Permite biserica ortodoxa eutanasia la pisici ?

[stefan florin]

În prealabil postat de cezar_ioan

Dacă nu mă înşel, o inviţi pe Mirela să dea curs unei dileme pe care nu a dorit să o dezbată... O atragi într-un "versus", deşi ea nu a pomenit nimic de asemenea (ciudată) dilemă.

grea dilema amice

[cezar_ioan]

Măi, ce v-a apucat pe toţi?...:)
Vreţi să ştiţi alegerea mea dacă aş fi pus în situaţia să optez între om şi animal: nu v-o spun!...:) Vă las să ghiciţi.

Fireşte că prioritatea este omul, semenul nostru, împreună cu care împărtăşim aceeaşi omenitate, aceea pe care Dumnezeu ne-a dăruit-o şi pe care Hristos a mântuit-o prin Jertfa Lui preascumpă.

Dar hotărârea de a ajuta un om nu e deloc o chestiune facilă. Şi noi suntem oameni şi avem socotelile noastre, aşa limitate cum or fi. Nu suntem posesorii tuturor bunurilor materiale, ci suntem limitaţi şi facem miluinţa după puteri, în funcţie de mai mulţi factori. Cu rugăciunea pare mai simplu, că nu e greu să "risipeşti" o rugă. Şi totuşi, câţi se roagă fierbinte mereu pentru ajutorarea aproapelui?...

Iar dragostea de animale nu cred că trebuie pusă în balanţă cu dragostea de oameni. Din start e o problemă prost pusă. Şi, ok, dacă ţineţi morţiş: prioritatea în alegeri e mereu omul. Dar asta nu înseamnă să nu compătimim şi să nu ajutăm şi animalul, şi planta şi toată zidirea. Până la urma urmelor, dacă fie şi-o piatră stă nepotrivit, într-o rână, mă aplec şi o aşez într-o ordine mai frumoasă, nu îi dau cu piciorul...
Mă, pe voi nu vă răneşte Frumuseţea? Treceţi aşa indiferenţi pe lângă râuri, stele, lut şi pietre? Fiţi şi voi mai sensibili, bre, mai călduroşi, mai activi în manifestarea Frumosului, că am primit cu toţii din belşug în inima noastră, tocmai pentru a înfrumuseţa Cosmosul. Nu sesizarăţi că omul tinde, prin natura lui, să pună o ordine frumoasă în toate, începînd cu el mai întâi şi terminînd cu pietrele din jurul casei (sau din casă)? Omul e chemat şi îmboldit de Dumnezeu să conlucreze la ordine frumoasă, nu la urâţenia aia de haos şi abrambureală...

Mutarea afecţiunii, însă, deplasarea ei de la om la animal, e într-adevăr dicutabilă, inclusiv în cheie psihopatologică.
Dar, zău aşa, nu am absolut deloc impresia că Mirela sau Yasmina sau alţi iubitori de animale (cum sunt dealtfel şi eu, de când mă ştiu) idolatrizează făpturile necuvântătoare în detrimentul semenului. Nici vorbă de aşa ceva!

Se întâmplă să fim stăpânii unui animal. E cel mai firesc lucru din lume, în acest caz, să avem grijă de pisică, de câine, de porc, de oaie, de cal, de iepure sau de găini atunci când le suntem stăpâni. Cine spune că asta aduce în opoziţie iubirea faţă de aproapele, omul?...
Ne pierdem vremea cu o falsă problemă, zău.

Pe de altă parte, iar asta chiar mă cam necăjeşte, cred că e lipsit de delicateţe faţă de Mirela să procedăm taman acum cu aşa răceală cognitivă, cu aşa bisturiu analitic, taman acum când ea s-a arătat mâhnită de situaţia pisicuţei pe care o iubeşte.
Dacă tot spunem că iubim mai întâi omul, pe aproapele, atunci să arătăm aceasta chiar acum, respectînd cu prietenie simţămintele şi susţinînd cu gingăşie pe sora noastră.

Iartă-i, Mirela, că fac şi ei pe cocoşii analişti şi moralişti!...:)

P.S. Văd o sugestie fină în postările lui Alin şi ţin să o aplaud: aceea că iubirea de aproapele solicită în noi un nivel mai înalt de dăruire, mergînd până la sacrificiu. E o şansă în plus pentru a dobândi nobleţea, către sfinţenia cerută de Hristos, aceasta de a te înălţa la slujirea neasemuită care este slujirea jertfelnică a aproapelui, fie el şi vrăjmaşul tău sau, poate, încă mai vârtos tocmai pe acesta! Treapta slujirii omului este, da, superioară treptei slujirii animalului. Fortifică şi despătimeşte sufletul nostru în mod mult mai puternic, mai potrivit cu poruncile Domnului. Cere o măsură mai înaltă, într-adevăr. Dacă asta ai vrut să sugerezi, Alin, atunci ok, sunt cu totul în asentimentul tău.

[tabitha]

Pisicuța mea a murit în seara asta. Nu mai face obiectul discuției de față.


@stefan_florin : este o falsă dilemă. Nu se punea oricum problema în felul acesta. Nici acum și nici pe viitor.
Milostenie fac atunci când consider (eu) că e cazul, și nu aștept să mă împingă nimeni de la spate.

[cezar_ioan]

În prealabil postat de mirela.t

Pisicuța mea a murit în seara asta.

Îmi pare rău, Mirela.........................
Ştiu că ai făcut tot ce stătea în puterea ta.

Domnul să te mângâie, Domnul fie cu tine!

[tabitha]

Iti multumesc, Cezar pentru intelegere si pentru ca esti alaturi de mine cu gandul. Domnul sa-ti rasplateasca!

[cezar_ioan]

Nu mai mult decât ţie, dragă soră, nu mai mult!
Hristos în mijlocul nostru!

[stoicadorina]

În prealabil postat de mirela.t

Pisicuța mea a murit în seara asta. Nu mai face obiectul discuției de față.


@stefan_florin : este o falsă dilemă. Nu se punea oricum problema în felul acesta. Nici acum și nici pe viitor.
Milostenie fac atunci când consider (eu) că e cazul, și nu aștept să mă împingă nimeni de la spate.

Imi pare nespus de rau Mirela pentru pisicuta ta Mitzi. Abia acum am vazut ca a murit. Cunosc durerea pricinuita de moartea unui animal de companie. Uneori animalele iti ofera mult mai multa afectiune decat orice om si nu cer nimic in schimb decat hrana si putina dragoste, infinit mai putina decat ne ofera ele. Cred ca Dumnezeu o sa va ajute sa gasiti curand alta pisica sau un catel.

[stoicadorina]

Am plecat de pe forum dezgustata printre altele si de nelipsitele tale replici in care nu este decat ratiune inghetata de o inima impietrita. Vorbesti despre oameni pe care nu-i cunosti si faci mare pacat!
Vrei sa-ti emunar faptele de milostenie facute de Mirela (cele pe care eu le cunosc)? Nu o fac dintr-un singur motiv. Nu vreau sa o supar deoarece iubeste fapta buna facuta in taina.
Te rog sa nu-mi raspunzi ca (desi sunt o fire pacifista) pentru Mirela iti sar in cap!

[AlinB]

Sigur ca e mai usor sa alergi dupa dragostea unui animal decat cea a unui om, dar e pura ipocrize sa afirmi ca e dragoste in adevaratul sens al cuvantului.
Dragostea lor, neavand libertate de alegere (asa cum are un om) este mai degraba un reflex, poate ai auzit de experimentele lui Pavlov, carnea, becul, salivarea.

Cam asa este si animalul, mancare atentie -> afectiune.

Se pot "indragosti" ireprosabil chiar si de un criminal in serie, care le arunca bucati din victimele lui, vor fi profund recunoscatoare pentru asta.

Deci a fi apologetul acestui gen de afectiune este greist - dar ma rog, asa cum altii se multumesc cu telenovele ca substitut la o viata afectiva asa si cei care cauta compania animalelor pentru afectiune.

Bun, acum ca am lamurit si asta - ceea ce nu pricepusi, este ca nu este vorba despre Mirela.

I-am propus o dilema morala, a refuzat-o, asta este.
Asta nu spune nimic despre calitatile ei morale sau altceva, fiecare isi este propriul judecator (pana la Dumnezeu).

Asa cum nici in alte ocazii, in care ti-am dezaprobat ideile, nu era vorba neaparat de tine desi in mod evident te identifici la sange cu ele.

Parerea mea, daca nu poti sa te detasezi, ramai la decizia precedenta cu forumul, ca e mai bine, poti sa te socializezi mult mai eficient si satisfacator pe facebook.

[stoicadorina]

Te bagi singur in seama. Parerile tale nu fac doi bani pentru mine. Socializez unde vreau si cu cine vreau.