Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

sursa: www.egliserusse.eu
De ce a fost necesară această nouă traducere a rugăciunii?

Odată cu noua traducere în franceză a rugăciunii Tatăl nostru din 1966, a apărut o problemă din punct de vedere teologic în privința celei de-a șasea cereri: și nu ne lăsa pe noi să cădem în ispită a devenit nu ne ispiti pe noi.
De fapt, verbul eisphérô (Mt. 6, 13) din greacă care în sens literar înseamnă a duce în, a conduce, ar fi trebuit să se traducă prin nu ne duce pe noi în ispită sau nu ne conduce pe noi în/la ispită sau chiar nu ne purta pe noi în ispită. Acest verb exprimă o mișcare spre un loc în care pătrundem, declară Cardinalul de Soissons, Hervé Giraud.
Formularea din 1966 implica supoziția că există o anumită responsabilitate a lui Dumnezeu în tentația care duce la păcat, ca și cum El ar putea fi autorul răului. Această traducere putea duce la confuzie și necesita o aprofundare din punct de vedere teologic, a completat Cardinalul Podvin. Cu toate acestea, trebuie îi privim cu indulgență pastorală pe față de credincioșii care s-au rugat astfel de secole, adaugă acesta.
Astfel au fost analizate diferite traduceri din cursul a cincizeci de ani: nu ne face pe noi să intrăm în ispită, nu ne duce pe noi în ispită, nu îngădui să intrăm în ispită, însă nu a fost găsită niciuna ca fiind potrivită. Astfel s-a ajuns la consensul că nu ne ispiti pe noi să fie modificat cu și nu ne lăsa pe noi să cădem (lit. să intrăm) în ispită.
Noua formă a rugăciunii va intra oficial în cărțile de cult din anul 2014 iar în cadrul liturghierelor catolice începând cu anul 2015.