Budism - Ce este Vacuitatea

[florin.oltean75]

Raspunsul lui Avalokiteshvara este unul gradual din punct de vedere al subtilitatii, fiind adresat atat celor cu facultati intelectuale comune, dar si celor cu facultati intelectuale exceptionale.

Intelegerea sutrei nu este facila. Este nevoie de un studiu atent al analizelor si comentariilor cu autoritate.

Raspunsul lui Avalokiteshvara concorda cu cele cinci cai mahaianice.

---------------
Ce inseamna “cale”?

In general, “caile” sunt de doua feluri: externe si interne.

Caile externe sunt mult mai usor de inteles decat caile interne. O cale externa ne conduce la o anumita destinatie, locatie fizica.

Caile interne sunt anumite tipuri de minti. Se spune ca sunt “cai”, in sensul in care produc efecte specifice, au o anumita “destinatie”.

Toate felurile de minti care au ca efect renasterea in samsara se numesc cai mundane.

Caile mundane sunt de doua feluri: pacatoase si virtuoase.

Caile pacatoase au ca efect renasterea in samsara inferioara (intuneric intelectual – regn animal, iaduri).
Caile virtuoase mundane au ca efect renasterea in samsara superioara (taram uman, deva).

Caile interne care conduc la eliberarea din samsara (din procesualitate) se numesc cai supramundane.

Caile supramundane sunt de doua feluri: cai supramundane hinaianice si cai supramundane mahaianice.

Caile supramundane hinaianice includ cele cinci cai ale ascultatorilor si cele cinci cai ale solitarilor. Acestea apartin celor care cauta eliberarea personala din samsara, pentru ei insisi.

Similar, cele cinci cai (niveluri) mahaianice sunt:
1.acumularea,
2.pregatirea,
3.vederea,
4.meditatia si
5.fara invatare.

Caile mahaianice, pentru ca au la baza dragostea si altruismul conduc la budeitate, desavarsire.

Raspunsul lui Avalokiteshvara corespunde cu modul de cultivare al celor cinci cai mahaianice.
-------

"Heart of Wisdom" - Kelsang Gyatso

[florin.oltean75]

“Shariputra, orice Fiu sau Fiica a Familiei doreste sa cugete la desavarsita intelepciune trebuie sa priveasca impecabil astfel: ulterior sa priveasca perfect la lipsa existentei prin sine a celor cinci agregate.”


In principiu, toate fenomenele pot fi filtrate/exprimate/intelese analitic din perspectiva celor cinci agregate.

In particular, constituentii fiintelor – persoanelor, ca fenomene compuse, pot fi clasificati in cele cinci categorii de agregate.

Pe langa realizarea lipsei existentei intrinseci a fenomenelor externe, este absolut necesara realizarea lipsei existentei prin sine a fiintelor / persoanelor.

Agregatele unei fiinte neavand o existenta prin sine, independenta de alte fenomene, nici fiinta, in ansamblul ei, nu poseda o autonomie esentiala.
--------

Cuvantul “ulterior” in raspunsul lui Avalokiteshvara are o insemnatate deosebita.

Acesta indica faptul ca, initial, este necesara o validare inferentiala, pe baza unui rationament corect a lipsei existentei intrinseci a fenomenelor, “ulterior” fiind necesara cultivarea/dezvoltarea acestei validari in toate formele de interactiune cognitiva.

Validarea lipsei existentei intrinseci genereaza un factor special in fluxul mental. Este o intelepciune fina, foarte subtila – in natura unui ”gol”, a unei desavarsite “saracii” sau “simplitati”. Este un “duh sarac”, fara incarcare, usor, fara contact sau obstructii.

Daca la inceput acest “duh sarac” este plapand, astupat cu usurinta de suvoiul altor procese mentale, prin exersare devine foarte puternic, ca un foc care ‘arde’ toata realitatea.

In principiu, validitatea fenomenelor (‘adevarul despre acestea’) poate fi stabilita in doua feluri:
-prin cognitie directa valida sau
-prin cognitie inferentiala valida.

Cognitia directa valida stabileste existenta unui fenomen prin observatie directa fara angajarea vreunei forme de rationament.

De exemplu, stabilirea adevarului daca este zi sau noapte se poate face cu ochiul liber, fara un rationament in subsidiar.


Cognitia inferentiala valida, chiar daca nu este utilizata cu aceeasi frecventa ca si cognitia directa, in viata de zi cu zi a unei persoane, nu inseamna ca este lipsita de importanta.

Cognitia inferentiala ne ajuta sa stabilim adevaruri mai subtile, care nu sunt evidente.

De exemplu, daca observam ca floarea din ghiveci incepe sa se ofileasca putem stabili prin inferenta ca nu are apa suficienta. Toate descoperirile stiintei privind aspectele subtile ale realitatii au fost facute pe baza cognitiilor inferentiale valide.

Nu toate cognitiile directe sunt valide. Exista situatii cand nu putem recunoaste/identifica corect anumite fenomene – putem confunda anumite forme vizuale, sunete sau mirosuri.

[florin.oltean75]

Se intra in Marele Vehicul (maha-yana) atunci cand in fluxul mental este generata in mod spontan bodhicitta - o astfel de persoana se numeste Bodhisattva.

Taria realizarii adevarului ultim difera functie de treapta mahaianica.

In fazele initiale aceasta este de trei feluri:
-intelepciunea care rasare din citit sau ascultarea intructiunilor;
-intelepciunea care rasare prin contemplarea repetata a instructiunilor;
-intelepciunea care rasare din ‘vederea superioara’.

Toate trei realizeaza vacuitatea indirect, pe baza unei cognitii inferentiale valide.

Intelepciunea care rasare din contemplatie este mai puternica decat intelepciunea care rasare din ascultarea instructiunilor.

Iar intelepciunea care rasare din ‘vederea superioara’ este mai puternica decat cea care rasare din contemplatie.

Daca avem impresii puternice ale intelepciunii din vietile anterioare, este posibil sa realizam natura ultima a realitatii fara sa primim invataturi in aceasta viata. Realizarea pare naturala si fara efort.

Insa, in general, cu totii trebuie la un moment dat sa primim instructiuni pentru a realiza natura fundamentala a fenomenelor.

‘Vederea superioara’ este atinsa atunci cand mintea se “linisteste”.

In aceasta faza, meditatorul experimenteaza in tot corpul ‘supletea speciala indusa de intelepciune.’

‘Vederea superioara’ este o forma extraordinara de contemplatie bazata pe o concentrare perfecta, denumita “sedere linistita/ cu-minte”.

Formele ordinare de concentrare sunt fluctuante. ‘Linistirea’ este o forma de concentrare non-fluctuanta.

Este interesant, ca desi concentrarea este non-fluctuanta, “vederea superioara” permite analiza si investigarea in profunzime a obiectului concentrarii.

“Vederea superioara” este asemuita cu un peste care inoata intr-un lac perfect linistit, fara sa produca nici cea mai mica turbulenta.


Intelepciunea care rasare din ascultarea intructiunilor si cea care rasare din contemplatie apartin primei trepte mahaianice - “Acumularea”.

Intelepciunea care rasare din ‘vederea superioara’ apartine celei de a doua trepte, “Pregatirea”.

---------
Kelsang Gyatso - "Heart of Wisdom"

[florin.oltean75]

Vacuitatea poate fi accesata prin cognitie inferentiala valida - ca negatie non-afirmativa.

O intelegere integrala a vacuitatii depinde de intelegerea celor "patru profunzimi" care se aplica progresiv fiecarui agregat al persoanei (din cele cinci: 1.agregatul formei, 2.simtirii, 3.discriminarii, 4.constientizarii, 5.factorii compoziti).

Cele patru profunzimi sunt:

1.profunzimea adevarului ultim
2.profunzimea adevarului conventional
3.profunzimea celor doua adevaruri ca fiind aceeasi entitate
4.profunzimea celor doua adevaruri ca fiind distincte dpdv nominal

Profunzimile 2,3,4 sunt toate aspecte ale adevarului conventional.

Se numesc "profunzimi" pentru ca sunt aspecte subtile ale adevarului conventional, fiind mai dificil de realizat decat adevarul ultim.

[IULIAN496]

Suntem pe un forum ortodox.Tratati-l ca atare!

[florin.oltean75]

În prealabil postat de IULIAN496

Suntem pe un forum ortodox.Tratati-l ca atare!

Un forum ortodox care are sectiunea "Alte religii".

Este optiunea admin-ului.

[IULIAN496]

Dar cu rol in duh si in adevar cu exegeza crestina.
Nu vorbim decat ca sa ne mantuim nu mai mult.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de florin.oltean75

Vacuitatea poate fi accesata prin cognitie inferentiala valida - ca negatie non-afirmativa.

O intelegere integrala a vacuitatii depinde de intelegerea celor "patru profunzimi" care se aplica progresiv fiecarui agregat al persoanei (din cele cinci: 1.agregatul formei, 2.simtirii, 3.discriminarii, 4.constientizarii, 5.factorii compoziti).

Cele patru profunzimi sunt:

1.profunzimea adevarului ultim
2.profunzimea adevarului conventional
3.profunzimea celor doua adevaruri ca fiind aceeasi entitate
4.profunzimea celor doua adevaruri ca fiind distincte dpdv nominal

Profunzimile 2,3,4 sunt toate aspecte ale adevarului conventional.

Se numesc "profunzimi" pentru ca sunt aspecte subtile ale adevarului conventional, fiind mai dificil de realizat decat adevarul ultim.

--------------
Agregatul formei reprezinta totalitatea obiectelor experiate de cele 5 simturi, adica obiecte vizuale, auditive, olfactive, gustative si tactile.

De exemplu, un sunet, conform definitiei se incadreaza in agregatul formei.

Agregatul formei unei persoane este trupul acelei persoane, ca fenomen compus din cele cinci categorii de obiecte mentionate.

-----------

Agregatul simtirii este un factor mental prezent permanent in fiecare instanta cognitiva. Functia acestuia este aceea de a evalua calitatea experientei ca fiind: placuta, neplacuta sau neutra.

--------------

Agregatul discriminarii este, de asemenea, un factor mental prezent permanent in fiecare instanta cognitiva - are functia de a deosebi un obiect de altul pe baza constientizarii caracteristicilor fiecaruia in parte.

-----------------

Agregatul constientizarii cuprinde 6 tipuri de minti. Acestea sunt constientizari specifice celor cinci simturi si in plus constientizarea fenomenelor mentale. Cele cinci tipuri de minti corespunzatoare simturilor devin manifeste la interactiunea cu cele cinci clase de obiecte.

---------------

Agregatul factorilor compoziti cuprinde doua tipuri de fenomene :
factori mentali si fenomene compuse non-asociate.

In total sunt 51 de factori mentali. Toti sunt inclusi in agregatul factorilor compoziti, cu exceptia factorilor mentali 'simtire' si 'discriminare'.

Acestia sunt
-factori mentali permanent prezenti in fiecare instanta cognitiva - atentia, intentia si contactul;
-factori mentali virtuosi dar care pot fluctua, cum ar fi credinta si evlavia;
-factori mentali non-virtuosi cum ar fi mania si invidia;
-alte tipuri de factori mentali cum ar fi trezvia sau regretul

Fenomenele compuse non-asociate sunt fenomene impermanente care nu sunt nici forma si nici minte, cum ar fi fenomenul "viata", "timp", "potentialitate"...