Suntem vreodata indreptatiti sa discriminam, maltratam aproapele?

[CristianR]

E o amăgire să te gândești că îți faci copii ca să ai oarece mângâiere sau ajutor la bătrânețe. Copiii nu ți-i faci pentru tine, ci pentru ei, dacă e să urmăm pilda dragostei lui Dumnezeu, care nu pentru Sine ne-a creat, ci pentru noi, având, fiecare, rostul și rodul său.

Nu puțini sunt bătrânii rămași singuri, măcar că au avut copii mulți. Însă aceștia, mai ales în vremea noastră, pleacă adesea departe, în unul din cele mai bune cazuri călugărindu-se, de exemplu. Era o întrebare adresată părintelui Papacioc în legătură cu alegerea unui tânăr între călugărie și grija de părinți. Și spunea Părintele că părinții sunt datori față de copii, iar nu invers.

Iar în privința bătrâneții, Părintele Petroniu spunea: Nici să nu te gândești la ea. Cred că în sensul: Îngrijește-te de cele ale lui Dumnezeu și Dumnezeu se va îngriji de ale tale.

În prealabil postat de CristianR

E o amăgire să te gândești că îți faci copii ca să ai oarece mângâiere sau ajutor la bătrânețe. Copiii nu ți-i faci pentru tine, ci pentru ei, dacă e să urmăm pilda dragostei lui Dumnezeu, care nu pentru Sine ne-a creat, ci pentru noi, având, fiecare, rostul și rodul său.

Nu puțini sunt bătrânii rămași singuri, măcar că au avut copii mulți. Însă aceștia, mai ales în vremea noastră, pleacă adesea departe, în unul din cele mai bune cazuri călugărindu-se, de exemplu. Era o întrebare adresată părintelui Papacioc în legătură cu alegerea unui tânăr între călugărie și grija de părinți. Și spunea Părintele că părinții sunt datori față de copii, iar nu invers.

Iar în privința bătrâneții, Părintele Petroniu spunea: Nici să nu te gândești la ea. Cred că în sensul: Îngrijește-te de cele ale lui Dumnezeu și Dumnezeu se va îngriji de ale tale.

Mă bucur să întâlnesc păreri asemănătoare cu ale mele în privința copiilor, a bătrâneții și a vieții în general.
Nu știam că există afirmații așa radicale din partea unui părinte călugăr, precum cea accentuată mai sus.

[Yasmina]

În prealabil postat de Annyta

Mă bucur să întâlnesc păreri asemănătoare cu ale mele în privința copiilor, a bătrâneții și a vieții în general.
Nu știam că există afirmații așa radicale din partea unui părinte călugăr, precum cea accentuată mai sus.

Da chiar si eu sunt uimita sa aflu aceste viziuni de origine ortodoxa,mai ales in contextul geografic in care ortodocsii vietuiesc de generatii si au perpetuat aceasta lege nescrisa a indatoririlor nestirbite fata de parinti.

[CristianR]

Este vorba, totuși, de un sfat pentru cei ce aleg călugăria. Și aceia nu trebuie să mai privească înapoi, trebuie să se desprindă radical de legăturile familiale.

Nu cred că neagă datoria creștinească pe care oricine, trăind în lume, o are față de părinți (la care cred că se referă și porunca a 5-a). Însă asta e datoria copilului - să nu fie nepăsător față de părinți. Este altceva decât grija părintelui față de sine însuși.

În orice caz, consider că și creștinul care trăiește în lume este dator înainte de toate să asculte de Dumnezeu. Și dacă o pricină binecuvântată îl cheamă departe de casă, chiar și de țară, este dator să îi dea curs.

[Mihailc]

În prealabil postat de Yasmina

Da chiar si eu sunt uimita sa aflu aceste viziuni de origine ortodoxa,mai ales in contextul geografic in care ortodocsii vietuiesc de generatii si au perpetuat aceasta lege nescrisa a indatoririlor nestirbite fata de parinti.

"Legea nescrisă" reflectă de fapt o judecată dubioasă: nasc copii, investesc în ei şi la bătrâneţe îmi "recuperez investiţia", cu un niţel profit dacă se poate. În mod sigur a considera copiii drept nişte alternative la poliţele de asigurare în caz de bătrâneţe şi neputinţă, arată o gândire primitivă şi uşor subumană. Din nefericire, legile nescrise nu se pot şterge uşor, mai ales când sunt transmise din generaţie în generaţie şi sacralizate prin forţa "tradiţiei".

[fallen]

Deci pot sa plec la manastire si sa-i las pe ai mei in plata Domnului? Nu o sa primesc permisie nici macar daca se opereaza vreunul din ei sau moare??? Acum, ca sa-l citez pe Alin, de data asta, totul depinde de dragostea pe care au cultivat-o acestia in noi, si nu cum zic altii, "da' ei ce mi-au dat mie?"

[CristianR]

S-ar putea ca, dacă părinții ne-au iubit curat, jertfelnic, să deprindem și noi această dragoste și să o ducem mai departe, întorcându-le-o, eventual. Dacă, însă, ne-au „iubit” egoist, probabil nu vom fi în stare nici noi să iubim dumnezeiește. Scăparea din cercul ăsta vicios ar putea fi prin Hristos, primind iubirea Lui și învățând și noi să iubim asemănător.
P.S. Presupun că întrebarea cu mânăstirea este cu totul ipotetică.

[oaie_cugetatoare]

În prealabil postat de fallen

Deci pot sa plec la manastire si sa-i las pe ai mei in plata Domnului? Nu o sa primesc permisie nici macar daca se opereaza vreunul din ei sau moare???

Ba da. Dar la manastire sa nu crezi ca te duci acolo doar sa te rogi.Acolo
faci multe munci, indiferent de ce diplome, masterate si doctorate ai.
Speli grajdurile, mulgi vaca, sapi gradinile, te duci in oras cu treburi
pe care le are de rezolvat manastirea, etc.Si esti in perioada de proba cativa
ani, ca sa vada cei din obste daca poti suporta regimul manastiresc. A da, fara deodorante si alte chestii de la Procter & Gamble, in caz ca transpiri de la muncile campului.Nu ca nu s-ar putea procura, dar nu ai voie conform regulamentelor.

[fallen]

Adica la manastire trebuie sa put, sa imi crape pielea si sa ma umplu de bube? Se poate face dus macar odata pe saptamana, ca-n armata? Banuiesc ca da, acum depinde in ce varf de deal e manastirea. Insa daca e o obste mare de femei, in special, ma tem ca e si acolo o "batalie" crancena de ambitii si orgolii, mai ales intre cele de varsta medie. Duhovnicul unor prieteni cica a plecat definitiv in mt. Atos, in urma unui conflict cu maica stareta, se pare, de la o manastire de langa Buc. Ar fi interesant de stiut daca maicile s-ar simti indreptatite sa ma discrimineze pe motiv ca as fi mai slab pregatita, mai putin rezistenta (la frig, foame, sete, somn, munci) si mai pacatoasa ca ele...

[fallen]

Si de ce n-as face-o, pana la urma? Daca asta e voia lui Dumnezeu pt mine? In privinta parintilor, nu stiu care e treaba, exact, de iubit m-au iubit, poate au si gresit , m-au si necajit, insa eu mereu ma rog pt iertarea lor, chiar daca ma intristeaza foarte tare atitudinea lor fata de credinta, in special