Aparitii editoriale

[cristiboss56]

La Editura BASILICA a Patriarhiei Române a apărut recent lucrarea „From Espoo to Paphos”. Volumul este traducerea în limba engleză a cărţii "Dialogul Bisericilor Ortodoxe cu Federaţia Luterană Mondială", scrisă de Diac. Dr. Cosmin Pricop şi publicată la Sibiu, în două volume, în 2011. Lucrarea este teza de doctorat a autorului, coordonată de Pr. Prof. Dr. Viorel Ioniţă.

„Această variantă în limba engleză a apărut la iniţiativa şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel care a dorit să deschidă sau să lărgească perspectiva receptării acestei cărţi nu numai în contextul teologiei ortodoxe sau teologiei româneşti, ci dincolo de aceste graniţe în contextul teologiei europene şi de ce nu, la un nivel mai larg. Este vorba de o lucrare istorică ce surprinde un dialog oficial şi teologic pe care Bisericile Ortodoxe l-au purtat şi îl poartă în continuare cu Federaţia Luterană Mondială”, a declarat pentru TRINITAS TV Asist. Univ. Dr. Cosmin Pricop de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.

Lucrarea constituie o mărturie în favoarea receptării documentelor teologice comune adoptate pe parcursul unei istorii de aproape trei decenii, dar şi o dovadă identitară a Ortodoxiei româneşti dinamizată continuu de dialog.

Volumul poate fi consultat în bibliotecile instituţiilor de învăţământ teologic sau cumpărat de la magazinele de colportaj ale Arhiepiscopiei Bucureştilor.

[cristiboss56]

A apărut un nou număr al publicației ”Studii Teologice”, revista facultăților de Teologie din Patriarhia Română. Volumul reunește studii scrise de teologi doctoranzi sau consacrați atât în limba română, cât și în engleză și germană. Dintre titlurile primei secțiuni amintim studiul ”Valoarea doctrinară a cântărilor Tainei Sfântului Maslu”, ”Autoritatea imperială în problematica religioasă și convertirea funcției de pontifex maximus în pontificat imperial”.

La secțiunea ”Din Sfinții Părinți” este publicată traducerea textului ”Arta demonilor de a prezice viitorul” al Fericitului Augustin. Traducerea și notele îi aparțin lui Corneliu Clop, potrivit TRINITAS TV.

O altă secțiune importantă este cea dedicată recenziilor, cu care se și încheie numărul curent.

Puteți consulta acest număr, dar și colecția ”Studii Teologice”, la bibliotecile școlilor de Teologie din Patriarhia Română. Pentru detalii despre conținutul revistei, dar și despre modalitățile în care puteți trimite studii puteți consulta site-ul studiiteologice.ro

[claudiadcd]

"Nu stiu a vorbi despre ingeri, dar va pot vorbi despre un popor care trateste laolalta cu ingerii. Ma veti intreba de unde stiu asta, de vreme ce nu vad ingeri. Va voi spune ca intreaga istorie a poporului roman e legata de ingeri, caci doar cu ajutorul ingerilor un popor atat de mic si incoltit din toate partile de uneltirile marilor imperii a reusit sa-si pastreze credinta ortodoxa, limba si obiceiurile." Ieromonah Savatie Bastovoi.

În prealabil postat de claudiadcd

"Nu stiu a vorbi despre ingeri, dar va pot vorbi despre un popor care trateste laolalta cu ingerii. Ma veti intreba de unde stiu asta, de vreme ce nu vad ingeri. Va voi spune ca intreaga istorie a poporului roman e legata de ingeri, caci doar cu ajutorul ingerilor un popor atat de mic si incoltit din toate partile de uneltirile marilor imperii a reusit sa-si pastreze credinta ortodoxa, limba si obiceiurile." Ieromonah Savatie Bastovoi.

Ai citit-o ? Pe mine m-a cam dezamagit. Cel putin in comparatie cu celelalte carti ale lui....

[cristiboss56]

La Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă a fost publicat Regulamentul pentru Organizarea şi Funcţionarea Comisiei de Pictură Bisericească a Patriarhiei Române, informează TRINITAS TV.

Acest regulament are o importanţă deosebită pentru viaţa bisericii noastre, garantând realizarea unor lăcaşuri de cult cu pictură de calitate pentru folosul duhovnicesc al credincioşilor.

Cei interesaţi pot consulta regulamentul la bibliotecile şcolilor teologice din Patriarhia Română, la centrele eparhiale şi mănăstiri.

[Ekaterina]

O carte pentru iubitorii bisericilor bucureştene

"S-a scris şi s-a vorbit mult despre bisericile Bucureştilor, pentru că istoria Capitalei ar fi incompletă fără cercetarea lăcaşurilor ei de închinare. Ultimele două secole ale urbei au fost marcate de creşterea progresivă, de la o comunitate cu mai puţin de 50.000 de locuitori pe la anul 1800 la depăşirea numărului de două milioane de rezidenţi în 1992. Schimbările social-politice, economice şi edilitare au provocat numeroase consecinţe şi în privinţa configuraţiei aşezămintelor ecleziastice, însă „micul Paris“ a păstrat mereu pecetea inconfundabilă a spiritualităţii creştinismului răsăritean.

Bogate informaţii şi imagini din diferite etape istorice se găsesc în volume de ţinută academică publicate în ultimii douăzeci de ani (amintim aici doar cele trei volume scrise de o echipă de arhitecţi în preajma anului 2000: Lucia Stoica, Neculai-Ionescu Ghinea ş.a., „Atlas-Ghid. Istoria şi arhitectura lăcaşurilor de cult din Bucureşti din cele mai vechi timpuri până astăzi“, sau monografiile frumos ilustrate ale celor trei protopopiate bucureştene, publicate de Editura BASILICA în anii 2009-2011. Am putea adăuga aici şi volumele monografice alcătuite de unele parohii şi mănăstiri, precum şi datele postate pe site-urile acestora şi actualizate periodic.

Însă până acum nu exista o formă concentrată de prezentare a lăcaşurilor de cult din centrul istoric al Bucureştilor. Din acest punct de vedere, volumul Pelerin în Bucureşti: ghid pentru vizitatori, realizat de Editura BASILICA, în cooperare cu Ziarul Lumina, şi tipărit recent la Tipografia Cărţilor Bisericeşti, reprezintă o noutate editorială bine-venită. Cartea se deschide cu un cuvânt de binecuvântare pentru pelerini al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al României. Apoi cititorul este chemat să parcurgă, prin texte scurte şi fotografii luminoase, un pelerinaj al credinţei în metropola cu cel mai mare număr de biserici din toată ţara. Din raţiuni geografice şi tipografice au fost selectate 88 de sfinte lăcaşuri ortodoxe dintr-un număr de aproape 250, dacă numărăm toate altarele bucureştene de azi.

Locul dintâi, aşa cum era firesc, este ocupat de Ansamblul patriarhal, lângă care se profilează noua Catedrală patriarhală sau Catedrala Mântuirii Neamului. Este, cu siguranţă, primul ghid de pelerinaj în care se înscrie şi noul edificiu bisericesc. După acest prim capitol, urmează apoi o secţiune dedicată Catedralei mitropolitane şi mănăstirilor cu obşte în zilele noastre (8 la număr în cele 6 sectoare ale Capitalei), un capitol cu 71 de biserici din zona centrală (de la Arcul de Triumf până la Parcul Carol) şi, în final, prezentarea a 7 mănăstiri din împrejurimile metropolei.

Fişa de prezentare a fiecărei biserici conţine o rubrică-rezumat cu datele esenţiale (pentru o lectură rapidă), din care cititorul poate afla: localizarea aşezământului, adresa exactă şi date de contact (telefon, fax, e-mail, site), hramuri, focus-valori spirituale şi patrimoniale, obiective situate în apropiere. La acestea se adaugă un text descriptiv şi câteva fotografii. Datele au fost selectate şi adaptate unui limbaj simplu de o echipă de jurnalişti de la Ziarul Lumina. Cele mai multe fotografii provin din arhiva ziarului nostru.

La finalul volumului de 248 de pagini sunt sugerate itinerare de pelerinaj, în funcţie de timpul vizitatorilor, şi sunt indicate coordonatele Sectorului de Pelerinaje al Patriarhiei Române, care pot fi de un real ajutor mai ales pentru oaspeţii ce nu cunosc prea bine Capitala." (Sursa: Ziarul Lumina)

[Ekaterina]

Mărturii despre monahul de la Rohia

În volumul „Părintele Nicolae Steinhardt şi fascinaţia credinţei“ din colecţia „Restituiri“, apărut la Editura „Renaşterea“ a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, sunt reunite articole şi interviuri ale unor personalităţi care creionează un portret al monahului de la Rohia.

Aceste articole, reunite în volumul apărut la editura clujeană, au fost publicate, de-a lungul timpului, în Revista „Renaşterea“. Sunt prezentate contribuţiile unor clerici sau oameni de cultură la creionarea portretului spiritual şi intelectual al monahului de la Rohia, un exponent al simbiozei dintre cultură şi credinţă, conform celor precizate de părintele Cătălin Pălimaru, directorul editurii.

Între articolele din volumul închinat operei şi personalităţii lui Nicolae Steinhardt, se regăsesc cele semnate de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Justinian al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, vrednicul de pomenire arhimandrit Serafim Man, pr. Stelian Tofană, Preasfinţitul Iustin Sighteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, Marius Mizgan, pr. Ioan Pintea, S.L. Sevianu, Teodora Roşca, Radu Preda, Alexandru Paleologu, Virgil Cândea, Dan Ciachir, pr. Ioan Chirilă, Liviu Antonesei, Leontin Cupar, Maria-Elena Ganciu, Adrian Mureşan ş.a..

Parcursul unic al lui Steinhardt

În prefaţa volumului, semnată de pr. Cătălin Pălimaru, este evidenţiat parcursul spiritual aparte al părintelui Nicolae de la Rohia, în istoria recentă a Bisericii Ortodoxe Române. „Apartenenţa lui la acest corp eclesial s-a produs nu în maniera tradiţională a credincioşilor români, ci în urma unei radicale şi profunde convertiri.

Acest act existenţial s-a materializat nu doar în episodul baptismal, ci s-a prelungit şi în asumarea conştientă şi matură a condiţiei monahale, dând totodată o traiectorie nouă operei sale şi marcând decisiv destinul unor oameni“, a arătat pr. Cătălin Pălimaru, care a adăugat că la monahul Nicolae de la Rohia convertirea nu s-a ivit fulgerător, ci a fost un proces de durată şi s-a produs ca urmare a unui itinerariu spiritual marcat de felurite experienţe de viaţă: lecturi importante, întâlniri decisive,stări sufleteşti limită şi profunde reflecţii.

Referitor la perioada în care a fost în închisoare, „mărturisirile şi relatările sale ulterioare nu pun accentul pe suferinţă, pe latura întunecată a detenţiei, ci surprind aspectele luminoase, ziditoare şi dătătoare de optimism ale universului concentraţionar. În închisoare se plămădeşte «Jurnalul fericirii», capodopera steinhardtiană, unică pentru istoria gulagului românesc“, se arată în prefaţa volumului.

Întreaga operă a lui Nicolae Steinhardt a fost inclusă într-un amplu proces de reeditare, fapt ce arată complexitatea eseistului, publicistului, teologului şi memoralistului Steinhardt. „Din toate reies talentul lui literar şi competenţele din varii domenii, dar mai ales profilul lui spiritual. Opera deplinei lui maturităţi trebuie citită din perspectiva sintezei dintre cultură şi credinţă.

Cu toate acestea, părintele Nicolae de la Rohia nu trebuie identificat cu opera lui. Personalitatea lui complexă, cultura vastă, bogăţia vieţii lui spirituale, ca semne ale binecuvântării lui Dumnezeu, au fost suprinse doar în mică măsură în ceea ce a scris. Despre restul dau seamă, din când în când, cei care l-au cunoscut“, arată pr. Cătălin Pălimaru." (Sursa: Ziarul Lumina)