O povestire adevărată. O pildă vie de soț autentic

[andrei_elena]

În prealabil postat de AlinB

Casatoria nu e aceeasi cu logodna.

In cazul logodnei, asta e..viata merge inainte, nu cred ca o femeie care e doar logodita ar trebui sa-si astepte logodnicul ani fara numar.
Nici nu stiu cum ideea logodnei se impaca cu ortodoxia, nu avem "Taina logodnei" ci doar "Taina casatoriei".

In cazul casatoriei, pozitia este f. dificila intr-o situatie ca cea mai de sus, greu de spus ce si cum este corect, oricum femeia e intr-o pozitie f. delicata, probabil ca este decizia ei pana la urma.

nu era logodnica, era sotie, aveau si un copil impreuna... (in povestea de fata) in rest, asa la modul general, de acord cu tine

În prealabil postat de Florin-Ionut

Conform celor susținute de Sorin Dumitrescu, inițial omul a fost o ființă androgină, Adam-Eva, adică două persoane într-un singur trup. Apoi au fost separați (în urma păcatului?) și de atunci omul își caută jumătatea. Puțin probabil să fie așa, dar e o idee la care merită să medităm.

Am mai întîlnit o idee similară la Rafail Noica, el vorbind adeseori despre reîntregirea Omului, ca ființă unitară acum separată... Este de fapt idealul de Biserică, o Integrală de foarte multe persoane diferite care se completează formînd Trupul Lui Hristos.

Sunt totuși două idei diferite...Speculația lui Sorin Dumitrescu (deplasată după părerea mea) legată de androginitatea lui Adam și a Evei e o treabă, și esența unică a omului de care vorbește pr. Rafail e o altă treabă, e „ca toți să fie una”, așa cum am fost gândiți și creați dintru început.

În prealabil postat de Ekaterina

In povestirea postata sotul avea o masura foarte inalta, apropiata de sfintenie. El a ales sotia pe masura bunatatii sale, dar nu oricine poate sa poarte aceasta cruce, de aceea si modul in care fiecare isi alege sotia difera - in functie de masura la care se afla.

Înțeleg, în mod clar cine nu e la nivelul lui își va alege altfel nevasta. De fapt Dumnezeu i-o va alege altfel, pentru că el a avut credința nestrămutată că Dumnezeu i-a ales-o și mai mult ca sigur că așa a fost :)

Totuși genul de disponibilitate pe care a avut-o bărbatul din povestire mă gândesc că rămâne idealul oricărei căsătorii un ideal destul de intimidant, nu prin prisma faptului că ni s-ar cere să fim din prima la nivelul lui ci prin faptul că pentru a îl atinge trebuie să urcăm pe Golgotha...dar, într-un fel sau altul, pe Golgotha trebuie să urcăm oricum....

În prealabil postat de Florin-Ionut

Conform celor susținute de Sorin Dumitrescu, inițial omul a fost o ființă androgină, Adam-Eva, adică două persoane într-un singur trup. Apoi au fost separați (în urma păcatului?) și de atunci omul își caută jumătatea. Puțin probabil să fie așa, dar e o idee la care merită să medităm.

Poți găsi fragmentul sau înregistrarea unde spune acestea Sorin Dumitrescu? Pentru că ce descrii aici nu este altceva decât mitul androginului, al lui Platon.

Din ce ne spune Revelația este adevărat că Eva fusese cumva conținută în Adam, fiind luată din el (cu trupul, dar poate și cu sufletul, căci nu se spune că Dumnezeu a suflat și asupra ei), însă cum bine știm, această diferențiere a făcut-o Dumnezeu înainte de păcat. După ce au dat curs ispitei șarpelui dezbinarea s-a făcut simțită și între ei, iar unitatea lor nu mai poate fi regăsită decât în Hristos, Cel care zdrobește capul șarpelui.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de N.Priceputu

Poți găsi fragmentul sau înregistrarea unde spune acestea Sorin Dumitrescu? Pentru că ce descrii aici nu este altceva decât mitul androginului, al lui Platon.

A fost la televizor, demult, dacă nu mă înșel la ”Nașul”.

Din ce ne spune Revelația este adevărat că Eva fusese cumva conținută în Adam, fiind luată din el (cu trupul, dar poate și cu sufletul, căci nu se spune că Dumnezeu a suflat și asupra ei), însă cum bine știm, această diferențiere a făcut-o Dumnezeu înainte de păcat. După ce au dat curs ispitei șarpelui dezbinarea s-a făcut simțită și între ei, iar unitatea lor nu mai poate fi regăsită decât în Hristos, Cel care zdrobește capul șarpelui.

Eu mă îndoiesc că Sorin Dumitrescu nu știe lucrurile astea. :)

El explica atunci că există niște icoane foarte vechi în care ființa Adam-Eva este pictată stînd întinsă jos pă pămînt, Adam fiind la orizontală și Eva ridicîndu-se la verticală, ei avînd cumva picioarele comune. Nu rețin detalii, însă pe aceste icoane se bazează afirmația lui.

În prealabil postat de Florin-Ionut

Eu mă îndoiesc că Sorin Dumitrescu nu știe lucrurile astea. :)

Tocmai, că le știe și pe astea, și mult mai mult decât atât.

El explica atunci că există niște icoane foarte vechi în care ființa Adam-Eva este pictată stînd întinsă jos pă pămînt, Adam fiind la orizontală și Eva ridicîndu-se la verticală, ei avînd cumva picioarele comune. Nu rețin detalii, însă pe aceste icoane se bazează afirmația lui.

De-asta ar fi fost bine să știm exact ce a spus; poate doar explica icoana cu pricina, nu cred că asta este și credința lui.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de N.Priceputu

De-asta ar fi fost bine să știm exact ce a spus; poate doar explica icoana cu pricina, nu cred că asta este și credința lui.

Voi căuta filmul, ca să nu mai vorbesc din auzite.