Cea mai buna postare

[cristiboss56]

cezar_ioan
Senior Member

. . ., ştii bine că nu pot să amestec ce îşi imaginează cei aflaţi în afara Bisericii cu ceea ce trăiesc efectiv, experimentînd ca mădulare ale Bisericii, creştinii. Filosofia analitică a celor din afara Bisericii naşte cu totul alte roade decât vieţuirea organică din Biserică.
Deşi se pot face mii de paralele şi tot atâtea interpretări, fie ele şi frumoase pentru intelectul amator de gândire, paralelele tot paralele rămân. Nu poţi să te împărtăşeşti de Hristos când nu faci parte din Trupul al cărui Cap este El. Dar poţi să-ţi imaginezi, ce-i drept, chiar cu mare intensitate... Părinţii numesc această imaginaţie cu termenul de înşelare, după cum probabil ştii prea bine (îmi amintesc că ai participat la alte discuţii arătînd că ai cunoştinţe precise despre scrierile Sfinţilor Părinţi).
Eu aşa cred, sper că nu te supără prea tare credinţa mea.

P.S. Cât priveşte psihologia omului care se împărtăşeşte de Hristos, îţi recomand cu toată căldura două cărţi: Sfântul Teofan Zăvorâtul (orice lucrare despre rugăciune) şi cartea "Stareţul meu - Gheron Iosif Isihastul". În aceste texte, un căutător al Adevărului poate găsi mii de subtilităţi privind psihologia rugăciunii şi, în general, a vieţii unor trăitori autentici în Hristos.