Articolele de pe site - pe cine reprezinta si ce scop au?

[dobrin7m]

În prealabil postat de sophia

Articolul de azi:

http://www.crestinortodox.ro/sfaturi...ri-125555.html

scrie asa:

"Trebuie sa fim deci cu mare luare aminte la aceata ispita de a cauta mantuirea de unii singuri, necerand-o si neasteptand-o de la Dumnezeu, ca pe un dar, precum si este. Astfel, toate virtutile, precum si mantuirea, sunt daruri de la Dumnezeu, ce trebuie cerute, intru smerenia inimii. "Mainile Tale m-au facut si m-au zidit, intelepteste-ma si voi invata poruncile Tale. Deschide ochii mei si voi cunoaste minunile din legea Ta. Invata-ma bunatatea, invatatura si cunostinta, ca in poruncile Tale am crezut" (Psalm 118)."

Ce se poate intelege de aici?
Ca trebuie sau nu sa ne straduim sa ne mantuim?
Eu stiu ca este cerut de Dumnezeu. Si atunci de ce trebuie noi sa I-o cerem si sa asteptam de la El?

Ori ne mantuieste El direct, la final, ori trebuie sa ne straduim noi toata viata?
Daca este prima varianta, atunci da, trebuie sa cerem si sa asteptam de la Dumnezeu. Nu mai trebuie sa facem nimic altceva.
Daca este varianta a doua, atunci nu trebuie nici sa cerem si nici sa asteptam, ci sa actionam.

Ah, ca putem cere ajutor de la Dumnezeu in actiunile noastre, este cu totul altceva.
Virtutile sunt dar de la Dumnezeu? Aici nu sunt sigura. Poate sunt confundate cu talentele (talantii). Virtuti inseamna totusi fapte bune.
Da, Dumnezeu te poate ajuta sa le faci si te poate ajuta sa nu le faci pe alea rele. Dar ca ti le da El?

Nu stiu, sunt niste confuzii mari in text.

Si daca Dumnezeu iti te ajuta sa faci fapte bune, adica iti da virtuti, de ce nu toti le au, in mod automat? Si de ce nu le opreste tot automat pe cele rele?

"Este adevarat ca de noi tine a pune inceput bun vietii noastre, cu vointa puternica si hotarare de a savarsi cele bune si a ne feri de cele rele. Pentru aceasta nu se cere un ajutor deosebit de la Dumnezeu, caci, liberi fiind, putem savarsi binele sau raul, in egala masura.

Daca ne vom obisnui insa cu a face anumite fapte crestine, fara a intelege ce trebuie sa dobandim prin ele, si anume pacea gandurilor, linistirea inimii, curatia, smerenia si dragostea, vom cadea in ispita de a ne limita la mijloace, uitand de scop. Astfel, apare inselarea ca savarsind in mod sustinut anumite fapte crestine, sa socotim ca avem ceea ce nu avem insa deloc, adica impartasirea de Dumnezeu si cunoasterea Lui.

Astfel, netrecand dincolo de savarsirea faptelor celor bune, crestinul se va limita la acestea, oprindu-se din nevointa cunoasterii lui Dumnezeu, care este un dar al Duhului Sfant, daruit celor cu inima buna, iar nu atat celor care au "o cantitate" mai mare de fapte bune."

Nu se intelege nimic.
Adica prin fapte bune, crestinesti nu il cunoastem pe Dumnezeu? Nu il avem pe Dumnezeu?

Sophia, te indemn ca inainte de a mai citi articole pe site, sa purcezi si sa citesti , si sa iti insusesti invatatura de credinta ortodoxa.
Iata aici ce sunt virtutile.

http://www.crestinortodox.ro/carti-o...uti-80577.html

"Virtutea crestina este deprinderea si staruinta statornica de a implini, cu ajutorul harului dumnezeiesc, legea morala intreaga, din dragoste curata fata de Dumnezeu si fata de aproapele. Virtutea crestina inseamna deci taria si statornicia pe calea binelui, in savarsirea faptelor bune si biruinta neintrerupta asupra raului. Ea trebuie sa cucereasca intreaga fiinta a crestinului si sa-i fie intotdeauna podoaba cea mai aleasa."

deci daca faci o fapta buna, iar la baza ei nu sta virtutea crestina, ci cu totul altceva, acea fapta buna nu te ajuta cu nimic in mantuire. In primul rand la baza unei fapte bune trebuie sa stea iubirea de Dumnezeu si de semeni.

[sophia]

1. Da, ma refeream la pacate.
2. Eu nu inteleg cum poti sa faci fapte bune in alte scopuri decat pentru cei din jur. Adica in ce alta scop si pentru ce interes?
Asta cu "fac faptele bune, ca sa mi le considere Dumnezeu" nu vad de ce ar fi rau.
Da, in general se fac faptele bune pentru ajutorarea celui din jur. Dar pe undeva ai nevoie cateodata de o incurajare, cand iti este si tie greu.
Nu inseamna neaparat ca ne cautam rasplata. Eu zic totusi ca Dumnezeu acolo sus tine socoteala orice am spune. El ne stie cu bune si cu rele.

Virtutile sunt lucruri pozitive legate de persoana fiecaruia. Unele sunt inascute, altele formate prin educatie. Da, si aici este mana lui Dumnezeu ca sa spun asa.

Ce ar trebui totusi sa cerem/asteptam de la El?

[Yasmina]

Deci pana la urma intelegi articolul,dar nu-l accepti?
Am inteles acum.
Ma gandeam ca nu este greu de inteles,dar nu esti tu de accord cu el..asta este altceva intradevar :)

In rest,nu mai explic se pare ca nu de explicatii ai tu nevoie ci de acceptarea unor notiuni care nu cred ca se vor face cu ajutorul meu sau al lui X,Y.
Numai bine Sophia.

[Yasmina]

În prealabil postat de sophia

1. Da, ma refeream la pacate.
2. Eu nu inteleg cum poti sa faci fapte bune in alte scopuri decat pentru cei din jur. Adica in ce alta scop si pentru ce interes?
Asta cu "fac faptele bune, ca sa mi le considere Dumnezeu" nu vad de ce ar fi rau.
Da, in general se fac faptele bune pentru ajutorarea celui din jur. Dar pe undeva ai nevoie cateodata de o incurajare, cand iti este si tie greu.
Nu inseamna neaparat ca ne cautam rasplata. Eu zic totusi ca Dumnezeu acolo sus tine socoteala orice am spune. El ne stie cu bune si cu rele.

Virtutile sunt lucruri pozitive legate de persoana fiecaruia. Unele sunt inascute, altele formate prin educatie. Da, si aici este mana lui Dumnezeu ca sa spun asa.

Ce ar trebui totusi sa cerem/asteptam de la El?

Nu stiu,mie una imi pare chiar imoral sa salvez un om de la inec,din incendiu sau alte calamitati doar ca sa-mi fac un "bagaj" de fapte bune.Ar insemna ca telul meu in viata ar fi specularea durerii altora,dupa care eu as avea de castigat cu milostenia mea calculata.Pana la urma ar insemna ca un om in nevoie si durere mi-ar provoca chiar fericire ca mi-a mai aparut in fata un caz de pe urma caruia voi obtine foloase divine.Cam imoral nu ???

In momentul in care vezi un om in flacari,primul lucru care ar trebui sa-ti vina in minte ar fi durerea lui pt ca empatizezi cu durerea lui.
La fel,cand vezi un om suferind,pe drumuri sau flamand.

Din pacate,unii au inima impietrita si nu empatizeaza la durerea celuilalt(se mai intampla)ci ajuta dintr-un sentiment de datorie sau de jena,uneori si de ochii lumii,fiind intr-un fel stramtorat de situatie nu de dragoste.

Daca se intelege despre ce vb...

[Parascheva16]

Nu stiu daca mai apuci sa gandesti cand vezi un om in flacari, mai ales ca s-ar putea sa o mierlesti si tu. Deobicei actionezi instincitv, dupa cum esti tu, bun sau rau. Insa, cand vine vorba de oameni flamanzi, saraci, africani etc. sunt oameni care profita de durerea lor ptr. a isi face o imagine buna, pentru a aduna fapte bune etc. Si da, e imoral acest lucru.

[anita]

În prealabil postat de Yasmina

Nu stiu,mie una imi pare chiar imoral sa salvez un om de la inec,din incendiu sau alte calamitati doar ca sa-mi fac un "bagaj" de fapte bune.Ar insemna ca telul meu in viata ar fi specularea durerii altora,dupa care eu as avea de castigat cu milostenia mea calculata.Pana la urma ar insemna ca un om in nevoie si durere mi-ar provoca chiar fericire ca mi-a mai aparut in fata un caz de pe urma caruia voi obtine foloase divine.Cam imoral nu ???

In momentul in care vezi un om in flacari,primul lucru care ar trebui sa-ti vina in minte ar fi durerea lui pt ca empatizezi cu durerea lui.
La fel,cand vezi un om suferind,pe drumuri sau flamand.

Din pacate,unii au inima impietrita si nu empatizeaza la durerea celuilalt(se mai intampla)ci ajuta dintr-un sentiment de datorie sau de jena,uneori si de ochii lumii,fiind intr-un fel stramtorat de situatie nu de dragoste.

Daca se intelege despre ce vb...

Parintele Arsenie Boca spunea sa facem milostenie chiar daca nu ar exista iadul.
Inima impietrita e o consecinta a unei vieti traite fara credinta . Desi mai exista oameni milostivi fara sa fie credinciosi practicanti ,pentru ca ei nu il resping pe Dumnezeu

[sophia]

@Yasmina - cred ca este o confuzie.

Eu ma refeream in ultima postare la ceea ce ai spus tu. Si aia nu scrie in articol.
Tu incerci acum sa-mi explici ce ai inteles tu din articol. Tocmai asta este problema, vezi.
Tu intelegi un lucru, altul altceva.

La ceea ce spui tu despre faptele bune.
Tocmai aici este problema, ca eu nici nu m-am gandit la interpretarea pe care o dai tu, pentru ca eu nu sunt asa. Chiar trebuie sa poti sa te gandesti la unele lucruri, daca nu sunt in constructia ta. Sa-ti vina in minte.

Ca sa-ti raspund concret: eu cand vad un om la nevoie, il vad in primul rand pe el si incerc sa-l ajut. In momentul acela nu ma gandesc nici la mine, dar nici la Dumnezeu. Este cam ciudat, dar asa sunt eu.
Imi este mila de om si incerc sa-l ajut, pentru el.
Poate gresesc, dar eu nu cred ca facem faptele bune pentru Dumnezeu insusi. El nu are nevoie de ele. Ci El ne-a spus sa le facem oamenilor, si prin ele facem Lui. Dar in primul rand oamenilor.

Iar daca faci fapte bune pentru gloria ta, atunci da, este cam aiurea. Dar nici atunci nu este rau, pentru ca totusi le faci. Faci bine cuiva. Pana la urma asta este scopul.
E mai bine decat sa faci rau.
Nici nu sunt convinsa ca cineva chiar face faptele bune numai ca sa fie decorat. Ah, ca se bucura putin si pentru asta, este altceva. Este omeneste. Si te motiveaza sa mai faci, pana la urma.
Dar nu stiu ce sa spun. Poate ca o fi si asa ceva. Desi nu prea cred, mi s-ar parea cam ciudat.

Iar eu am inteles ca in articol ca spune sa nu facem noi fapte bune de al noi, sa asteptam sa ne puna Dumnezeu, cumva sa-L intrebam mai intai pe El.
Cam asa reiese din fraza pe care am bolduit-o eu.
Si ca facand fapte bune nu suntem totusi cu Dumnezeu, ci trebuie ceva in plus. (In ultima fraza bolduita).
Inteleg ca este un citat de undeva si a fost preluat aidoma si ne-explicat.

Si sa ma ierte Dumnezeu daca e nevoie de atat teorie si filozofie pentru a face fapte bune, atunci mai bine nu le mai facem. Ori le facem din sufletul nostru si spre binele celor din jur, automat si fara gand si cu bucurie, ori mai bine nu le mai facem. Si eu inteleg ca tocmai asta se cere in acest articol, respectiv in citat.
Adica pana la urma totul este rau, pana si a face fapte bune.