Mama si fratele nu se inteleg

[AlinB]

În prealabil postat de Carine

Eu am avut sansa de a creste cu ambii parinti. Adica fratele meu a ramas la bunica, mama s-a recasatorit si m-a avut pe mine. Eu am avut parte de toata grija si educatia lor. Fratele meu a crescut fara tata, si fara nicio imagine paterna afara de nasul sau pe care il vedea din cand in cand. Cred ca si fata de femei a dezvoltat o imagine negativa, ca am impresia ca nu prea stie sa respecte o femeie.

Mama ta dupa ce s-a recasatorit, nu l-a luat acasa, de la bunica?
Atunci e de inteles imaginea negativa despre femei.

El lucreaza ca agent de paza. Probabil ca are un salariu de 9 milioane. Mama alearga cu sacosele la gara sa-i duca mancare cand pleaca acasa la tara (ca el face naveta), deci asa e ca nu prea ia viata in serios. Mamaia ii face cald si il spala,mama alearga la el cu mancare.

Clar, nu o sa-i fie niciodata recunoscator pentru asta, cumva o considera datoare pentru ca l-a abandonat.
Iar cu sfaturile la fel, ce vinie de la ea, cred ca respinge instinctiv.

Poate ar trebui sa-l lase in pace, sa se descurce singur, poate asa ia viata mai in serios.

Ce ziceti dvs i-am explicat si eu mamei, ca nu mai poate sa-l "educe" acum, ca e mare. I-am zis in gluma "pune-i lanturi, sa nu se mai duca la fetele alea". Dar ea sufera sa-l vada asa, adica eu o vad cum tipa cand imi povesteste, era terminata cand am vorbit cu ea.

Lui n-are ce sa-i faca, dar s-ar putea schimba pe ea, daca s-ar cai de greselile din trecut, si-ar centra atentia pe relatia ei cu Dumnzeu, rugandu-se si pentru indreptarea fiului ei, ar fi mai linistita.

[Carine]

În prealabil postat de AlinB

Poate ar trebui sa-l lase in pace, sa se descurce singur, poate asa ia viata mai in serios.



Lui n-are ce sa-i faca, dar s-ar putea schimba pe ea, daca s-ar cai de greselile din trecut, si-ar centra atentia pe relatia ei cu Dumnzeu, rugandu-se si pentru indreptarea fiului ei, ar fi mai linistita.

Cam la concluziile astea am ajuns si eu. Dar mama se supara pe mine cand ii zic lucrurile astea. Si nu sunt sigura ca isi da seama ca a facut rau lasandu-l la tara. Cand am intrebat de ce nu l-au luat si pe el in Bucuresti (pe vremea cand traia si tata) mi-au spus ca ar fi fost prea grea pt ca lucrau amandoi. I-am spus bine, dar pe mine cum m-ati crescut? De fapt si eu am crescut la bunica pana la 7 ani si continuam sa ma duc si dupa aia in fiecare vara.

Si cica el nu a vrut (desigur un copil de 5 ani zice ca vrea sa ramana unde a stat si pana atunci). Deci, cred ca in opinia parintilor mei, faptul ca l-au lasat acolo a fost spre binele lui. Bunica nu a vrut sa-l dea ca ii era teama ca tatal meu (deci tatal lui vitreg) nu o sa se comporte bine cu el.

Si atunci pentru ce sa se caiasca daca nu considera ca au facut ceva rau? Mama din cate stiu eu se spovedeste, dar nu stiu daca in spovedanie a zis vreodata faptul ca l-a lasat pe fratele meu cu bunica (poate a zis, nu am eu de unde sa stiu, dar cum o cunosc eu, refuza sa vada unde este adevarata problema probabil pentru ca o doare prea tare).

Dar un lucru este cert, ca e mama si ca o doare sa auda lumea vorbind de rau pe fratele meu si sa vada ca nu e fericit. Eu nu am ce-i spune cand e suparata, pot sa-i spun ca e crucea ei dar nu cred ca o s-o aline, pentru ca nu intelege cum de fratele meu nu vrea sa se schimbe.

[lavinia40]

Carine,
Eu sunt sigura ca tu stii demult raspunsul.....
Indiferent cat de multzi bani si atentzii materiale daruitzi fratelui/fiului/nepotului..ele nu pot suplini lipsa de atentzie si iubire, respect ...nu pot recupera anii irositzi...
Incercatzi sa'l intelegeti,baremi ...si sa'l iubiti!(ar fi ideal, ca la acest lucru tot a tanjit din copilarie...si nu'l mai judecatzi/analizati pe diverse forumuri...)

[Carine]

În prealabil postat de lavinia40

Carine,
Eu sunt sigura ca tu stii demult raspunsul.....
Indiferent cat de multzi bani si atentzii materiale daruitzi fratelui/fiului/nepotului..ele nu pot suplini lipsa de atentzie si iubire, respect ...nu pot recupera anii irositzi...
Incercatzi sa'l intelegeti,baremi ...si sa'l iubiti!(ar fi ideal, ca la acest lucru tot a tanjit din copilarie...si nu'l mai judecatzi/analizati pe diverse forumuri...)

Pai eu n-am nimic cu fratele meu, poate ca el e cel mai normal si mai sanatos dintre toti. Discutia nu era "ce face fratele meu", ci cum ar fi mai bine sa ma raportez eu la ralatia dintre ei. dar am avansat deja pe tema asta. Sper sa ma pot tine de ce am decis acum si cand voi fi pusa in situatia de a fi intre ei.