noapte” „nu,kta” „seară” ` “espe,ra” şi “dimineaţă” “prwi”,. toate acestea desemnând clar o zi şi subdiviziunile ei. Cine mai doreşte să susţină că o „eră” se poate subîmpărţi în „”zi”, „noapte”, „dimineaţă” şi „seară”? Iar aceste părţi s-au divizat dintotdeauna şi la toţi în 12 ceasuri de lumină – zi – şi 12 ceasuri de întuneric – noapte – evident la echinocţiu, nu vorbim acum de variaţiile din cursul anotimpurilor. Ele împreună dau 24 de ore, nici mai mult şi nici mai puţin!

Extras din Durata Zilelor Creatiei - http://www.scribd.com/doc/212700738/...lelor-Creatiei

Nu se vad citatele de mai sus, asa-i AlinB ? Cam mult text pentru tine, vrei mai sintetizat sa nu obosesti cumva ?

Lucrurile evidente si de bun simt nu au fost bagate in "dogma" ca nimeni nu s-a gandit ca or sa existe asemenea indivizi, care una or sa citeasca si alta or sa inteleaga, alegoric si metafizic ...

Ha, ha, ha ... AlinB, nu ai inteles nimic, nu-i asa ?

[AlbertX]

UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI, FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ

Zilele creatiei în interpretarea Sfintilor Părinti - http://www.scribd.com/doc/58094629/Z...4%83rin%C5%A3i

Ideea generală a tuturor Sfinţilor Părinţi este că lucrarea ziditoare a lui Dumnezeu în cele şase zile este spontană (are loc dintr-o dată).

Şi a zis Dumnezeu: "Să fie lumină!" Şi a fost lumină. Şi a văzut Dumnezeu că este bună lumina, şi a despărţit Dumnezeu lumina de întuneric. Lumina a numit-o Dumnezeu ziuă, iar întunericul l-a numit noapte. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua întâi. (Fc1:3-5)

Aici în primul rând trebuie sa menţionăm ca înainte de apariţia luminii, Sfântul Vasile cel Mare, ne spune că nu era noapte ci întuneric. “Atunci la început ziua şi noaptea nu se datorau mişcării soarelui, ci se făcea zi şi urma noapte când se revărsa lumina aceea care a fost făcută la început şi când iarăşi se retrăgea potrivit măsurii rânduite de Dumnezeu”. Suntem lamuriţi în mod clar că nu este vorba de lumina soarelui, care încă nu fusese creat, ci este vorba de o lumină care a fost făcută la început şi care se retrăgea potrivit măsurii rânduite de Dumnezeu.

Tot Sfântul Vasile cel Mare ne atenţionează la faptul că prin acţiunea lui Dumnezeu să fie lumină nu trebuie să înţelegem sunetul dat de vocea lui Dumnezeu ci să înţelegem ca prin acest să fie ia formă de poruncă sensul dat de voinţa lui Dumnezeu. În continuare se impune să amintim ceea ce ne evidenţiază tot el referitor la şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua întâi, anume faptul că seara este hotarul comun dintre zi şi noapte, anume că ziua trecuse, dar Scriptura nu le numeşte încă zi şi noapte ci le numeşte pe amândoua cu numele părţii mai principale şi tot odata ce trebuie să reţinem este că această expresie se foloseşte pe întreg cuprinsul Scripturii în măsurarea timpului, mereu se numără zilele.

Ha, ha, ha ... AlinB, nu ai inteles nimic, nu-i asa ?

[AlbertX]

Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Ioan Damaschin, Sfântul Nichita Stithatul, Sfântul Maxim Grecul, etc si mai nou Sfântul Nicolae Velimirovici,... au afirmat ca zilele Facerii au 24 de ore fiecare.

În prealabil postat de AlinB

Pana una alta este foarte clar ca nu poti aduce nici macar citate in acest sens.

Ai vazut "citatele" de mai sus AlinB ? Nu ai scroll pe tastatura, ia verifica ? Se foloseste "sageata in sus" !

În prealabil postat de AlinB

Ce sa vorbim de un argument plauzibil in directia careia o eventuala parere in acest sens trebuie luata ca fiind dogma.

Cine a zis ca "trebuie luata" ca "dogma" AlinB ? Faptul ca nu e "dogma" nu insemna ca nu e din Sfanta Traditie ... dar la ce vraiste e in capul vostru, ce sa mai zic ... Nu e dogmna, nu e dogma, nu e dogma ... e din Sfanta Traditie !

Ha, ha, ha ... AlinB, nu ai inteles nimic, nu-i asa ?

În prealabil postat de AlbertX

Masura timpului si durata zilei de 24 de ore sunt lucruri care desi pentru Dumnezeu nu exista, pentru om in schimb, in goana lui spre mantuire insemna ceva. Masura timpului este ceva foarte important, pentru ca nimeni nu stie cat timp mai are de trait si daca mai are timpul necesar sa se mantuiasca.

Interpretarile astea subiective si speculative ca ziua incepe sa scada sau sa creasca si ca ea nu mai are fix 24 de ore, sunt la fel ca percetia asupra dilatarii timpului pe care o ai atunci cand faci pe tine si trebuie sa astepti la usa sa se elibereze toaleta.

Este foarte clar ca atat Sfintii Parinti cat si Sfanta Traditie a Bisericii ortodoxe, au aratat ca zilele Facerii trebuiesc interpretate literal ca avand 24 de ore, nu doar pentru a ne diferentia de catolici sau neoptrotestanti ci si pentru o corecta interpretare a Scripturii si nu dupa cum ne taie pe noi capul - un lucru aproape firesc in vermurile de acum, cand fiecare daca are un calculator si acces la net si incepe sa se creada destept si dezghetat.

La fel cum pentru a studia Analiza Matematica la nivel de Facultate, trebuie mai intai sa stii lucrurile simple, abc-ul, la fel este si cu invatatura Bisericii, trebuie inceput cu interpretarea corecta a Bibliei, asa cum ne invata Sfintii Parinti.

Daca incepi bine si interpretezi corect zilele Facerii ai sanse sa ajungi departe ... daca incepi prost, nu ai nicio sansa !

Cei care sustin ca aceste lucruri nu sunt asa de importante pentru mantuire, ei de fapt ne spun ca poti rezolva integrale de volum fara sa stii la ce se refera simbolurile primare pe care le folosesti ... este clar ca acesti oameni dezorientati spiritual nu sunt interesati nici sa ne lase sa invatam sa rezolvam corect "integrale de volum" si nici sa ne lase sa ne mantuim ... ei baga doar "strambe" cu o viclenie iesita din comun.

Evolutionistii, ateii precum si cei influentati de doctrina materialista, dupa cum stim foarte bine, acesti indivizi nu cred ca omul are suflet si cu atat mai putin ca scopul vietii este mantuirea sufletului.

Ce pretentii putem avea de la acestia atunci cand isi dau cu parerea pe teme duhovnicesti care fac referire la mantuire, va asteptati cumva sa fie ei de acord cu discutiile dintre ortodocsi, sa le intelega sau sa aplice ceva vreodata ? Ei doar se mira cat de fraieri sunt ortodocsii si cat de inapoiati de inca mai cred in astfel de lucruri de parca n-ar avea internet si televizor acasa, ... probail ca rad in sine lor de acesta credinta ... dar dupa cum stim, cel care rade la urma, rade mai bine.

AlinB, tu poti sa sari peste concluzii ca si asa nu-ti folosesc la nimic ...

În prealabil postat de AlbertX

AlinB, probabil ca tu ai orbul gainii ... iti dau cateva citate, cu care desigur nu o sa fii de acord ...



Nu se vad citatele de mai sus, asa-i AlinB ? Cam mult text pentru tine, vrei mai sintetizat sa nu obosesti cumva ?

Lucrurile evidente si de bun simt nu au fost bagate in "dogma" ca nimeni nu s-a gandit ca or sa existe asemenea indivizi, care una or sa citeasca si alta or sa inteleaga, alegoric si metafizic ...

Ha, ha, ha ... AlinB, nu ai inteles nimic, nu-i asa ?

Ca citatele de mai sus sa fie valabile, trebuie sa pleci de la premiza ca Biblia este in intregime adevarata. Nimeni nu a reusit pana acum sa dovedeasca aceasta, ba chiar din contra. De aceea, acele citate nu sunt valabile. Ce cautam aici cu totii sunt citate cu dovezi. Nu conteaza cate surse, sau ce fel de surse afirma ceva, atata timp cat n-au dovezi.

Dar ok, sa zicem ca plecam de la premiza ca Biblia este adevarata in intregime. Daca e asa, asta inseamna ca incepem sa ne asteptam la rezultate stiintifice care sa confirme cuvant cu cuvant Biblia. Faptul ca, in 99.99999% din cazuri, toate indiciile duc spre un pamant mult mai batran de 7522 de ani ar trebui sa ne zica ceva. In cazul acesta, cea mai logica concluzie este ca premiza de la care am plecat este gresita.

[AlbertX]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

Ca citatele de mai sus sa fie valabile, trebuie sa pleci de la premiza ca Biblia este in intregime adevarata. Nimeni nu a reusit pana acum sa dovedeasca aceasta, ba chiar din contra.

abaaaabbbb63, ia spune tu cine a demonstrat ca Biblia nu este in intregime adevarata ? Einstein sau Darwin ?

Si cum s-a demonstrat, au folosit cumva intereferometrul laser ? Te ridici singur de jos de atata desteptaciune, asa-i ?

În prealabil postat de abaaaabbbb63

Dar ok, sa zicem ca plecam de la premiza ca Biblia este adevarata in intregime. Daca e asa, asta inseamna ca incepem sa ne asteptam la rezultate stiintifice care sa confirme cuvant cu cuvant Biblia.

abaaaabbbb63, esti destept rau de tot ... de maine o sa incepem experimentele pe Biblie ... sa vedem ce rezulta ...

Ha, ha, ha ... AlinB & abaaaabbbb63 nu ati inteles nimic, nu-i asa ? Chemati ajutoare, sunati un prieten ...

Cine a crezut ca dracu-i inteligent s-a inselat amarnic, el foloseste "statistica" dar nu prea "stie" sa se foloseasca de rezultate.

[DragosP]

Ești mult prea agresiv.

[iuliu46]

În prealabil postat de DragosP

Ești mult prea agresiv.

Am incercat sa-i explic si eu asta.

În prealabil postat de AlbertX

abaaaabbbb63, ia spune tu cine a demonstrat ca Biblia nu este in intregime adevarata ? Einstein sau Darwin ?

Si cum s-a demonstrat, au folosit cumva intereferometrul laser ? Te ridici singur de jos de atata desteptaciune, asa-i ?

abaaaabbbb63, esti destept rau de tot ... de maine o sa incepem experimentele pe Biblie ... sa vedem ce rezulta ...

Ha, ha, ha ... AlinB & abaaaabbbb63 nu ati inteles nimic, nu-i asa ? Chemati ajutoare, sunati un prieten ...

Cine a crezut ca dracu-i inteligent s-a inselat amarnic, el foloseste "statistica" dar nu prea "stie" sa se foloseasca de rezultate.

Da, normal ca atunci cand nu ai argumente, apelezi la agresivitate. Daca te uiti cu atentie, in comentariul de mai sus o sa observi ca, inafara de cateva insulte la adresa mea si a lui Alin, nu ai spus nimic care sa ajute la dezvoltarea subiectului.

Si da, daca Biblia era in totalitate adevarata, atunci orice scrie in ea ar fi trebuit sa fie verificabil de catre orice om de pe acest pamant. Avand in vedere ca nu se intampla asa, atunci nu vad care este motivul pentru care ma insulti.

Si in plus, poti sa-mi spui care este motivul pentru care crezi ca Biblia trebuie interpretata literal? Daca Dumnezeu este infinit de intelept, atunci te asigur ca exista o posibilitate extrem de mare ca Biblia sa nu fi fost scrisa pentru a fi interpretata literal de catre oricine.

[AlbertX]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

Si in plus, poti sa-mi spui care este motivul pentru care crezi ca Biblia trebuie interpretata literal? Daca Dumnezeu este infinit de intelept, atunci te asigur ca exista o posibilitate extrem de mare ca Biblia sa nu fi fost scrisa pentru a fi interpretata literal de catre oricine.

abaaaabbbb63, desi sunt sigur ca tu si amicii tai neo-ortodocsi nu intelegeti nimic, am sa incerc sa explic pentru restul cititorilor de pe acest forum crestin ortodox de ce trebuie respectata Sfanta Traditie si Sfanta Scriptura, asa cum afirma Biserica Ortodoxa.

Extras din:
- http://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Tradi%C5%A3ie
- http://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Tradi%C5%A3ie
- http://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Scriptur%C4%83
- http://ro.orthodoxwiki.org/Cartea_Facerii

Introducere în Creștinismul Ortodox

Sfânta Tradiţie

Sfânta Tradiţie sau Sfânta Predanie este învăţătura dată (lăsată şi transmisă) de Dumnezeu prin viu grai Bisericii, din care o parte s-a fixat în scris, mai târziu. Ca şi Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie cuprinde descoperirea dumnezeiască trebuitoare mântuirii noastre. Ea este viaţa Bisericii în Duhul Sfânt şi curentul, fluviul viu al vieţii Bisericii.

Altfel definită, Tradiţia sfântă este "învăţătura dată de apostoli primilor episcopi, iar aceştia celor de după ei până astăzi, prezentă în definiţiile sinoadelor ecumenice, în scrierile Sfinţilor Părinţi şi în cărţile de slujbă ale Bisericii".

Sfânta Tradiţie este depozitul de credinţă oferită apostolilor de către Mântuitorul Hristos și trecută din generaţie în generaţie fără adăugiri, modificări sau omisiuni.
Este dinamica în practică, dar neschimbătoare în dogme. Forma de manifestare se dezvoltă, însă esența rămâne pentru totdeauna aceeași.

Spre deosebire de alte concepţii de înţelegere populară a Tradiţiei, Biserica Ortodoxă nu consideră Sfânta Tradiţie ca ceva care creşte și se extinde în timp, formând o colecţie de practici și doctrine care se acumulează în mod gradat devenind ceva mai dezvoltate și eventual de nerecunoscut primilor creștini.

Sfânta Tradiţie şi Sfânta Scriptură

De la moartea Mântuitorului Iisus Hristos şi până la compunerea primelor scrieri inspirate de către sfinţii Apostoli, învăţătura creştină s-a transmis prin viu grai. Din această transmisie orală s-au născut diferite scrieri, au constituit în timp ceea ce numim azi Noul Testament. Evanghelistul Luca zice în prologul evangheliei sale ca a studiat toate documentele despre Iisus pe care le-a putut găsi (Luca 1, 1-3).

Aşadar, Noul Testament s-a născut din această Tradiţie, în cadrul Bisericii (alte compoziţii care pretindeau a fi inspirate au circulat şi înainte şi după, în comunităţi creştine ne-ortodoxe). Noul Testament face deci parte din Tradiţie, din unul şi acelaşi fluviu al vieţii Duhului Sfânt în istorie.

De aceea, în Biserica Ortodoxă nu există propriu-zis diferenţă de "autoritate" între Sfânta Tradiţie şi Sfânta Scriptură.

Sfânta Scriptură

Sfânta Scriptură (Biblia) este cartea dumnezeiască, sfântă a creştinilor. Biblia cuprinde Vechiul Testament, format din 39 de cărţi canonice şi Noul Testament, format din 27 de cărţi canonice, având în total 66 cărţi canonice. În tradiţia ortodoxă la acestea se adaugă un set de cărţi necanonice, dar „bune de citit”, în număr de 14.

Vechiul Testament cuprinde revelaţia făcută de Dumnezeu prin patriarhii vechi şi prin prooroci, timp de aproximativ 1000 de ani (sec. XV - sec. V î.d.Hr.), fiind „călăuză spre Hristos” (Galateni 3,24), pregătind venirea Lui.

Vechiul Testament începe cu Pentateuhul (primele cinci cărţi - Facerea, Ieşirea, Leviticul, Numeri şi Deuteronomul) în care este relatată crearea lumii şi a neamului omenesc şi sunt evocate istoria, legile, religia, instituţiile, obiceiurile poporului evreu până la aşezarea în Canaan, pământul făgăduinţei.

Cartea Facerii

Facerea (Geneza) este prima carte a Vechiului Testament şi a Bibliei şi prima carte a Pentateuhului (care semnifică ,,Cele 5 cărţi", fiind numită ,,Tora" la evrei). Ea cuprinde crearea lumii (cosmogonia) din nimic de către Dumnezeu şi sunt evocate cele şase zile de întocmire a Pământului (hexaimeronul) corespunzătoare celor şase faze de evoluţie a acestuia.

Apoi este arătat începutul neamului omenesc începând cu Adam şi Eva; sunt istorisite: petrecerea acestora în Paradis, căderea în păcat a acestora, alungarea lor pe pământ, familia lui Adam, fratricidul lui Cain asupra lui Abel, urmaşii lui Cain, ai lui Set, înrăutăţirea oamenilor, alegerea lui Noe şi a familiei sale şi scăparea acestora din potop, fiii lui Noe (Sem, Ham şi Iafet), urmaşii lui Sem şi istoria Turnului Babel (unde Dumnezeu încurcă limbile oamenilor pentru a-i împiedica să ajungă la cer).

În ultima parte este evocată alegerea lui Avraam în scopul mântuirii neamului omenesc şi istoria continuă cu Lot (şi istoria Sodomei şi Gomorei), Isaac cu fiii săi Esau, Iacob şi Ismael, apoi este evocată istoria lui Iosif, unul din fiii lui Iacob, care ajunge cel mai mare dregător la curtea lui Faraon şi care se împacă cu fraţii săi.

Tradiţia spune că această carte a fost scrisă în cea mai mare parte de către profetul Moise, cu 1300 de ani înainte de Hristos.

[AlbertX]

CUM ANUME TÂLCUIESC SFINŢII PĂRINŢI FACEREA? - Serafim Rose

Este un lucru extrem de important, şi sunt cu adevărat uimit să aflu că "evoluţioniştii ortodocşi" nu ştiu defel cum anume tâlcuiesc Sfinţii Părinţi Cartea Facerii. Sunt sigur ca veţi fi de acord cu mine că nu ne este îngăduit să tâlcuim Sfânta Scriptură după placul nostru, ci trebuie s-o tâlcuim cum ne învaţă Sfinţii Părinţi.

Mă tem ca nu toţi cei ce vorbesc despre Facere şi evoluţie dau atenţie acestui principiu. Unii oameni sunt atât de preocupaţi să combată fundamentalismul protestant, încât împing lucrurile la extrem în a respinge pe oricine doreşte să interpreteze textul sfânt al Facerii "literal"; dar, făcând acest lucru, ei nu amintesc niciodată de Sfântul Vasile sau de alţi tâlcuitori ai Cărţii Facerii care afirmă destul de limpede principiile ce trebuie urmate în tâlcuirea textului sfânt.

Mă tem că mulţi dintre cei ce susţinem că urmăm tradiţia patristică suntem uneori neglijenţi, căzând cu uşurinţă în acceptarea propriei "înţelepciuni" în locul învăţăturii Sfinţilor Părinţi. Cred cu tărie că întreaga perspectivă asupra lumii şi filosofia de viaţă a unui creştin ortodox poate fi găsită la Sfinţii Părinţi; dacă vom asculta învăţătura lor, în loc de a crede că suntem destul de înţelepţi spre a-i învăţa pe alţii din propria "înţelepciune", nu ne vom rătăci.

Iar acum vă cer să cercetaţi împreună cu mine foarte importanta şi fundamentală problemă: cum anume ne învaţă Sfinţii Părinţi să tâlcuim Cartea Facerii? Haideţi să dăm deoparte prejudecăţile noastre despre tâlcuirile "literale" sau "alegorice" şi să vedem ce ne învaţă Sfinţii Părinţi despre citirea textului Facerii.

Cel mai bun lucru pe care-l putem face este să începem cu Sfântul Vasile însuşi, care a scris despre cele Şase Zile ale Facerii în Hexaimeron:

"Cei care nu interpretează cuvintele Scripturii în sensul lor propriu spun că apa de care vorbeşte Scriptura nu e apă, ci altceva, de altă natură, şi interpretează cuvintele plantă şi peşte cum li se pare lor; la fel şi facerea târâtoarelor şi facerea fiarelor le interpretează răstălmăcindu-le după propriile gânduri, întocmai tâlcuitorilor de vise ce tâlcuiesc în folosul lor vedeniile din timpul somnului.

Eu, când aud că Scriptura zice iarbă, înţeleg iarbă, când aud plantă, peşte, fiară, dobitoc, pe toate le înţeleg creadă cum sunt spuse. Nu mă ruşinez de Evanghelie. [...] Şi pentru că Moisi a trecut sub tăcere aceste lucruri, care nu ne sunt folositoare, voi socoti eu oare pentru aceasta de mai puţin preţ cuvintele Duhului decât înţelepciunea cea nebună [a celor ce au scris despre lume], sau mai curând voi slăvi pe Cel ce nu pune mintea noastră să se îndeletnicească cu cele deşarte, ci a rânduit să fie scrise în Scriptură toate cele ce duc la zidirea şi desăvârşirea sufletelor noastre?

Mi se pare însă că cei ce nu înţeleg lucrul acesta, adică cei care folosesc interpretarea alegorică, au încercat să dea Scripturii o vrednicie închipuită, punând pe seama ei propriile idei, schimbând sensul cuvintelor Scripturii cu folosirea unui limbaj figurat.

Inseamnă însă să te faci mai înţelept decât cuvintele Duhului când, în chip de interpretare a Scripturii, introduci în Scriptură ideile tale. Deci să fie înţeleasă Scriptura cum a fost scrisă!"

E limpede că Sfântul Vasile ne avertizează să ne ferim a "desluşi" lucrurile din Facere care sunt greu de înţeles pentru simţul comun; omul modern "luminat" face cu uşurinţă acest lucru, chiar dacă este creştin ortodox. De aceea, să ne străduim să înţelegem Sfânta Scriptură creadă cum o înţeleg Părinţii, iar nu după "înţelepciunea" noastră modernă. Şi să nu ne mulţumim cu părerea unui singur Sfânt Părinte, ci să cercetam şi părerile altor Sfinţi Părinţi.

Una dintre tâlcuirile patristice clasice la Cartea Facerii este cea a Sfântului Efrem Sirul. Părerile sale sunt cu atât mai însemnate pentru noi, cu cât el era un "răsăritean" şi cunoştea bine limba ebraică. Erudiţii moderni ne spun că "răsăritenii" sunt înclinaţi spre tâlcuirile "alegorice" şi că, de asemenea, şi Cartea Facerii trebuie înţeleasă în acest chip. Dar să vedem ce zice Sfântul Efrem în tâlcuirea sa la Facere:

"Nimenea să nu creadă că zidirea cea de Şase Zile este o alegorie; tot aşa, nu este îngăduit a zice că ceea ce pare, potrivit celor istorisite, a fi fost zidit în şase zile, a fost zidit într-o singură clipă şi, de asemenea, că unele nume înfăţişate în acea istorisire fie nu înseamnă nimic, fie înseamnă altceva. Dimpotrivă, trebuie să ştim că întocmai cum cerul şi pământul care s-au zidit întru început sunt chiar cerul şi pământul, iar nu altceva ce s-ar înţelege sub numele de cer şi pământ, tot creadă orice altceva se zice a fi fost zidit şi tocmit cu rânduială după zidirea cerului şi a pământului nu sunt numiri goale, ci însăşi fiinţa firilor zidite corespunde puterii numelor acestora."

Am luat în mod deliberat "simpla" tâlcuire la Facere a Sfântului Efrem Sirul înainte de a cita alte tâlcuiri mai "mistice", fiindcă această înţelegere "simplă" a Facerii este cea mai greu de acceptat pentru mintea modernă "luminată". Bănuiesc că cei mai mulţi creştini ortodocşi nefamiliarizaţi cu Sfinţii Părinţi vor zice îndată: "E cam prea simplu! Astăzi se ştie mult mai mult. Daţi-ne nişte Părinţi mai sofisticaţi." Din păcate pentru "înţelepciunea" noastră modernă, nu exista Părinţi mai "sofisticaţi", căci până şi Părinţii cei mai "mistici" înţeleg textul Facerii tot atât de "simplu" ca şi Sfântul Efrem! Cei ce doresc ceva mai "sofisticat" la Sfinţii Părinţi se află sub influenţa idelor apusene moderne care sunt cu totul străine Sfinţilor Părinţi ai Bisericii Ortodoxe.

Sfântul Efrem şi Sfântul Ioan Gură de Aur, în tâlcuirile lor la Facere, privesc foarte clar zidirea lui Dumnezeu ca fiind lucrarea a şase zile "literale", Dumnezeu creând în fiecare din ele în mod "imediat" şi "într-o clipită".

Iar Sfântul Vasile cel Mare, contrar convingerii larg răspândite a "evoluţioniştilor creştini", socotea zidirile lui Dumnezeu ca "imediate" şi "dintr-o dată", şi privea cele Şase Zile ca având exact durata de douăzeci şi patru de ore; căci iată ce zice în privinţa Zilei întâi:

"Şi s-a făcut seară, şi s-a făcut dimineaţă, adică durata unei zile şi a unei nopţi. [...] Şi s-a făcut seară, şi s-a făcut dimineaţă, zi una. [...] A spus "una" pentru ca voia sa determine măsura zilei şi a nopţii, unind timpul zilei şi al nopţii, ca să plinească durata celor douăzeci şi patru de ore ale unei zile care cuprinde negreşit şi ziua şi noaptea."

Să privim acum mai îndeaproape la o altă tâlcuire patristică fundamentală la Cartea Facerii, cea a Sfântului Ioan Gura de Aur. Veţi observa că nu citez Părinţi obscuri sau îndoielnici, ci doar pe adevăraţii stâlpi ai Ortodoxiei, în care întreaga noastră învăţătura ortodoxă este cel mai limpede şi dumnezeieşte înfăţişată. Din nou, nici la el nu găsim nici un fel de "alegorie", ci doar stricta interpretare a textului aşa cum e scris.

La fel cu ceilalţi Părinţi, el ne spune ca Adam a fost plăsmuit literalmente din ţărână, iar Eva literalmente din coasta lui Adam. El scrie: "Iar dacă duşmanii adevărului stăruie, susţinând că e cu neputinţă să fie adus ceva la existenţă din ceea ce nu exista, să le grăim aşa: din ce a fost făcut cel dintâi om? Din pământ sau din altceva? Negreşit că ne vor răspunde şi vor fi de acord cu noi că din pământ. Să ne spună acum nouă: cum s-a făcut din pământ carnea? Că din pământ se face lutul, cărămida, oalele, vasele! Cum dar s-a făcut din pământ carnea? Cum s-au făcut oasele, nervii, arterele, muşchii, pielea, unghiile, părul? Cum s-au făcut dintr-o singură materie atâtea organe atât de deosebite în ce priveşte calitatea lor? La aceste întrebări n-au să poată deschide gura niciodată!"

Sfântul Ioan Gura de Aur, vorbind despre râurile Raiului, spune:

"Dar poate că cei care vor să vorbească după a lor înţelepciune nu îngăduie iarăşi ca aceste râuri să fie râuri, nici apele să fie ape, ci caută să convingă pe cei ce vor să-şi dea lor spre ascultare auzul, ca să-şi închipuie cu totul altceva. Noi însă, rogu-vă, să nu dăm ascultare acestora, ci să ne astupam urechile la glasul lor, să dăm crezare cuvintelor dumnezeieştii Scripturi, urmând spusele ei; să ne străduim să punem în sufletele noastre învăţăturile cele sănătoase."

Este oare nevoie să citez mai mult din acest dumnezeiesc Părinte? Asemenea Sfântului Vasile sau Sfântului Efrem, el ne avertizează: "A nu crede în cele scrise în dumnezeiasca Scriptură, ci a introduce altele din mintea ta - acest lucru socot că aduce mare primejdie pe capul celor ce îndrăznesc să facă aceasta."