Despre somn si cosmaruri...

[laurastifter]

În prealabil postat de glykys

Sunt foarte socata de ce s-a scris aici...
Daniele, sa iti fie tie dupa credinta ta!
Mie mi-e clar ca nu a deschis nimeni acel site ca sa il citeasca, ci toti s-au speriat vazand titlul lui.

Au reacţionat aşa pentru că există foarte multe prejudecăţi legate de psihologie (şi de ştiinţă în general, dar am observat că în special faţă de psihologie, n-am idee de ce) şi toate aceste prejudecăţi nu ţin de credinţă, ci de habotnicie, nu reflectă Ortodoxia, ci ortodoxismul.
În profunzime, credinţa şi ştiinţa sunt compatibile, sunt în dialog!
Oricum, nu ştiu de ce vă miraţi şi spuneţi că sunteţi şocată.
Să fi văzut ce am păţit eu de când n-am avut de lucru şi am spus că sunt absolventă de Teologie.
Orice spun în dezacord cu opinia majorităţii forumului (fiindcă cei mai mulţi dintre cei care-mi împărtăşeau modul de gândire şi înţelegere a credinţei fie s-au retras, fie au fost banaţi), mi se dau replici de tipul: "asta se-nvaţă la Teologie?"; "ce cărţi citeşti?"; "profesorii de la Teologie ţi-au spus asta?"; "şi mai zici că studiezi Teologia"...
De mai multe ori luasem decizia de a mă retrage de pe forum, mi-a spus şi o persoană în care am mare încredere, o persoană familiarizată cu atmosfera acestui spaţiu virtual, mi-a spus că acest forum îşi ratează vocaţia, din cauza atitudinii celor mai mulţi dintre useri şi a devenit un spaţiu al discuţiilor contradictorii de foarte slabă calitate. Userii inteligenţi şi competenţi teologic sunt jigniţi doar pentru că exprimă opinii diferite... Chiar nu ştiu ce mă mai ţine pe aici, sincer, sunt din ce în ce mai dezamăgită.
Există comunităţi virtuale creştine minunate, aşa cum era cândva şi forumul acesta. Acum ce s-a-ntâmplat?
Din ce motiv s-a modificat în sens negativ situaţia de aici, iar userii inteligenţi şi cu o gândire profundă se retrag rând pe rând???
Erau atâţia credincioşi creştini autentici aici, capabili să poarte discuţii (inclusiv contradictorii) constructive şi pe un ton civilizat, politicos.
Acum puţinii dintre ei, care au mai rămas, sunt jigniţi şi atacaţi în toate felurile posibile, atitudine care nu are nici un fel de legătură cu Ortodoxia. Dvs aţi fost jignită pentru că aţi postat un articol de psihologie, pe un alt topic Fani71 e atacată cu o impoliteţe intolerabilă doar pentru că a "îndrăznit" să exprime o opinie diferită de cea a majorităţii... şi exemplele pot continua.
Îmi cer scuze că am scris acest mesaj critic, în loc să-i răspund iniţiatoarei topic-ului, care a avut încredere în noi... dar m-am descărcat fiindcă sunt foarte dezamăgită, s-au acumulat prea multe (nu-i vorba de acest topic, ci de ceea ce văd aici de luni de zile şi de modul în care eu şi alţi câţiva suntem trataţi fiindcă avem opinii diferite faţă de majoritate) şi nu cred că voi mai intra prea curând pe forum.
M-am plictisit să-mi fie jigniţi profesorii, să mi se spună că sufăr de complexe şi că sunt ignorantă doar pentru că gândesc ecumenic şi critic viciul obedienţei, m-am plictisit să mi se pună la îndoială cunoştinţele teologice şi, în primul rând, să-mi fie imposibil de a purta o polemică în mod constructiv şi pe baza unor argumente valide din punct de vedere logic.
Îmi pare rău şi-mi cer iertare celor pe care i-am întristat.
Dumnezeu să fie cu noi toţi şi să ne dăruiască pace sufletească, astfel încât să putem comunica mai constructiv şi cu folos.
Voi comunica în privat cu userii pe care i-am îndrăgit aici, nu dezertez de tot. :)
Numai bine tuturor!
Vă salut cu respect!

[Fani71]

Nu te mai necaji, Laura.
Dar cred ca intr-adevar nu folosestie prea mult sa discutam in contradictoriu daca asta este nivelul. Nu facem nici un bine si ne facem si noua rau.
Pana la un punct, anumite lucruri trebuie spuse. Dar daca nu le putem spune fara sa ne tulburam cand suntem atacati, mai bine ne retragem.
Eu m-am tot retras, si am tot hotarit sa nu mai intru in polemici agresive, dar ceva ma face sa revin si sa intru iar...

[laurastifter]

În prealabil postat de Fani71

Nu te mai necaji, Laura.
Dar cred ca intr-adevar nu folosestie prea mult sa discutam in contradictoriu daca asta este nivelul. Nu facem nici un bine si ne facem si noua rau.
Pana la un punct, anumite lucruri trebuie spuse. Dar daca nu le putem spune fara sa ne tulburam cand suntem atacati, mai bine ne retragem.
Eu m-am tot retras, si am tot hotarit sa nu mai intru in polemici agresive, dar ceva ma face sa revin si sa intru iar...

"Eu m-am tot retras, si am tot hotarit sa nu mai intru in polemici agresive, dar ceva ma face sa revin si sa intru iar..."
Da, mă regăsesc întru totul...
Desigur că accept ca ceilalţi să nu fie de acord cu mine şi chiar să reacţioneze ferm, dur, dar să-mi atace argumentele, nu persoana. Şi astfel de incidente s-au întâmplat nu doar o dată, ci frecvent, de luni întregi şi - mai trist - nu mi s-au întâmplat doar mie.
Oricum, nu-i bai...
Mă bucur din toată inima că am avut ocazia de a discuta aici, pe forum, cu mai multe persoane deosebite - printre care vă număraţi şi dvs! - de la care am multe de învăţat.
Nădăjduiesc să mai ţinem legătura, Fani. Ar fi minunat! :)
Dumnezeu să fie cu dvs, Fani şi să vă binecuvinteze!
Cu deosebită preţuire,
L S

[Daniel_Ortodox]

Doamne ajută.

Laura, şi dacă-ţi atacă persoana ce are ? Mare lucru ? La Hristos i-au atacat şi trupul, nu numai persoana ca şi caracter. şi la Sfinţii Apostoli, martiri şi toţi alţii.

Cînd nu suporţi să-ţi atace persoana e un pui de mîndrie acolo, ca la Ovidiu sau la "Glykys", e aroganţă. Şi trebuie spart capul la acel pui de mîndrie. Spart de piatra cea din capul unchiului, Hristos. Să îl spargi tu, puiul de mîndrie, de una singură, sau să îţi fie spart de oamenii prin care lucrează Dumnezeu sau chiar de El Însuşi.

Dar repet, Laura, ca şi mai sus:

"Am mai văzut că eşti nemulţumită cînd eşti atacată. Păi ce creştină mai eşti tu atunci? Bucură-te, iubeşte-i, roagă-te pentru ei, pentru ce-i ce te atacă. Poartă-le slăbiciunile, dacă eşti mai tare ca ei. "Datori suntem noi cei tari să purtăm slăbiciunile celor neputincioşi" - Romani 15, 1. Rabdă-i, deci. Ajută-i. Ridică-i. Mustră-i. Dar mai presus de orice, iubeşte-i şi dă-ţi şi viaţa pentru orice om. În fond, fiecare vrea binele celuilalt, doar că în felul lui propriu, care, în realitate dacă ajunge să facă rău, în loc să facă bine, trebuie atenţionat şi ajutat."

Laura dragă, poate am vorbit în zadar şi cu tine, ca şi cu ceilalţi. Slavă lui Dumnezeu pentru toate.

Bucurii.

P.S.: Zaharia frate, toate cele bune îţi doresc, dar trivial să nu vorbim niciodată, nici măcar în somn, că ne depărtăm de îndumnezeire, de sfinţenie, de dobîndirea Duhului Sfînt. Încearcă să fi on-topic, ajută cu ceva pe fratele "fallen". Ajută-l spre mîntuire.

[zaharia_2009]

Triviala, este o cale, evidenta, de a nedespartii de Hristos , alaturi de alte 300 de cai neevidente si pline de smerenie mindra si evlavie puturoasa prin care il pierdem pe Hristos nici avind habar !

[Daniel_Ortodox]

În prealabil postat de zaharia_2009

Triviala, este o cale, evidenta, de a nedespartii de Hristos , alaturi de alte 300 de cai neevidente si pline de smerenie mindra si evlavie puturoasa prin care il pierdem pe Hristos nici avind habar !

Doamne ajută.

Da, aşa e. Bun, de acord, ai dreptate. Slavă Domnului.

Dar tot nu l-ai ajutat cu nimic pe fratele "fallen", înspre mîntuire, cu problema lui despre vise şi coşmaruri, dacă tot ai intervenit.
Nădăjduiesc, că poate te-ai rugat pentru el, în sinea ta. E bine şi atît.

Mult folos spre mîntuire.

Bucurii.

[zaharia_2009]

Frate, nu-ti lua tu preocupari care nu sunt ale tale . Nu te apuca tu sa stabilesi ce are de facut un user sau altul si nici macar sa nadajduiesti ca ai intui interesul cuiva pt. care posteaza. Nu de alta, dar atitudinea aceatsa este de prost gust . Nici nu incerca sa fi parcimonios cu mine ca nu cadreaza, nu este frumos sa faci asta dupa ce ti-ai ambalat motoarele de ai scos flacari pe nas precum calul lui Harapul al' Alb.
Posteaza, comenteaza dar nu fi meduza. Nu te agata de oricine si nu considera ca ai avea un sfat sau un indem potrivit pt. fiecare deoarece lumea merge cel putin la fel de bine inainte si fara tine, daca nu chiar mai bine .
Domoleste-te ca esti tinerel. Este mai frumos asa .
Daca nu, continua tot asa pina vei constata ca nu iti mai raspunde nimeni .

[Mosh-Neagu]

Se vede ca ma misc greu, ca s-a scris mult intre timp...

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Dar tot nu l-ai ajutat cu nimic pe fratele "fallen", înspre mîntuire, cu problema lui despre vise şi coşmaruri

Totusi, hai sa ne intelegem... Noi vrem sa ajutam... Foarte bine! Pe cine? Pe "fratele" falen... Pai fratele este o sora medic veterinar, care cred ca isi poate pune viata in ordine, muuult mai bine decat majoritatea dintre noi!
Asta asa, ca tot se mergea pe aceasta confuzie. Inainte de a dori cu tot dinadinsul sa ajutam, sa vedem, ce si cum...

[Daniel_Ortodox]

Doamne ajută.

Surioară Laura, nu te cunosc, n-am citit nimic de la tine, dar am aflat cîteva lucruri din acest ultim post al tău.

Dacă ai absolvit teologia, de ce nu eşti demnă de lucrul ăsta? Cum altfel poţi fi demnă decît prin mărturisire? Care nu e tot una cu a te lăuda. Anume, de ce nu începi, sau măcar să termini posturile tale cu salutul-rugăciune "Doamne ajută"? Şi să nu te consideri cu gîndire profundă, că te vei privi superioară, pe alţii josnic, şi vei cădea din staulul mîndriei tale. Fi atentă la tot ce ai în suflet şi în minte.

Apoi ai vorbit că nu-ţi place obedienţa. Care înseamnă ascultarea. Primul neascultător a fost lucifer. Singura posibilitate de a nu asculta de un ierarh, preot sau diacon, este cînd el cade în erezie. Şi se numeşte sfînta neascultare. Ori în lipsa ereziei, orice ar face, nu îl judeci, şi iei ce e bun de la el. Cum şi Sfîntul Apostol Petru s-a lepădat de 3 ori de Hristos. Dar luăm ce-i bun de la el. Pocăinţa de după lepădări. Deci obedienţa e minunată, aduce smerenie şi belşug de iubire, cînd vedem pe Hristos în orice om, şi îl slujim pe un om, ca pe Hristos. Multe de spus aici, dar lăsăm aşa.

Am mai văzut că eşti nemulţumită cînd eşti atacată. Păi ce creştină mai eşti tu atunci? Bucură-te, iubeşte-i, roagă-te pentru ei, pentru ce-i ce te atacă. Poartă-le slăbiciunile, dacă eşti mai tare ca ei. "Datori suntem noi cei tari să purtăm slăbiciunile celor neputincioşi" - Romani 15, 1. Rabdă-i, deci. Ajută-i. Ridică-i. Mustră-i. Dar mai presus de orice, iubeşte-i şi dă-ţi şi viaţa pentru orice om. În fond, fiecare vrea binele celuilalt, doar că în felul lui propriu, care, în realitate dacă ajunge să facă rău, în loc să facă bine, trebuie atenţionat şi ajutat.

Spui că cineva a fost jignit. Personal, n-am văzut nicio jignire. Cînd spui unui om sectar, dacă e în neo-protestantism, atunci chiar e sectar, sinonim cu confesiune neo-protestantă. Nu poate primi amendă un om, sau să fie dat în judecată că l-a numit pe alt om sectar, în loc de "că aparţine de confesiunea x, y, z". E sectar şi-atît. E Adevărul. Mai poţi adăuga eretic.
Iar dacă eşti numită pe nedrept sectar, atunci e prigonire, primeşti încercări şi îţi aduni cununi şi biruinţe.

Iar dacă te referi la mine, că am ridicat numiri ca neruşinat sau nebun, acestea nu sunt jigniri. Neruşinat, înseamnă că nu are ruşine, e lipsa ruşinii în atitudinea lui, ei. În sinea ei, a lui, poate e un om minunat, dar atunci, în acele clipe, nu a avut ruşine, deci neruşinat(ă). Sau nu a avut bunătate, nu a făcut binele, deci fără bine, bun, e nebun, sau nebună. E adevărul. Nu e jignire. Jignire poate fi nesimţit, că lipsa simţurilor, nu se poate dovedi întrun post pe forum, iar sufletul nu poate fi fără simţ, simţul ţinînd de cele materiale, fără raportarea lui, ca aluzie, la cele spirituale, cînd, atunci, nu mai poate fi jignire. Iar cu psihologia nu am nimic, atîta timp cît nu are pretenţii să înveţe mai bine ca creştinismul. Cînd are pretenţiile astea, îi dovedesc că eşuează lamentabil.

Şi să închei în nota topicului, să nu uităm de minunata carte a părintelui Cleopa, despre Vise şi vedenii.



Am zis că nu mai scriu, dar uite că trebuie, din iubire, să revin. Mînca-v-ar Raiul !

Bucurii.

[zaharia_2009]

Voi fratilor va plingeti ba de una , ba de alta , dar sa fi vazut voi daca intervenea fratele Ioan Cezar psihologul vestit, atunci sa vedeti voi polemica si contrapunct .
Cu toata amaraciunea de acum, dar atunci ar fi fost culmea .
aproape ca suntem scapati ca prin urechile acului ,
Dar chiar... unde o mai fi de rabda sa nu intre in asa o savarina !?

In alta ordine de idei si pt. fratele fie mai Mos dintre noi, fie mai Neag : greselile mai mici sau mai mari de ortografie (pina la un punct, evident) sunt inerente aici pe forum. Toti le facem...chiar si t...toti !
Fie din graba de a nu uita ideile, fie din cauza tastaturilor vechi fie din cine mai stie ce cauza. Dar si acestea pina la un punct .
Chiar aseara vorbeam si eu despre folosirea limbii literare, musai pt. un om purtat la scoala, indiferent din ce provincie a tarii ar fi, in comunicarea publica, oficiala si grija omului cult, absolvent de gimnaziu, de a nu incurca spatiul intim, personal, propriu (unde poate vorbi cum pofteste el, chiar si trivial) cu cel public.
Insa lucrurl cel mai grav pe care l-am sesizat de multa vreme este ca multi, nepermis de multi useri nu cunosc sensul real, literara ca si pe cel figurat al cuvintelor . In aceasta necunostiinta traindu-se se ajunge la nebunie, deoarece amestecarea sensurilor cuvintelor ca si folosirea improprie a cuvintelor in limbaj duce la alienare, la nebunie, la a dori sa spui ceva si defapt sa zici cu totul altceva .
Chiar acum am constatat ca "obedienta" este tot una cu ascultarea, cu supunerea .
Vai de noi !!!! Pai ce are slugarnicia cu dragostea asculrarii si a supunerii nefatarnice si dezinteresate ?
Dar ma rog... nu mai are rost sa continui ca sunt convins ca vorbesc cu peretii !
Asta este, lucurile stau exact asa cum sunt si oamnenii : din vorbe toti suntem nemaipomeniti, dar din fapte nici pe departe. Ca de la vorba la fapta... ca de la cer la pamnint !