Budism - Ce este Vacuitatea

[florin.oltean75]

Se intra in Marele Vehicul (maha-yana) atunci cand in fluxul mental este generata in mod spontan bodhicitta - o astfel de persoana se numeste Bodhisattva.

Taria realizarii adevarului ultim difera functie de treapta mahaianica.

In fazele initiale aceasta este de trei feluri:
-intelepciunea care rasare din citit sau ascultarea intructiunilor;
-intelepciunea care rasare prin contemplarea repetata a instructiunilor;
-intelepciunea care rasare din ‘vederea superioara’.

Toate trei realizeaza vacuitatea indirect, pe baza unei cognitii inferentiale valide.

Intelepciunea care rasare din contemplatie este mai puternica decat intelepciunea care rasare din ascultarea instructiunilor.

Iar intelepciunea care rasare din ‘vederea superioara’ este mai puternica decat cea care rasare din contemplatie.

Daca avem impresii puternice ale intelepciunii din vietile anterioare, este posibil sa realizam natura ultima a realitatii fara sa primim invataturi in aceasta viata. Realizarea pare naturala si fara efort.

Insa, in general, cu totii trebuie la un moment dat sa primim instructiuni pentru a realiza natura fundamentala a fenomenelor.

‘Vederea superioara’ este atinsa atunci cand mintea se “linisteste”.

In aceasta faza, meditatorul experimenteaza in tot corpul ‘supletea speciala indusa de intelepciune.’

‘Vederea superioara’ este o forma extraordinara de contemplatie bazata pe o concentrare perfecta, denumita “sedere linistita/ cu-minte”.

Formele ordinare de concentrare sunt fluctuante. ‘Linistirea’ este o forma de concentrare non-fluctuanta.

Este interesant, ca desi concentrarea este non-fluctuanta, “vederea superioara” permite analiza si investigarea in profunzime a obiectului concentrarii.

“Vederea superioara” este asemuita cu un peste care inoata intr-un lac perfect linistit, fara sa produca nici cea mai mica turbulenta.


Intelepciunea care rasare din ascultarea intructiunilor si cea care rasare din contemplatie apartin primei trepte mahaianice - “Acumularea”.

Intelepciunea care rasare din ‘vederea superioara’ apartine celei de a doua trepte, “Pregatirea”.

---------
Kelsang Gyatso - "Heart of Wisdom"

[florin.oltean75]

Vacuitatea poate fi accesata prin cognitie inferentiala valida - ca negatie non-afirmativa.

O intelegere integrala a vacuitatii depinde de intelegerea celor "patru profunzimi" care se aplica progresiv fiecarui agregat al persoanei (din cele cinci: 1.agregatul formei, 2.simtirii, 3.discriminarii, 4.constientizarii, 5.factorii compoziti).

Cele patru profunzimi sunt:

1.profunzimea adevarului ultim
2.profunzimea adevarului conventional
3.profunzimea celor doua adevaruri ca fiind aceeasi entitate
4.profunzimea celor doua adevaruri ca fiind distincte dpdv nominal

Profunzimile 2,3,4 sunt toate aspecte ale adevarului conventional.

Se numesc "profunzimi" pentru ca sunt aspecte subtile ale adevarului conventional, fiind mai dificil de realizat decat adevarul ultim.

[IULIAN496]

Suntem pe un forum ortodox.Tratati-l ca atare!

[florin.oltean75]

În prealabil postat de IULIAN496

Suntem pe un forum ortodox.Tratati-l ca atare!

Un forum ortodox care are sectiunea "Alte religii".

Este optiunea admin-ului.

[IULIAN496]

Dar cu rol in duh si in adevar cu exegeza crestina.
Nu vorbim decat ca sa ne mantuim nu mai mult.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de IULIAN496

Dar cu rol in duh si in adevar cu exegeza crestina.
Nu vorbim decat ca sa ne mantuim nu mai mult.

In principiu, nu se poate intelege o religie prin prisma exegezei unei alte religii.

Cel mai probabil este contraproductiv, dar posibil sa existe exceptii.

Budismul esentialmente este o lectie profunda de psihologie care merita inteleasa - dincolo de dogme si preferinte teiste.

Daca vrem sa intelegem cum functioneaza un microprocesor sau cum sa ne facem jobul mai eficient, actiune cognitiva care nu vizeaza aprofundarea intelesurilor biblice - consider ca este mult mai util sa intelegem modul cum functioneaza mintea, cum aceasta percepe realitatea inconjuratoare si pe sine insasi.

Aceasta forma de instruire daca este inteleasa in mod corect nu intra in coliziune cu niciun principiu dogmatic crestin.

Poate pentru unii este utila aceasta forma de cunoastere, pentru altii nu.

Sa lasam fiecaruia libertatea de a decide pentru sine ce considera ca-i foloseste pentru a se mantui.

[freehugs]

În prealabil postat de florin.oltean75

In principiu, nu se poate intelege o religie prin prisma exegezei unei alte religii.

Cel mai probabil este contraproductiv, dar posibil sa existe exceptii.

Budismul esentialmente este o lectie profunda de psihologie care merita inteleasa - dincolo de dogme si preferinte teiste.

Daca vrem sa intelegem cum functioneaza un microprocesor sau cum sa ne facem jobul mai eficient, actiune cognitiva care nu vizeaza aprofundarea intelesurilor biblice - consider ca este mult mai util sa intelegem modul cum functioneaza mintea, cum aceasta percepe realitatea inconjuratoare si pe sine insasi.

Aceasta forma de instruire daca este inteleasa in mod corect nu intra in coliziune cu niciun principiu dogmatic crestin.

Poate pentru unii este utila aceasta forma de cunoastere, pentru altii nu.

Sa lasam fiecaruia libertatea de a decide pentru sine ce considera ca-i foloseste pentru a se mantui.

Suntem atat de departe de Adevar incat simt nevoia sa multumesc ca inca mai exista oameni ca tine. E greu de inteles cum, oameni care cred in Hristos, gasesc de cuviinta sa demonizeze toate celelalte invataturi stravechi despre Adevar.
Doamne, iarta-ma pe mine nevrednicul si pe ei pe toti, binecuvinteaza-i.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de florin.oltean75

Vacuitatea poate fi accesata prin cognitie inferentiala valida - ca negatie non-afirmativa.

O intelegere integrala a vacuitatii depinde de intelegerea celor "patru profunzimi" care se aplica progresiv fiecarui agregat al persoanei (din cele cinci: 1.agregatul formei, 2.simtirii, 3.discriminarii, 4.constientizarii, 5.factorii compoziti).

Cele patru profunzimi sunt:

1.profunzimea adevarului ultim
2.profunzimea adevarului conventional
3.profunzimea celor doua adevaruri ca fiind aceeasi entitate
4.profunzimea celor doua adevaruri ca fiind distincte dpdv nominal

Profunzimile 2,3,4 sunt toate aspecte ale adevarului conventional.

Se numesc "profunzimi" pentru ca sunt aspecte subtile ale adevarului conventional, fiind mai dificil de realizat decat adevarul ultim.

--------------
Agregatul formei reprezinta totalitatea obiectelor experiate de cele 5 simturi, adica obiecte vizuale, auditive, olfactive, gustative si tactile.

De exemplu, un sunet, conform definitiei se incadreaza in agregatul formei.

Agregatul formei unei persoane este trupul acelei persoane, ca fenomen compus din cele cinci categorii de obiecte mentionate.

-----------

Agregatul simtirii este un factor mental prezent permanent in fiecare instanta cognitiva. Functia acestuia este aceea de a evalua calitatea experientei ca fiind: placuta, neplacuta sau neutra.

--------------

Agregatul discriminarii este, de asemenea, un factor mental prezent permanent in fiecare instanta cognitiva - are functia de a deosebi un obiect de altul pe baza constientizarii caracteristicilor fiecaruia in parte.

-----------------

Agregatul constientizarii cuprinde 6 tipuri de minti. Acestea sunt constientizari specifice celor cinci simturi si in plus constientizarea fenomenelor mentale. Cele cinci tipuri de minti corespunzatoare simturilor devin manifeste la interactiunea cu cele cinci clase de obiecte.

---------------

Agregatul factorilor compoziti cuprinde doua tipuri de fenomene :
factori mentali si fenomene compuse non-asociate.

In total sunt 51 de factori mentali. Toti sunt inclusi in agregatul factorilor compoziti, cu exceptia factorilor mentali 'simtire' si 'discriminare'.

Acestia sunt
-factori mentali permanent prezenti in fiecare instanta cognitiva - atentia, intentia si contactul;
-factori mentali virtuosi dar care pot fluctua, cum ar fi credinta si evlavia;
-factori mentali non-virtuosi cum ar fi mania si invidia;
-alte tipuri de factori mentali cum ar fi trezvia sau regretul

Fenomenele compuse non-asociate sunt fenomene impermanente care nu sunt nici forma si nici minte, cum ar fi fenomenul "viata", "timp", "potentialitate"...