Nunta ca schema de facut bani

[cezar_ioan]

În prealabil postat de horatiu.miron

sa fie dreptul mirilor sa-si faca nunta exact asa cum vor ei.

Cum aşa, Horaţiu? Iartă-mă că te opresc din elan: Chiar cum vor ei? Şi numai ei?

Păi, dacă sunt singuri pe lume (fără părinţi, fără naşi, fără fraţi fără surori etc.), fie.
Dar nici aşa nu merge, că mai e şi preotul/Biserica, apoi or mai fi două-trei suflete primprejur care poate că merită consultate (iar nu ignorate, nesocotite). Nu ar fi îngrozitor de trist să fie rupţi de orice alte suflete?
Nunta e Taină, la care participă ... tainic de multe suflete....:)
De ce mai degrabă s-ar aşeza toată suflarea la voinţa (cheremul) mirilor şi nu mai degrabă s-ar îngriji mirii să fie, creştineşte, în acord cu întreg sufletul comunităţii care ia parte la Taină, în Duhul Sfânt - Duhul Iubirii comuniunii?

Cum numeşti Nunta? Sărbătoare a libertăţii absolute a unor oameni rupţi de semeni? Primat al voinţei şi dorinţei mirilor asupra Cosmosului şi Dumnezeirii?
Un "hai să ne facem de cap, cum vrea muşchiu nostru, că-i ziua noastră cea mare?"
Din ce raţiune aşa şi nu cu totul altcumva?
Care sunt temeiurile pe care se sprijină preferinţa ta?

Consideri Taina Nunţii drept petrecere a doi oameni? Act individualist? Solitar?
Sau, varianta mea, act colectiv, păşire a doi oameni într-o ordine care îi transcende, le transcende sufletele şi întreaga fiinţă, integrîndu-i în planul mântuirii prin căsătorie (iar nu a mântuirii solitare, strict individuale - deşi la drept vorbind aşa ceva nici nu poate exista, nici măcar în cazul pustnicului)?
Nunta e un act rezervat exclusiv mirilor SAU e o sărbătoare a comunităţii, în care mirii şi Dumnezeu au un rol principal (dar niciodată rupt de semeni)?

De fapt, ca să nu iscăm vreo polemică pripită: ce-ai vrut să spui, mai detaliat, prin "exact aşa cum vor ei"?

[Parascheva16]

Participarea la o nuntă sau un botez a ajuns un lux. Nu faceți din nunta voastră o afacere ci un prilej de bucurie!

[_ruxa_]

În prealabil postat de cezar_ioan

Cum aşa, Horaţiu? Iartă-mă că te opresc din elan: Chiar cum vor ei? Şi numai ei?

Raspund eu aici :)
Mi se pare de bun simt sa faci o nunta tinand cont de invitati, adica daca-s mai toti omnivori si cativa vegetarieni sa nu ii lasi pe astia din urma sa moara de foame si sa bea pe stomacul gol.
Dar din pdv permiterii parintilor/nasilor sa o faca pe organizatorii - aici ai doua situatii. Una este cand acestia platesc nunta - si atunci evident ca ei se simt pe buna dreptate ca niste investitori care au dreptul sa organizeze dupa gustul lor evenimentul, si cealalta este cand mirii platesc ei chermeza (din bani proprii sau din banii stransi ulterior din banii invitatilor) si atunci, parerea mea este ca orice parinte/nas care - nu doar sfatuieste ci insista ca nunta sa fie cum vrea el - este lipsit de bun simt. Stiu ca fiecare dintre ortodocsi si cei care sunt mai traditionalisti au ideile lor despre cum trebuie sa fie o nunta, dar adevarul este ca nunta nu e a lor decat daca au platit-o. Si oricum cred ca sunt multi parinti care se ofera sa plateasca, sa "faca" ei nunta copiilor tocmai pentru ca sa poata sa aiba dreptul sa se implice si sa isi impuna ideile iar tinerii accepta bucurosi ca nu platesc ei, dar fara sa isi dea seama ca parintii au si drepturi daca platesc.

[cezar_ioan]

Sorry, nu prea sunt de acord.
Din capul locului, sarcina mirilor e să îşi vadă de Taina Nunţii, iar nu de taina banilor şi-a muzichiei.
Dacă sunt înţelepţi, cu gândul la mântuirea lor (că Taina Nunţii asta are în prim plan - mântuirea împreună, în unire, iar apoi naşterea de prunci şi creşterea lor în acelaşi duh mântuitor), vor avea de traversat cu totul alte etape decât cele lumeşti. Organizarea nunţii, în înţelesul ei cu n mic, adică în afara sacrului, n-ar trebui să-i preocupe deloc.
În concluzie, chiar dacă sunt banii mei şi ai soţiei, i-aş da bucuros naşilor sau altor persoane de încredere, ca să-mi văd liniştit de treaba mea şi-a nevestei: pocăinţă şi veselie duhovnicească.
Altminteri e păcat. În orice caz e pe lângă arătură.

Despre ce nuntă vorbim aici?
Chindia lumească ori Sfânta Taină?

Nu ar fi mai frumos sa povesteasca fiecare cum a fost nunta lui??? asta ca sa nu mai judecam nunta altuia. Oare la nunta noastra totul a decurs normal, fara urma de pacat??? Nu cred...

Si mai trebuie sa ne gandim la un lucru, de fapt doua: 1. Nu totul decurge dupa cum vor mirii, mai sunt si parintii si cum sunt "trebuie sa faci ca mine".......... 2 traditia locului. Cand am facut eu nunta acum 10 ani toate nuntile erau la fel si banii erau cu strigare (cutare... suma x) mie una nu mi-a placut, este penibil, si nu vreau sa ma indreptatesc dar nu am avut nicio putere sa schimb ceva, am facut ce au zis parintii si sotul meu, ma gandesc si acum cat de ingrozitor a fost, sotul meu asteapta cu bucurie ziua cand sarbatorim anul x de la casatorie, pt mine a fost un iad nu mai zic de betii, de certuri si tot felul de prostii, chiar nu vreau sa-mi amintesc momentul.

Nunta romaneasca are farmecul ei, asa cum e ea. In utlimul timp se exagereaza cu fastul exterior, in timp ce pregatirea interioara pentru acest eveniment lasa de dorit. Mandria omeneasca, bat-o vina!

Daca-i intrebi pe insuratei daca s-au spovedit si s-au impartasit inainte de cununia religioasa, poti avea si surprize neplacute. Ocupati cu aspectele festive ( artificii, tinuta etc), unii pierd din vedere aspecte esentiale, uitand ca, totusi, cununia religioasa este o taina crestina. In trecut, totul era mai simplu si pregatirile pentru nunta si darurile, iar divorturile erau mai putine.

[cezar_ioan]

Păi tocmai cum ziceam, Geo... Vezi ce iese când nu ne concentrăm pe cele bune?
Nu vreau să te critic cumva, deja ţi-ai făcut singură destule remuşcări (poate prea multe, ştiu şi eu...), însă cred că noi pierdem mereu foarte mult când ne împrăştiem, când ne abatem cugetul şi inima de la cele rânduite în sute şi mii de ani tocmai pentru bunăstarea noastră.
Probabil multă lume nu ştie că Biserica a întocmit o rânduială desăvârşită şi că orice abatere de la aceasta se resimte de fiecare ca o părere de rău, ca o pierdere mai mult sau mai puţin înţeleasă. Duhul cunoaşte rostul sufletelor noastre mai bine decât am putea noi singuri să pricepem vreodată.
Oamenii însă amestecă mereu lucrurile. Aşa suntem toţi, din păcate... Copii neascultători.

P.S. Nunta mea a fost foarte simplă. Câţiva oameni, o agapă, linişte şi bucurie. Am plâns mult şi eu şi soţia - eram copleşiţi. Câteva zile, înainte şi după, eram parcă pe altă lume. Vorbeam puţin, în şoaptă, ne simţeam ruşinaţi, nevrednici de aşa minune. Eu m-am rugat mult, cât am putut de mult.
A fost un vis neasemuit de frumos... (îl retrăim uneori, fulguiri...)

În prealabil postat de cezar_ioan

Păi tocmai cum ziceam, Geo... Vezi ce iese când nu ne concentrăm pe cele bune?
Nu vreau să te critic cumva, deja ţi-ai făcut singură destule remuşcări (poate prea multe, ştiu şi eu...), însă cred că noi pierdem mereu foarte mult când ne împrăştiem, când ne abatem cugetul şi inima de la cele rânduite în sute şi mii de ani tocmai pentru bunăstarea noastră.
Probabil multă lume nu ştie că Biserica a întocmit o rânduială desăvârşită şi că orice abatere de la aceasta se resimte de fiecare ca o părere de rău, ca o pierdere mai mult sau mai puţin înţeleasă. Duhul cunoaşte rostul sufletelor noastre mai bine decât am putea noi singuri să pricepem vreodată.
Oamenii însă amestecă mereu lucrurile. Aşa suntem toţi, din păcate... Copii neascultători.

P.S. Nunta mea a fost foarte simplă. Câţiva oameni, o agapă, linişte şi bucurie. Am plâns mult şi eu şi soţia - eram copleşiţi. Câteva zile, înainte şi după, eram parcă pe altă lume. Vorbeam puţin, în şoaptă, ne simţeam ruşinaţi, nevrednici de aşa minune. Eu m-am rugat mult, cât am putut de mult.
A fost un vis neasemuit de frumos... (îl retrăim uneori, fulguiri...)

Ma bucur pt nunta ta simpla, imi doresc pt copii mei tot asa o nunta simpla, fara petrecere fara lautari, imi pare rau ca nu am avut mintea de acum atunci, dar ce sa fac e prea tarziu. Uite cand am fost nasa mi-am invatat finii cum e bine sa faca, le-am dat sa citeasca: Parintele Cleopa - Despre nunta crestina - Regulile nuntii, dar nu au vrut sa asculte, si ce important este sa incepi cu dreptul intr-o casnicie.

[Florinvs]

În prealabil postat de Geo_Geo79

Ma bucur pt nunta ta simpla, imi doresc pt copii mei tot asa o nunta simpla, fara petrecere fara lautari, imi pare rau ca nu am avut mintea de acum atunci, dar ce sa fac e prea tarziu. Uite cand am fost nasa mi-am invatat finii cum e bine sa faca, le-am dat sa citeasca: Parintele Cleopa - Despre nunta crestina - Regulile nuntii, dar nu au vrut sa asculte, si ce important este sa incepi cu dreptul intr-o casnicie.

De acord si eu sa fie o nunta cat mai simpla, de acord ca astazi se pune prea mare accent pe fastul exterior, insa "nunta fara petreceri si fara lautari" nu prea cred ca se poate si cel putin eu n-am vazut asa ceva pe la nuntile la care am fost nicioadata!

In primul rand nunta fiind motiv de bucurie si veselie implicit e si petrecere.

In al doilea rand "nunta fara lautari" chiar nu am auzit- cam 60% din succes unei nunti (ma refer strict la petrecerea in sine) este facut de cat de bine stie sa cante formatia si cat de buna are vocea solista! Fara lautari si fara muzica cum sa danseze invitatii ?! Doar nunta fara hora si sarba si fara perinita chiar nu vad cum!
Si apoi ca mire cum sa nu vrei sa-ti cante lautaru si o melodie mai lenta stil blues sa zicem sau o "brasoveanca" pentru un dans in doi cu mireasa ?!

[MrNiceGuy]

În prealabil postat de cezar_ioan

Cum aşa, Horaţiu? Iartă-mă că te opresc din elan: Chiar cum vor ei? Şi numai ei?

Păi, dacă sunt singuri pe lume (fără părinţi, fără naşi, fără fraţi fără surori etc.), fie.
Dar nici aşa nu merge, că mai e şi preotul/Biserica, apoi or mai fi două-trei suflete primprejur care poate că merită consultate (iar nu ignorate, nesocotite). Nu ar fi îngrozitor de trist să fie rupţi de orice alte suflete?
Nunta e Taină, la care participă ... tainic de multe suflete....:)
De ce mai degrabă s-ar aşeza toată suflarea la voinţa (cheremul) mirilor şi nu mai degrabă s-ar îngriji mirii să fie, creştineşte, în acord cu întreg sufletul comunităţii care ia parte la Taină, în Duhul Sfânt - Duhul Iubirii comuniunii?

Cum numeşti Nunta? Sărbătoare a libertăţii absolute a unor oameni rupţi de semeni? Primat al voinţei şi dorinţei mirilor asupra Cosmosului şi Dumnezeirii?
Un "hai să ne facem de cap, cum vrea muşchiu nostru, că-i ziua noastră cea mare?"
Din ce raţiune aşa şi nu cu totul altcumva?
Care sunt temeiurile pe care se sprijină preferinţa ta?

Consideri Taina Nunţii drept petrecere a doi oameni? Act individualist? Solitar?
Sau, varianta mea, act colectiv, păşire a doi oameni într-o ordine care îi transcende, le transcende sufletele şi întreaga fiinţă, integrîndu-i în planul mântuirii prin căsătorie (iar nu a mântuirii solitare, strict individuale - deşi la drept vorbind aşa ceva nici nu poate exista, nici măcar în cazul pustnicului)?
Nunta e un act rezervat exclusiv mirilor SAU e o sărbătoare a comunităţii, în care mirii şi Dumnezeu au un rol principal (dar niciodată rupt de semeni)?

De fapt, ca să nu iscăm vreo polemică pripită: ce-ai vrut să spui, mai detaliat, prin "exact aşa cum vor ei"?

Da, ai inteles bine, "exact asa cum vor ei". Ce treaba are popa ? Ofera un serviciu, solicitat, exact ca orice alt serviciu. Cand ceri o bere, barmanul se gandeste daca sa iti dea sau nu ? sau iti da votka in loc de bere ca are el chef ? Iar parintii la fel, tu inca crezi ca parintii au dreptul sa interzica o nunta, sau sa o faca cum vor ? Tu, pe unde locuiesti pe acolo, este inca evul mediu, unde fata se da de catre tata cui ii ofera mai mult ? 2 oameni majori fac ce vor, cum vor, si daca nu le iese sau daca e de rau tot ei suporta.
Cautam ceva legat de nunti pe net, am ajuns din intamplare aici, si dupa ce ti-am citit postarea mi-am facut cont special ca sa-ti zic sa revii pe pamant, cu restul lumii din mileniul 3. Lasa-ne cu "Dumnezeirea", "Taina Nuntii", "duhul", "sfanta comuniune" si celelalte povesti pe care le citesti inainte de somnic. Un om cat de cat inteligent din zilele noastre, dar si cu bun simt, vede nunta drept ce este : o formalitate. Eu urmeaza sa o fac in viitorul apropiat, si este o simpla alegere. Doi oameni sunt casatoriti legal in acte (si asta n-are treaba cu "dumnezeirea", ci are efectele unui act legal, consecinte stipulate in lege) cu sau fara nunta. La fel, divorteaza legal, s-a dus epoca in care divortul era interzis de biserica, si 2 oameni traiau impreuna indiferent cat de mizerabil, isi batea omu nevasta zilnic si ea indura, ca na, "dumnezeirea" zicea sa indure si va fi fericita in viata de apoi. Daca inainte oamenii casatoriti erau legati la maini, si in caz ca vreunul ar fi murit trebuia sa moara si celalalt, nu inseamna ca facem asta si azi NU ?
Eu, vad in nunta in sine o mica sau mare petrecere, unde nevasta, rudele etc se simt bine si se si cunosc intre ei (in cazul meu, rudele ei fata de rudele mele locuind la distante de sute de km). In plus, e mai special pentru femei, toate se vor imbracate in o rochie minunata, in mijlocul atentiei in acea zi. Sincer, fetitele se vor printese, femeile se vor mirese, la fel cum baieteii se joaca cu masini, iar barbatii le conduc. Despre dat sau primit bani, nu zic nimic, se face, se ia, ca in atatea alte domenii in Romanica. Dar mi se pare amuzant sa vad asta condamnat pe un asemenea site, biserica fiind una dintre primele institutii care a primit bani (pe nimic), apoi o perioada a impus sa primeasca bani, si primeste bani si azi (poate care ar fi folositi mai bine in spitale, scoli, spatii verzi, pensii etc). In orice caz o dau in altele, repet, nici nu am rabdare sa vad ce-ai mai scris dincolo de pagina 3, oamenii ca tine imi par a purta niste ochelari de cal care vad doar inainte, "crede si nu cerceta", si in Romania sunt cei mai multi. As vrea sa cred ca odata cu schimbarea generatiilor se duc si oamenii "orbi", poate chiar asa e, dar din pacate vad multi tineri care in schimb n-au deschis vreodata o carte, nu stiu sa vorbeasca limba romana si idealul lor in viitor este "smecheria urmatoare", cum sa mai ciupeasca ceva, invarteli, bisnita, bani, femei etc. Bine, asta nu e adevar valabil in toata tara, dar in marile orase, cam este.

În prealabil postat de aubergine

[...]Oricum, nu cheful de dupa conteaza, ci cununia la Biserica, asta e singurul lucru important, de restul ne putem lipsi,[...].

Eu zic exact invers, important e sa ai familia si prietenii importanti langa tine la festivitate in ziua aceea, care teoretic este o data in viata. Popa la biserica, si tot ce se face pe-acolo, o traditie din mosi stramosi care si-a pierdut de mult timp sensul, pentru mine cel putin. Dar se face, pentru ca se face, fiind in o societate unde toti se asteapta sa se faca, asa ca trecem pe acolo sa-si zica popa poezia si sa faca si el un ban. Ca fapt divers, studentii la teologie, viitori popi, beau si "preacurvesc" mai mult decat orice alta sectie, poate si decat cei de la sport. Sau alti popi pe care-i mai intalnesc, au strazi repartizate, intra din casa in casa stropesc 10-20 de secunde, cer banul si trec la urmatoarea. Striga la fel ca aia de vand maturi, pepeni, etc O data eram la baie si m-am trezit cu popa si ajutorul (nu stiu ce nume are) la mine in sufragerie (stau la casa). Cum intri in o casa straina fara macar sa suni ?? Si daca ii lasi 10 lei se uita urat :). De atunci tin poarta incuiata. Ma intreb la americani unde toti au voie sa tina arma in casa, si sa impuste pe oricine le incalca proprietatea fara aprobare, ce fac popii ?

P.S. Poate se gasesc alti "credinciosi" sa ma faca in fel si chip, nu sunt anticrist, sunt doar ateu. Orice religie a avut un scop, de a impune niste norme morale si ordine prin frica de dupa moarte. Crestinismul are foarte...foarte multe asemanari cu vechile religii, fiind o "copie" de la nr de apostoli, datele sarbatorilor, obiceiuri etc etc pentru a usura tranzitia oamenilor acelor religii, si a "coloniza" astfel populatia. A fost scrisa de oameni, pentru oameni (din acele timpuri). Nu fura ? Nu ucide ? azi faci asta si intri la mititica sau te prinde altcineva decat politia si poate nu mai ajungi nici acolo. Si nu biblia sau vreun zeu te baga acolo. Ideea: oamenii au evoluat, si-au explicat pe parcurs diverse fenomene (nemaifiind atribuite zeilor (care apropo nu mai locuiesc in cer)), azi avem norma juridica pe langa cea morala, deci legea este impusa si sanctionata, nu de catre biserica, care deci si-a cam pierdut singurul scop util ce il avea. (vezi Codul Civil / Codul Penal, Constitutia, drepturile omului, etc este mai util azi decat biblia, sa stii ce drepturi si obligatii ai)si mie personal mi se pare ca trebuie sa fii un pic batut in cap sa crezi in asa ceva. Dar poate ma insel, si peste zeci de ani eu o sa fac frigarui pe jar, iar tu o sa fii un ingeras... Fiecare e liber sa creada in ce vrea, pe mine ma deranjeaza oamenii ca tine care daca ei cred in ceva, "musai sa faca asa si ceilalti, pai cum...sa faca mirii nunta fara sa intrebe popa, da' biserica, da' taina"

În prealabil postat de Ekaterina

Din clasificarea pe care ai facut-o, cred ca eu am mers doar la nunta de oras. O caracteristica a acestui tip de nunta este ca se face intr-un local inchiriat, de regula un restaurant. Mirii primesc invitatii cu sampanie, sunt asezati la mese (de regula in functie de cum s-au gandit mirii), se servesc mai multe feluri de mancare pe parcursul serii, incepand cu aperitiv, continuand cu bucate traditionale si terminand cu desertul. Se danseaza, lumea se bucura si se simte bine, se intalnesc cu aceasta ocazie neamuri, prieteni.

Se fura mireasa, obicei pe care l-am vazut la toate nuntile, reprezentand un moment de divertisment...Cu mici deosebiri, nuntile sunt trase la indigo. Exista dorinta mirilor de a aduce ceva nou, ceva mai diferit, dar in mare parte seamana una cu alta si nu as putea sa spun ca nu au farmecul lor. Este un moment de bucurie si o modalitate de a petrece. Eu am participat la foarte multe nunti reusite, atmosfera a fost frumoasa si ne-am simtit cu adevarat bine.

Cred ca nunta din zilele noastre difera mult de nunta traditionala din satele romanesti, atat ca atmosfera cat si ca pretentii si desfasurare.

Perfect de acord. Acesta este scopul nuntii in zilele noastre. Sarbatoriti cu mirii, acordati-le atentia voastra, sa fie fericiti incojurati de oameni apropiati, rude, ce le ureaza un viitor bun (samatate, casa de piatra, copii frumosi si sanatosi etc). Probabil darul are legatura tocmai cu aceasta urare pentru un viitor bun. Partea aiurea este ca unii cheama pe toata lumea, chiar si straini, prieteni comuni, rude indepartate etc care, in fapt, nu dau 2 bani pe viitorul mirilor, dar vin si dau darul din jena, din obligatie, etc.

Regret ca am intrat pe acest site, probabil este tipic religios, si mie mi se urca la cap cand vad unele tipologii de oameni unilaterali, am scris o pagina, nu caut sa ofensez lumea sau sa sfidez vreo regula a cestui forum. Ma intorc la ce cautam despre nunti.