![]() |
![]() |
|
|
|
|||||||
| Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
![]() |
|
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
|
|
#1
|
|||
|
|||
|
Citat:
Cand sotia mea a ramas insarcinata (venise darul Domnului, Tudor) am constatat ca, pe zi ce trecea, in loc sa fim tot mai apropiati, ea se insingura, se inchidea parca in sine. Apoi, imi parea ca devine tot mai mandra si pretentioasa... Treptat, au inceput sa apara intre noi conflicte, dispute pe care nu le mai avusesem. Nestiind ce se intampla am inceput sa fac fel de fel de scenarii, sa emit ipoteze, presupuneri. Nu mai comunicam aproape deloc. Devenisem certaret, artagos... M-am luat de baut... Zdravan! Credeam, chiar, ca nu e copilul meu!! Traiam amandoi o experienta noua, pentru care nu eram deloc pregatiti, se pare... Abia apoi am inteles ca rolul de parinte se invata, cu greu, cu rabdare, cu sacrificii. Putin a lipsit sa nu imi iau campii, iar ea sa nu o ia razna. Totusi, prin Mila Domnului, ne-am straduit amandoi sa trecem peste dificultati si sa ne reinnodam dragostea. Eu am acceptat, cu vremea, ca nu mai sunt centrul vietii sotiei, ca iubea pe ... altcineva! Pe propriul nostru copil, Tudorica! Cat sunt acum de fericit ca ea l-a iubit! Atunci, insa, imi era foarte greu. Poate ca si sotul tau sufera din pricina modificarii comportamentului tau. Iti sugerez sa ii acorzi mai multa atentie, sa fii mai dragalasa cu el. Sa il asiguri si sa il reasiguri (prin vorbe clare si prin gesturi fara echivoc) ca il iubesti si ca vrei sa fiti cea mai fericita, cea mai frumoasa familie din lume! Se va linisti, cu vremea... Acum doar ii este greu sa accepte schimbarea. Nu banuieste ca, peste putina vreme, veti fi atat de bogati! Domnul sa va ocroteasca! Last edited by cezar_ioan; 09.02.2013 at 01:02:16. |
|
#2
|
|||
|
|||
|
Sper sa fie ceva doar de moment si sa ii treaca sotului meu,sa fim din nou fericiti ca si pana acum.
|
|
#3
|
|||
|
|||
|
Citat:
Daca unul dintre prieteni are o problema, dragostea il indeamna pe celalalt sa faca lucrul cel bun. Cu atat mai mult cu cat in relatia de cuplu participa fiecare la fericirea sau nefericirea celuilalt. Daca vrei sa fiti fericiti, cred ca cel mai bun lucru e sa faci portia ta care contribuie la fericire. Nu sa astepti sa cada para malaiata... Suntem fiecare coautori ai fericirii si nefericirii aproapelui. |
|
#4
|
|||
|
|||
|
Citat:
Am inteles dar el e cel care sa schimbat,eu am incercat sa fiu mai intelegatoare si sa las de la mine,,,,,nu spun ca as fi perfecta doar ca eu nu m-am schimbat cu nimic |
|
#5
|
|||
|
|||
|
Aici e poanta!....:)
De cugetat la asta... Si de intrebat pe sot cum vede si el lucrurile. S-ar putea sa afirme tocmai contrariul. Caz in care se poate schimba, in sfarsit, ceva: lentila veche prin care ne vedem pe noi insine... O lentila care nu mai corespunde noii situatii. Intrucat venirea bebelusului este un fapt cu totul extraordinar, cu impact mare pe care, poate, niciodata nu il constientizam suficient de bine si de prompt. Ci mult mai tarziu... Discutati cu rabdare, cu dragoste, cu ingaduinta... Cu nadejde in Hristos, fiecare in sufletul lui si impreuna, daca se poate. Last edited by cezar_ioan; 09.02.2013 at 14:05:53. |
|
#6
|
|||
|
|||
|
Citat:
nu m-am schimbat cu nimic in sensul rau,sunt aceiasi persoana calda si intelegatoare |
|
#7
|
|||
|
|||
|
Citat:
Asadar, repet: discutati calm cu sotul despre treaba asta. Poate are si el ceva de spus, ca doar va e partener de viata. Abia apoi veti reflecta din nou, cu aratura proaspat rascolita si, trag nadejde, cu seminte bune. Domnul sa va ocroteasca si sa va calauzeasca! |
|
#8
|
||||
|
||||
|
Uite că v-ați întâlnit. Slavă Domnului!
__________________
Îmi cer scuze celor pe care i-am supărat! "Trebuie sa mori înainte de a muri Pentru a nu muri atunci când mori" |
|
|