Portretul îngerului păzitor
"Un model pentru noi
În icoane, vedem îngerii reprezentați ca niște copii sau tineri cu mantii și aripi (Arhanghelul Gavriil are un crin, Arhanghelul Mihail, o sabie). Îngerii sunt ființe spirituale, create de Dumnezeu înaintea Facerii lumii văzute, materiale. Evanghelia se deschide cu cântarea îngerească: „Slavă întru cei de Sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire“, pe care îngerii o cântă la Nașterea Mântuitorului. Astfel, lumea oamenilor este chemată să reflecte armonia din cetele îngerești. Pe îngerul nostru păzitor îl chemăm prin rugăciune, prin îngenunchere. El ne este dat de la Sfântul Botez.
Fizic, cred că este un duh, deoarece nu îl văd, ci îl simt. Este imaterial, însă pentru a-l vedea cu ochii minții, mă gândesc automat la reprezentarea sa în icoane. Eu cred că este tânăr, deși greșelile pe care le fac poate îl supără, îl îmbătrânesc. Fața lui este plină de lumină, din strălucirea Feței lui Dumnezeu, căci „Îngerii lor în ceruri văd pururea fața Tatălui Meu“ (Matei), ne dezvăluie Mântuitorul în Evanghelie despre starea îngerilor copiilor.
Aripile lui au reflexe din culorile curcubeului, exprimând virtuțile spirituale pe care le poartă. Când își scutură aripile încărcate de har deasupra mea, gândurile mele sunt luminoase și trăirile limpezi. Ochii lui mari și senini, purtând culoarea profunzimii cerului, privind și înspre Dumnezeu și înspre mine, mă îndeamnă la rugăciune: „Dă-mi, Sfinte Îngere, vreodată să mă uit și în sus la frumusețea Cerului“! Mâinile îi sunt slujitoare când îi îngădui să lucreze pentru mine. Pașii săi nevăzuți trasează drepte cărări înainte-mergătoare pentru mine. Are grijă și de urmele pașilor mei, mai ezitanți sau mai hotărâți (…)
Moral, în primul rând, este bun pentru că își face datoria, mă protejează, dovedește mult sacrificiu și dăruire. Este un slujitor al lui Dumnezeu și păzitor al meu. Apoi, cred că este și foarte iertător: mereu iartă păcatele ce îl mâhnesc, mă ajută necontenit și neostenit. Se întristează pentru greșelile mele și se bucură când îmi curăț fereastra sufletului pentru ca lumina Lui să poată pătrunde înăuntru. Apoi, cred că este harnic, fiind neobosit în a încărca pe aripile lui dorințele mele bune și a le duce înaintea lui Dumnezeu.
Este atent și păzitor, îl slujește pe Dumnezeu cu râvnă și mă trage și pe mine cu el, spre bucurie și dragoste. Apoi, cred că este și foarte pur deoarece multitudinea de păcate pe care le vede îl face să rămână luminos, în stare neprihănită. Este și devotat deoarece nu mă părăsește în momente grele, ci caută să mă ajute. Mai este și conștiincios, își îndeplinește misia cu cea mai mare bucurie. Este iubitor și stăruitor: iubitor deoarece respectă porunca iubirii oricând, oricât de supărat ar fi pe mine; stăruitor căci neîncetat luptă împotriva celui rău.
Mai este și altruist, deoarece cred că ține mai mult la oameni decât la el însuși. Astfel, este și milostiv, datorită faptului că îmi dăruiește cele mai importante lucruri de care are nevoie orice copil care râvnește virtuțile: adevărul iubirea și iertarea. Uneori, parcă încearcă să mă învețe și pe mine să cutez a prelua din îndatoririle față de semenii mei aflați în suferință; este, de fapt, un model pentru noi, creștinii, în purtarea față de semenii noștri. Și aș mai spune, spre sfârșitul acestor rânduri, că Îngerul meu păzitor, care întrupează toate calitățile, făcându-i acum portretul, nu cred că se simte lăudat. De aceea îi mai atribui încă o calitate: este smerit“. (Matei Bolog, clasa a VI-a, Liceul „Gheorghe Șincai“, Cluj-Napoca)." (sursa: ziarullumina.ro)
|