Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Pentru a veni în sprijinul celor care ajung zilele acestea în Capitala României pentru a se închina la sfintele moaște și nu au unde să rămână peste noapte, Arhiepiscopia Bucureștilor asigură locuri de cazare în două locuri din apropierea Pieței Unirii: Colegiul Național „Ion Creangă” și Colegiul Național „Mihai Eminescu”, informează TRINITAS TV.

Dacă numărul locurilor se ocupă, pelerinii se pot adăposti peste noapte și în bisericile din jurul Pieţei Unirii, deschise atât în timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii:

• Mănăstirea Antim, Str. Antim, nr. 2
• Mănăstirea Radu Vodă, Str. Radu Vodă, nr. 24
• Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon” - Nou, Calea Şerban Vodă, nr. 2
• Biserica „Sfântul Mina” - Bariera Vergului, Str. C.F. Robescu, nr. 12
• Biserica „Sfântul Ioan” - Piaţă, Bd. 1848, nr. 99
• Biserica „Sfântul Antonie” - Curtea Veche, Str. Franceză, nr. 33
• Biserica „Sfântul Spiridon” - Vechi, Splaiul Unirii, nr. 1
• Biserica „Sfântul Gheorghe” - Nou, Bd. 1848, nr. 1
• Biserica „Sfântul Gheorghe” - Vechi, Calea Moșilor, nr. 38
• Biserica „Sfântul Nicolae” - Vlădica, Bd. Regina Maria, nr. 54
• Biserica „Sfântul Ilie” - Rahova, Str. George Georgescu, nr. 17-19
• Biserica “Sfânta Ecaterina”, Str. Sfânta Ecaterina, nr. 4
• Biserica “Bucur Ciobanul”, Str. Radu Vodă, nr. 33
• Biserica Flămânda, Str. Olimpului, nr. 17
• Biserica Slobozia, Strada Leon Vodă, nr. 3
• Biserica Domnița Bălașa, Str. Sfinții Apostoli nr. 60
• Biserica „Sfântul Stelian” - Lucaci, Str. Logofătu, nr. 96
• Biserica „Sfântul Ciprian” - Zlătari, Calea Victoriei, nr. 12

[cristiboss56]

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte duminică, 27 octombrie, pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor.
Sfântul Dimitrie cel Nou s-a născut la începutul secolului al XIII-lea, într-o familie de ţărani din satul Basarabi, în sudul Dunării, aparţinând în vremea aceea regatului Bulgariei. Sfântul Dimitrie a purtat din fragedă pruncie lupte acerbe pentru a dobândi o viaţă virtuoasă, în post şi rugăciune. Într-o zi, pe când se dusese cu animalele la păscut, a călcat pe un cuib acoperit de ierburi şi a strivit puişorii care se aflau în el. Profund mâhnit, s-a hotărât, spre pocăinţă, să lase desculţ timp de trei ani, fie iarna, fie vara, piciorul care strivise cuibul, faptă considerată de el a fi ca o crimă. Mai târziu, s-a ataşat unei comunităţi monastice, iar după ce a ucenicit cele ale ascultării, s-a retras în pădure, unde şi-a statornicit adăpostul într-o peşteră, aproape de râul Lom, neştiut de oameni şi aducând zi şi noapte rugăciunile şi lacrimile sale ca ofrandă lui Dumnezeu.
Cunoscând dinainte ziua morţii sale, s-a întins între două lespezi de piatră şi şi-a dat în pace sufletul lui Dumnezeu. Au trecut ani mulţi şi lumea uitase de existenţa acestui pustnic, până într-o zi când - la trei veacuri după moartea Sfântului - o inundaţie a făcut ca apele râului să urce până la peşteră. Curentul a ridicat lespezile de piatră şi a purtat cu el, îngropat în noroi, trupul rămas nestricat. După alţi 100 de ani, Sfântul îi apăru în vis unei fetiţe bolnave de duh necurat, poruncindu-i să ceară părinţilor ei s-o ducă la malul râului, pentru a-şi afla tămăduirea. De cum s-a aflat această vestire, o mare mulţime de oameni, în frunte cu clericii din episcopie, a însoţit familia fetiţei până la locul în care, mai înainte, locuitorii observaseră deja o lumină misterioasă şi credeau că este o comoară. S-au pus pe săpat şi, de îndată, au descoperit trupul sfântului, întreg şi strălucind de harul Duhului Sfânt. Fetiţa s-a vindecat pe loc. Trupul sfântului a fost transportat cu mare cinstire până în satul Basarabi, unde alte vindecări s-au petrecut. Atunci, poporul a venit din toate părţile să cinstească moaştele Sfântului.
Domnitorul Ţării Româneşti a trimis preoţi şi slujitori ca să constate această descoperire minunată şi să-l aducă pe Sfânt la Bucureşti, la biserica Curţii domneşti. L-au luat aceia pe Sfânt şi au plecat spre Bucureşti, dar când au ajuns aproape de Ruse, lângă o fântână, boii n-au mai vrut să meargă cu nici un chip. Văzând această minune, cei trimişi s-au sfătuit şi au hotărât să înjuge la car doi junci tineri neînvăţaţi, ca să vadă încotro vrea Sfântul să meargă. Şi aşa s-a întors Sfântul la Basarabi în mijlocul satului şi a rămas acolo. Trimişii domnitorului s-au întors la Bucureşti şi au povestit cele petrecute, după care domnitorul a trimis alţi oameni şi puse să se ridice, pe cheltuiala lui, o biserică în sat.

Făcător de minuni

Aşezat acolo, Sfântul a făcut, de-a lungul vremii, multe alte minuni. Spre sfârşitul Războiului ruso-turc (1774), armata rusă a ajuns în preajma satului Basarabi. Generalul Piotr Saltikov a poruncit ca moaştele Sfântului Dimitrie să fie transportate în Rusia, spre a le pune la adăpost de o eventuală profanare de către turci. Atunci când cortegiul a ajuns la Bucureşti, un creştin evlavios, Hagi Dimitrie, care era prieten cu generalul, i-a cerut acestuia să lase românilor moaştele Sfântului, spre mângâiere, după toate durerile pricinuite de război. Generalul Saltikov a fost de acord. Trupul Sfântului Dimitrie, întâmpinat cu mare alai, a fost aşezat în biserica cea mare a Mitropoliei de la Bucureşti.

Ca ocrotitor al Bucureştiului, a păzit ca un străjer, de pe Dealul Mitropoliei, locuitorii de pe malurile Dâmboviţei. În vremurile de necaz, racla cu sfintele sale moaşte era scoasă în procesiune pe străzile Capitalei. Aşa s-a întâmplat în timpul epidemiei de ciumă bubonică din anii 1813-1814, numită şi „ciuma lui Caragea” (pe atunci era domnitor Ioan Gheorghe Caragea). Mureau zeci de oameni zilnic. La cererea domnului, s-a făcut procesiune cu moaştele Cuviosului Dimitrie. Drept răsplată pentru ajutorul invocat, epidemia a scăzut în intensitate, locuitorii Capitalei reuşind să scape de cumplitul blestem. Sfântul Cuvios Dimitrie a răspuns rugăciunilor credincioşilor şi pe timp de secetă, când sub domnia lui Grigore Ghica, pe la 1827, în Muntenia, lipsa apei făcuse ravagii mari în agricultură. Legat de procesiunea de atunci a rămas şi o întâmplare hazlie. Ploaia a căzut chiar din timpul pelerinajului, încât „Vodă, boierii şi norodul care erau după Sfânt fură udaţi până la piele. Şi ploaia a ţinut trei zile, cu mici întreruperi”, aveau să scrie cronicile vremii. Şi holera din 1831 au stârpit-o rugăciunile Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. La cererea generalului Pavel D. Kiseleff, preşedintele Divanului Ţării Româneşti de atunci, în data de 15 septembrie, moaştele Sfântului au fost duse pe Câmpia Filaret, unde, în prezenţa autorităţilor militare ruse, a preoţilor şi credincioşilor, mitropolitul şi călugării au făcut rugăciuni pentru încetarea urgiei. „Din ziua aceea şi până la începutul lunii octombrie a scăzut repede numărul morţilor, care până atunci atinsese 160 pe zi”, mai consemnează cronicile.

[cristiboss56]

Centrul de presă BASILICA – 6 ani de existenţă

La Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor din anul mântuirii 2007 lua fiinţă, la iniţiativa, cu binecuvântarea şi purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, Centrul de presă BASILICA al Patriarhiei Române care astăzi cuprinde următoarele componente: Radio TRINITAS, televiziunea TRINITAS TV, un grup de trei publicaţii (cotidianul Ziarul Lumina, săptămânalul Lumina de Duminică, revista Vestitorul Ortodoxiei), Agenţia de ştiri BASILICA şi Biroul de Presă şi Relaţii Publice.

[cristiboss56]

La sărbătoarea Sfântului Dumitru, Izvorâtorul de Mir, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Sanctitatea Sa, Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic împreună cu Arhiepiscopul de Tesalonic, Antim, Arhiepiscopul de Germania, Augustin, Arhiepiscopul de Italia, Genadie, Arhiepiscopul de Rethymo, Eugeniu, Arhiepiscopul de Milet, Apostol, Arhiepiscopul de Fthiotida, Nicolae, Episcopul de Sidirokastro, Macarie, Episcopul de Alexandroupolis, Antim și Episcopul de Langada, Ioan.
După oficierea Sfintei Liturghii a fost săvârșită o slujbă de mulțumire în prezența președintelui Greciei, Carol Papoulias și a primului ministru, Evanghelos Venizelos.
În cuvântul său, Sanctitatea Sa, a exprimat convingerea că, cu ajutorul lui Dumnezeu, creștinii ortodocși vor fi capabili să depășească această criză mondială, nu doar economică ci și spirituală.

[cristiboss56]

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui sfinte moaşte se află la Catedrala Patriarhală este sărbătorit astăzi, 27 octombrie 2013. Pe Colina Bucuriei, în prezenţa a numeroşi credincioşi, slujba Sfintei Liturghii, la hramul Catedralei Patriarhale, a fost oficiată de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.


Alături de Patriarhul României s-au aflat Înaltpreasfinţitul Părinte Dionisie, Mitropolitul Corintului şi următorii ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitului Ardealului, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfințitul Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Ortodox Român al Oradiei, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, Preasfinţitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Preasfinţitul Părinte Andrei Făgărăşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Preasfinţitul Părinte Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

La acest eveniment au participat importante personalităţi de stat şi locale, sute de preoţi şi diaconi din Arhiepiscopia Bucureştilor, dar şi mii de credincioşi şi pelerini care au aşteptat pe Dealul Patriarhiei cu răbdare pentru a se închina la icoanele şi sfintele moaşte depuse în baldachinul special amenajat lângă Catedrala Patriarhală.

[cristiboss56]

Miercuri, 30 octombrie
08.00-10.00: Sf. Liturghie
16.30: Sf. Maslu
18.00: Conferinţa cu tema „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, următori ai lui Hristos şi modele pentru noi"
Invitat: Pr. Prof. Dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „D. Stăniloae” din Iaşi

Duminică, 3 noiembrie
08.00-11.30: Utrenia, Acatist, Sf. Liturghie
16.30: Vecernia, Litia
18.00: Conferinţa cu tema „Euharistia – Taina vieţii”
Invitat: Părintele Nichifor Horia, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor

Vineri, 8 noiembrie
08.00-11.30: Utrenia, Acatist, Sf. Liturghie
16.00: Vecernia, Litia (hramul Sf. Nectarie)
19.00: Concertul Corului Filarmonicii Iaşi

Sâmbătă, 9 noiembrie
07.30-11.30: Utrenia, Acatist, Sf. Liturghie arhierească
12.00: Lansarea CD-ului „Vecernia şi Utrenia Praznicului Sf. Nectarie”

Duminică, 10 noiembrie
08.00-11.30: Utrenia, Acatist, Sf. Liturghie
11.30: Concertul celor 3 coruri ale Bisericii Sf. Nectarie
14.00: Pelerinaj cu membrii corurilor la mănăstiri din Iaşi şi împrejurimi

Vineri, 15 noiembrie
07.30: Utrenia, Sf. Liturghie, Sf. Maslu
16.30: Vecernia, Litia
18.00: Conferinţa cu tema „Biserica dinlăuntru şi dinafară” Invitat: Pr. Prof. Dr. Gheorghe Popa, prorector al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

[cristiboss56]

sursa: www.egliserusse.eu
De ce a fost necesară această nouă traducere a rugăciunii?

Odată cu noua traducere în franceză a rugăciunii Tatăl nostru din 1966, a apărut o problemă din punct de vedere teologic în privința celei de-a șasea cereri: și nu ne lăsa pe noi să cădem în ispită a devenit nu ne ispiti pe noi.
De fapt, verbul eisphérô (Mt. 6, 13) din greacă care în sens literar înseamnă a duce în, a conduce, ar fi trebuit să se traducă prin nu ne duce pe noi în ispită sau nu ne conduce pe noi în/la ispită sau chiar nu ne purta pe noi în ispită. Acest verb exprimă o mișcare spre un loc în care pătrundem, declară Cardinalul de Soissons, Hervé Giraud.
Formularea din 1966 implica supoziția că există o anumită responsabilitate a lui Dumnezeu în tentația care duce la păcat, ca și cum El ar putea fi autorul răului. Această traducere putea duce la confuzie și necesita o aprofundare din punct de vedere teologic, a completat Cardinalul Podvin. Cu toate acestea, trebuie îi privim cu indulgență pastorală pe față de credincioșii care s-au rugat astfel de secole, adaugă acesta.
Astfel au fost analizate diferite traduceri din cursul a cincizeci de ani: nu ne face pe noi să intrăm în ispită, nu ne duce pe noi în ispită, nu îngădui să intrăm în ispită, însă nu a fost găsită niciuna ca fiind potrivită. Astfel s-a ajuns la consensul că nu ne ispiti pe noi să fie modificat cu și nu ne lăsa pe noi să cădem (lit. să intrăm) în ispită.
Noua formă a rugăciunii va intra oficial în cărțile de cult din anul 2014 iar în cadrul liturghierelor catolice începând cu anul 2015.