DUPĂ 42 DE ANI Cum au trăit oamenii din Certej catastrofa din 30 octombrie 1971?
Patru decenii au trecut de la cel mai mare dezastru ecologic înregistrat în ultimul secol în România. Ruperea iazului de decantare de la Certej a ucis 89 de oameni și a rănit alte 76 de persoane. Amintirile nopții de groază din 30 octombrie 1971 încă îi bântuie încă pe foștii mineri. „M-au trezit gemetele și urletele din depărtare. Ceața groasă acoperise locul dezastrului, iar când negura s-a risipit, am văzut cum nămolul măturase blocurile.
Am văzut cadavrele sfârtecate, copii și oameni. Printre morți se afla și șeful de post din Certej. Cu o seară în urmă se mutase cu chirie, singur, într-unul din apartamentele noi. A murit sub dărâmături în chiar prima noapte petrecută în noua locuință”, a povestit Costică Sauciuc (57 de ani), care era elev la vremea tragediei.
Omul își amintește cum Certejul fusese izolat de restul lumii, în săptămânile scurse de la accident. La fața locului au fost mobilizați militari și milițieni, iar Securitatea supraveghea toate activitățile. Morții erau depozitați în căminul cultural, unde erau spălați, îmbrăcați în salopete și înhumați. S-a încercat minimalizarea tragediei și ștergerea urmărilor ei.
Totuși, nu sunt puțini cei care spun că, în realitate, numărul morților a depășit o sută. În timpul acțiunilor de căutare a victimelor îngropate în nămol, mai mulți militari și-au pierdut viața. „Atunci, patru sau cinci militari aduși să caute cadavrele au murit înecați în fântânile care erau acoperite de nămol. Cădeau în ele și pur și simplu erau înghițiți de pământ. În blocurile prăbușite nu se știa câți oameni locuiau.
Au murit mai mulți decât spuneau anchetatorii”, povestește fostul miner Dumitru Burdea (65 de ani). Bărbatul a trăit intens clipele de groază care au urmat ruperii digului. Sterilul s-a prăvălit cu o viteză amețitoare, purtând cu el rămășițe de blocuri, case și oameni. Cadavrele înecate au fost purtate de valul de nămol până în curtea sa, aflată la aproape doi kilometri de locul vechiului iaz minier.
Peste iazul de decantare în anii următori a fost plantată o pădure, iar pe locul fostelor blocuri distruse din temelii a fost înființată exploatarea Coranda. Sinistraților le-au fost acordate apartamente în Deva. Au fost și oameni care au „fentat” moartea în dimineața catastrofei. „O bătrână adormise pe o căpiță de fân, păzindu-și animalele. Claia a fost luată de avalanșă, iar femeia s-a trezit a doua zi, pe ea, la capătul Certejului. Cu o seară în urmă avusese loc un botez de copil, iar în afara pruncului, se spune că toți cei prezenți la botez au murit”, spune Ionel Stângaciu, un alt fost miner.
Certejul de Sus se află la circa 20 de kilometri de municipiul Deva. Minele au fost închise între timp, iar pe locul iazului de decantare a fost plantată o pădure și mai sunt câteva ruine industriale. În următoarii ani, în zonă ar putea fi deschise alte exploatări miniere. (sursa: zhd.ro)
|
30.10.2013, 20:13:21
Subiecte asemănătoare
Mod hibrid