Grup de rugaciune

[stoicadorina]

În prealabil postat de dobrin7m

va multumesc pentru urare, nu va faceti griji , rezist cu ajutorul lui Dumnezeu. S-au hotarat 3 amici , prieteni buni de pe acest forum sa ma faca praf ca sa dispar de aici. asa stiu ei sa isi manifeste credinta. Dar eu am rabdare pana se potolesc. e drept ca uneori mai cedez si eu ca sunt suflet nu piatra, dar cum am mai spus, am incredere deplina in Dumnezeu. fiecare va primi dupa largimea inimii sale.

inca odata va multumesc pentru gandul cel bun.

O, daca ne-ar fi ingaduit sa cunoastem largimea sau micimea inimii celor ce la un moment dat ne fericesc sau ne supara... Cu mare tristete am citit schimbul de replici dintre cativa forumisti de toata lauda dupa parerea mea (printre care si tu). Suntem totusi oameni pacatosi chiar daca scriem sau vorbim ca niste sfinti!
Am participat in seara zilei de 14 august la privegherea prilejuita de hramul Adormirii Maicii Domnului. Lume multa, cald... Cand am ajuns la iconostasul pe care se afla icoana impodobita frumos cu flori, acesta fiind inalt iar eu scunda am atins icoana cu doua degete (nu fac de obicei asa dar acea icoana nu este scoasa decat cu ocazia hramului si voiam sa o ating si eu daca nu puteam sa o sarut). O femeie din spatele meu a sarit cu gura la mine si m-a facut in fel si chip ca mana e spurcata, ca e pacat si cate altele! Ne-am certat acolo in fata icoanei de fata cu preotul care miruia si cu lumea toata. Cand am ajuns amandoua la cealalta icoana ne-am cerut iertare asa cum se cuvine dar am plecat acasa cu inima grea si cu un nod in gat. Nu stiu nici acum daca am gresit eu, daca ea a gresit sau am dat dovada amandoua de lipsa de iubire, de lipsa de rabdare si de comportament necrestin.
De ce am povestit aceasta intamplare? Si femeia respectiva si eu suntem persoane umblate prin biserici si manastiri si care practicam credinta ortodoxa ca mod de viata.