![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
|||
|
|||
|
Citat:
Pot (?) daca vreau. Sunt adepta lucrurilor aprofundate, insa pentru ca imi aprofundez propria meserie nu am timp pentru altele. De altfel am inteles ca aceasta (cat de des sa ne impartasim) este o disputa veche si la nivel inalt. Reiterez ca eu am spus cam cum se face la noi, personal fiind ok cu asta...insa nu spun ca altfel nu ar fi (mai) bine Nu imi place tonul asta al mesajelor, chiar in Post, de altfel. Oare chiar vrei sa pui ordine in biserici, sau (doar) in viata mea (duhovniceasca)? Cu scuzele de rigoare... Noapte buna si post cu folos! |
|
#2
|
|||
|
|||
|
Citat:
Iertare dacă s-a înțeles altceva. Post cu folos! |
|
#3
|
|||
|
|||
|
Citat:
Cum altfel ai vrea să percep mesajele tale? |
|
#4
|
|||
|
|||
|
Îți repet, intenția mea nu a fost de a ataca, însă reacția ta te cam dă de gol. Dacă lucrurile ar fi fost atât de așezate și normale precum pretinzi, nu ai fi reacționat așa, mai ales că ți-am cerut iertare. Eu mă retrag din discuție, observ că nu e loc de a mai dialoga pe tema asta.
|
|
#5
|
|||
|
|||
|
|
|
#6
|
|||
|
|||
|
Și un topic mai vechi, care cuprinde și "un cuvânt" al părintelui Cleopa...
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?t=12779 |
|
#7
|
|||
|
|||
|
Că tot veni vorba de ”insistențe asupra adevărului absolut”, propun spre studiu două articole documentate, bazate pe învățătura Sfinților Părinți.
1. Când și cum să ne împărtășim - Ierom. Petru Pruteanu: http://www.sfintiiarhangheli.ro/cand...-ne-impartasim ”Majoritatea Sfinților Părinți însă, în baza tradiției apostolice și a părinților din primele veacuri (Ignatie Teoforul, Irineu de Lyon ș.a.), a practicat și a recomandat „oamenilor obișnuiți” (fără o harismă specială) împărtășirea deasă și chiar foarte deasă – sau mai corect: sistematică, considerând Împărtășania ca fiind „singurul remediu” împotriva patimilor, dar nu fără o nevoință ascetică[/b][7]. De aceea considerăm necesară prezentarea învățăturii Sfinților Părinți ai Răsăritului vizavi de această problemă, făcând abstracție de orice interpretări inovatoare scolastice, atât de mult prezente în teologia noastră. Vom argumenta prin texte liturgice și patristice, nu prin sofisme și raționamente omenești nefondate. Să vedem așadar ce zice Biserica! Sfinții Părinți, fără excepții, au văzut drept prim scop al Liturghiei împărtășirea clerului și a credincioșilor mireni cu Trupul și Sângele Domnului.[8] Ca dovadă, atât textul Sfintei Liturghii, cât și Sfinții Părinți nu concepeau participarea la Liturghie fără împărtășire. Este clar deci că însăși săvârșirea Liturghiei e legată de împărtășirea credincioșilor. Chiar dacă se oficiază zilnic sau numai în anumite zile din săptămână, Liturghia nu poate fi concepută fără împărtășire și acest lucru e confirmat și de Sfântul Ioan Gură de Aur în Omilia III la Efeseni prin următoarele cuvinte: Văd că se face multă neorânduială la Împărtășire. În celelalte zile ale anului nu vă împărtășiți chiar dacă adeseori sunteți curați [adică nu aveți păcate opritoare – n.n.], iar când vin Paștile (și alte sărbători), chiar dacă ați făcut ceva rău, îndrăzniți să vă împărtășiți?! Vai de nepriceperea voastră și de răul vostru obicei! În zadar se săvârșește Liturghia în fiecare zi dacă nu vă împărtășiți[18]… Acestea le spun nu ca să vă împărtășiți oricum, la întâmplare, ci ca să vă faceți vrednici. Omule, nu ești vrednic să te împărtășești? Atunci nici pe celelalte rugăciuni ale Liturghiei [credincioșilor – n.n.] nu ești vrednic să le auzi…, deci, dacă (zici că) nu ești vrednic să te apropii de Sfintele Taine, pleacă împreună cu catehumeii, pentru că nu te deosebești cu nimic de ei…” |
|
|