Postul Mare

[Ekaterina]

Perioada Postului Mare este socotită în tradiţia ortodoxă vremea prielnică pocăinţei, fiind sprijinită de rânduieli liturgice specifice şi asociată cu cea mai riguroasă prescripţie de postire. Cele şapte săptămâni de asceză oferă cadrul propice unei profunde trăiri duhovniceşti, unică în cursul anului bisericesc.

Pe lângă slujbele rânduite a se oficia numai în această perioadă şi la care este îndatorat să participe cu regularitate, cum ar fi: Pavecerniţa Mare, Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, Deniile etc., creştinul practicant, dornic de o creştere lăuntrică izbăvitoare, este îndrumat să-şi împlinească şi o pravilă a lui, de rugăciune particulară. Aceasta ţine mai ales de o practică bisericească, fără a se încadra însă în scheme prestabilite şi statuate normativ. Ceea ce trebuie să aibă în vedere un creştin practicant este grija de a nu scăpa ocazia unuia dintre cele mai propice răstimpuri pentru pocăinţă, Postul Mare, care-l poate face apt pentru primirea praznicului Învierii Domnului, la capătul unui exerciţiu de voinţă de aproape 50 de zile.

În cele ce urmează, vom face câteva recomandări practice pentru pravila de rugăciune a creştinului în Postul Mare, cu precizarea că ele nu trebuie aplicate global, ci fiecare trebuie să şi le însuşească după puterea şi disponibilitatea sa lăuntrică, sub îndrumarea duhovnicului.

Rânduieli pentru mângâierea sufletului la vreme de post

Aşadar, se recomandă creştinului să ţină, după putere, rânduiala şi rigurozitatea postirii, iar dacă starea sănătăţii îl împiedică, singurul în măsură să dezlege asprimea postului e duhovnicul. Îi mai este recomandat să se spovedească măcar o dată în cursul postului, citindu-şi canonul de rugăciune înainte şi după Spovedanie, şi să împlinească epitimia sau canonul rânduit. Să se împărtăşească, dacă primeşte dezlegare, citindu-şi îndătinatul canon, înainte şi după împărtăşire.

Nici sfintele slujbe nu trebuie uitate, fiindu-i necesare omului credincios rugăciunea şi participarea cât mai deasă la cele rânduite de Biserică. Să înmulţească metaniile, ca gest trupesc al umilinţei şi al stârpirii patimilor, precum şi faptele de milostenie. Să nu uite nici de citirea rugăciunilor şi a cărţilor de zidire sufletească (Sfânta Scriptură, Vieţile Sfinţilor, Psaltirea, Acatiste, Paraclise etc.). Să aibă în permanenţă sub control gândurile, vorbele şi faptele sale, cenzurând pe cele vinovate, în scopul unei bune aşezări lăuntrice.

Pe lângă obişnuitele rugă*ciuni de seară şi de dimineaţă, practica scrisă şi nescrisă a Bisericii recomandă în această perioadă şi câteva rânduieli de rugăciune de pocăinţă, de mai multe ori pe zi: Rugăciunea lui Manase - pe care o găsim în Ceaslov, Cântările lui Moise - găsite la sfârşitul Psaltirii, Canonul de pocăinţă al Domnului nostru Iisus Hristos - din Ceas*lov, Canonul Sfântului Andrei Criteanul - din Triod, Psaltirea şi diferite rugăciuni de pocăinţă din cărţile de rugăciune. Atenţie însă: toate aceste recomandări rămân aleatorii. Fiecare îşi asumă, după puterea şi imboldul lăuntric, rânduiala pe care şi-o doreşte.

La toate acestea, ne întrebăm aşadar, care creştin adevărat nu va dori un spor duhovnicesc în drumul spre Primăvara Învierii? Curaj, oameni buni! Pravila poate fi împlinită, iar rodul împlinirii ei devine binecuvântare pentru noi. (sursa: ziarullumina)

[Yasmina]

http://sfantulmunteathos.wordpress.c...-katunakiotul/

[tabitha]

În prealabil postat de Yasmina

http://sfantulmunteathos.wordpress.c...-katunakiotul/

Yasmina, chiar m-ar fi interesat sfaturile astea, dar pagina nu mai există.
Poți să vezi ce s-a întâmplat și eventual să mai postezi o dată?

[tabitha]

Stie cineva cum se citeste acasa Canonul Sfantului Andrei Criteanul?

Iată câteva răspunsuri: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...d.php?p=511477
Cantările I şi II, Mănăstirea Mihai Vodă (Bucureşti): http://video.crestinortodox.ro/2YsS2...e_I_si_II.html

[tabitha]

În prealabil postat de ovidiu b.

Iată câteva răspunsuri: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...d.php?p=511477
Cantările I şi II, Mănăstirea Mihai Vodă (Bucureşti): http://video.crestinortodox.ro/2YsS2...e_I_si_II.html

În prealabil postat de Mihailc

Cu luare-aminte, fără împrăştiere şi convinsă că viaţa ta are legătură cu conţinutul Marelui Canon.

Mulțumesc de răspunsuri.
Am găsit între timp Canonul în Limba engleză -
și acolo zice ce se citește în fiecare zi săptămâna asta : luni, marți, miercuri, joi.
Și de asemenea zice că înainte de fiecare Tropar se face semnul crucii si 3 închinăciuni.
Doamne ajută!

Uite un link: http://www.crestinortodox.ro/liturgi...nul-87918.html

Cum si cand se canta / citeste Canonul cel Mare ?

Acest canon al Sfantului Andrei Criteanul se canta pe glasul al 6-lea, care este mai trist. Irmosul se canta de doua ori, la inceputul si la sfarsitul cantarii. Rugaciunea "Miluieste-ma, Dumnezeule, miluieste-ma!" este insotita de metanie mica si de semnul sfintei cruci.

Canonul Sfantului Andrei Criteanul se citeste pe fragmente in prima saptamana a Postului Sfintelor Pasti, in zilele de luni, marti, miercuri si joi, in cadrul Slujbei Pavecernitei; iar in intregime se citeste la Denia de joi din saptamana a 5-a a Postului Sfintelor Pasti, la Utrenie.

[Mihailc]

În prealabil postat de mirela.t

Stie cineva cum se citeste acasa Canonul Sfantului Andrei Criteanul?

Cu luare-aminte, fără împrăştiere şi convinsă că viaţa ta are legătură cu conţinutul Marelui Canon.

[cristiboss56]

„Să ne încingem mijloacele noastre cu omorârea plăcerilor. Să ne împodobim picioarele noastre cu încălţăminte opritoare de la toată calea rea, şi să ne sprijinim pe toiagul credinţei; să nu râvnim la vrăşmaşii Crucii Stăpânului, făcându-ne pântecele dumnezeu. Ci să urmăm Celui ce prin post ne-a arătat biruinţă asupra diavolului, Mântuitorul sufletelor noastre”
(Triod, stihira, glasul al IV-lea, de la stihoavna Vecerniei de joi seara din prima săptămână a Sfântului şi Marelui Post)

[Mihailc]

“Pentru mulţi, dacã nu pentru majoritatea creştinilor ortodocşi, Postul Paştelui constã dintr-un numãr limitat de reguli şi prescripţii exterioare, predominant negative: abţinerea de la anumite mâncãruri, de la dans şi alte distracţii. Aceastã înţelegere exprimã gradul nostru de înstrãinare faţã de adevãratul duh al Bisericii, care ne este aproape imposibil de înţeles, şi anume cã Postul înseamnã şi “altceva”- ceva fãrã de care toate aceste rânduieli îşi pierd în mare parte semnificaţia. Acest “altceva” poate fi cel mai bine descris ca o “atmosferã”, “un climat” în care fiecare din noi intrã, ca fiind mai întâi o stare a minţii, a sufletului, care timp de şapte sãptãmâni pãtrunde întreaga noastrã existenţã. Scopul postului nu este acela de a ne sili sã acceptãm câteva obligaţii formale, ci acela de a ne “înmuia” inima, astfel încât aceasta sã se deschidã cãtre realitãţile duhovniceşti, sã cunoascã tainica “sete şi foame” dupã comuniunea haricã cu Dumnezeu.

Aceastã “atmosferã” de post, aceastã “stare a minţii” este determinatã în mare parte de slujbe, de diferitele schimbãri ce intervin în viaţa liturgicã în aceastã perioadã. Luându-le separat, aceste schimbãri pot apãrea ca fiind “rânduieli” de neînteles, reguli formale la care trebuie sã consimţim formal; dar, întelese ca un întreg, ele descoperã şi comunicã duhul Postului, ne fac sã vedem, sã simţim si sã exprimãm acea tristeţe strãlucitoare care reprezintã adevãratul mesaj şi dar al Postului." (Alexander Schmemann - Postul Mare)