Cum ii afecteaza pe barbati imbracamintea colegelor

În prealabil postat de Mihailc

Păi cineva trebuia să-l înlocuiască pe osutafaraunu în funcţia de ghimpe sectar pe forum.... deşi Antoniap pare cea mai potrivită succesoare, Miha-Anca recuperează puternic din urmă... Dar merge şi aşa, acelaşi balaur cu două capete!

Măcar ăla falsifica numai înţelesurile Bibliei, acum o să ne confruntăm şi cu răstălmăciri ale Sfinţilor Părinţi....

Stiati ca Mitropolitul de Pentapolis (Sfantul Nectarie Taumaturgul, de azi) in cursul sau de Teologie pastorala, a spus, intre altele:
,„Niciodata nu se cuvine să se jertfească iubirea pentru o deosebire de dogmă. Pentru aceasta să ne fie pildă Apostolul neamurilor, care, din dragoste chiar și pentru cei ce L-au răstignit pe Hristos, dorea să fie anatema pentru ei. Episcopul care nu-i iubește pe eretici și nu lucrează pentru ei, toate le face din râvnă mincinoasă și este lipsit de dragoste.”

Daca Sf. Nectarie se putea apropia de eretici, noi poate ar trebui sa intelegem ca toti oamenii (indiferent de credinta sau lipsa ei, indiferent de religia careia ii apartinem, indiferent de gravitatea si multimea pacatelor) suntem oameni fii ai lui Dumnezeu. Sau nu suntem toti fiii lui Dumnezeu?

[AlinB]

În prealabil postat de Nastya

Sau nu suntem toti fiii lui Dumnezeu?

Un tata avea doi fii...

În prealabil postat de Nastya

Stiati ca Mitropolitul de Pentapolis (Sfantul Nectarie Taumaturgul, de azi) in cursul sau de Teologie pastorala, a spus, intre altele:
,„Niciodata nu se cuvine să se jertfească iubirea pentru o deosebire de dogmă. Pentru aceasta să ne fie pildă Apostolul neamurilor, care, din dragoste chiar și pentru cei ce L-au răstignit pe Hristos, dorea să fie anatema pentru ei. Episcopul care nu-i iubește pe eretici și nu lucrează pentru ei, toate le face din râvnă mincinoasă și este lipsit de dragoste.”

Daca Sf. Nectarie se putea apropia de eretici, noi poate ar trebui sa intelegem ca toti oamenii (indiferent de credinta sau lipsa ei, indiferent de religia careia ii apartinem, indiferent de gravitatea si multimea pacatelor) suntem oameni fii ai lui Dumnezeu. Sau nu suntem toti fiii lui Dumnezeu?

Te rog sa dai sursa sa vad si eu exact contextul in care Sf.Nectarie a afirmat ca ierarhii trebuie sa lucreze ptr. eretici!

Nu exista mantuire in afara Bisericii Ortodoxe. Asta este regula, poate sa existe exceptii dar eu nu pot sa spun ce si cum ptr. ca as cadea in erezie. Ce se intampla cu altii este Mila Domnului, iar daca eu as spune ca stiu as mintii, caci nu stiu cu adevarat cum gandeste Domnul, nimeni nu stie. Dar noi trebuie sa spunem si sa marturisim regula si nu exceptia. Bineinteles ca Dumnezeu iubeste toti oamenii si nu le vrea moartea si doreste ca acestia sa vina la ortodoxie si sa se mantuiasca, dar asta nu inseamna ca trebuie sa abuzam de iubire si sa mintim si sa spunem ca exista mantuire in afara Bisericii Ortodoxe.(asa o tin si ecumenistii cu iubirea in sus si iubirea in jos, iar canoanele BO si cele 7 Sinoade Ecumenice(infailibile) sunt calcate in picioare!)

În prealabil postat de Laura19

Te rog sa dai sursa sa vad si eu exact contextul in care Sf.Nectarie a afirmat ca ierarhii trebuie sa lucreze ptr. eretici!

Nu exista mantuire in afara Bisericii Ortodoxe. Asta este regula, poate sa existe exceptii dar eu nu pot sa spun ce si cum ptr. ca as cadea in erezie. Ce se intampla cu altii este Mila Domnului, iar daca eu as spune ca stiu as mintii, caci nu stiu cu adevarat cum gandeste Domnul, nimeni nu stie. Dar noi trebuie sa spunem si sa marturisim regula si nu exceptia. Bineinteles ca Dumnezeu iubeste toti oamenii si nu le vrea moartea si doreste ca acestia sa vina la ortodoxie si sa se mantuiasca, dar asta nu inseamna ca trebuie sa abuzam de iubire si sa mintim si sa spunem ca exista mantuire in afara Bisericii Ortodoxe.(asa o tin si ecumenistii cu iubirea in sus si iubirea in jos, iar canoanele BO si cele 7 Sinoade Ecumenice(infailibile) sunt calcate in picioare!)

Da doamna, sa traiti! Ca la armata (ordonati)cereti, ca la armata raspund. Va dau chiar textul, nu contextul. Ca sa fie mai clar.

<<Iată ce lucruri neobișnuite pentru cei care n-au gustat din iubirea lui Hristos scria Sfântul în Teologia pastorală:
Epsicopul e dator a rămâne veșnic în principiile morale ale Sfintei evanghelii și a nu ieși niciodata din ele, nici a le încălca sub acoperirea deosebirilor dogmatice. Acestea, ca unele ce se referă numai la credință, lasă liberă și neatinsă iubirea, căci dogma nu se războiește cu dragostea. Iubirea este dăruită dogmei, fiindcă ”toate le suferă și toate le rabdă”. Iubirea creștină este neschimbată pentru aceea că nici credința șchioapă a ereticilor nu poate schimba dragostea îndreptată asupra lor. Cineva poate atrage prin iubire la credința sa chiar și o întreagă biserică eretică întemeiată pe o judecare greșită a dogmelor. Niciodata nu se cuvine să se jertfească iubirea pentru o deosebire de dogmă. Pentru aceasta să ne fie pildă Apostolul neamurilor, care, din dragoste chiar și pentru cei ce L-au răstignit pe Hristos, dorea să fie anatema pentru ei. Episcopul care nu-i iubește pe eretici și nu lucrează pentru ei, toate le face din râvnă mincinoasă și este lipsit de dragoste. Căci acolo unde este dragoste, este și adevăr, și lumină, iar râvna cea mincinoasă și slava plină de rătăcire sunt vădite și alungate de lumină și iubire. Chestiunile legate de crediță nu trebuie să micșoreze iubirea. Învățătorii urii sunt ucenicii celui rău, fiindcă dintru același izvor nu curg și dulcele, și amarul. Învățătorul iubirii, care este episcopul, nu e cu putință să nu iubească, fiind cu desăvârșire neputincios să urască, aceasta pentru că preaplinul iubirii izgoneste ura. (69:Pastorala, Mitropolit Nectarie de Pentapolis, Atena, 1898, pag.210)
( Monahul Teoclit Dionisiatul, Sfantul Nectarie din Eghina - Făcătorul de Minuni, Viata și Opera, 1846- 1920, Editura Sophia, București 2006, pag. 347)

<<De aceea în ochii săi, ereticii ce altceva puteau fi decât copiii rătăciți ai tatălui și Dumnezeului său și ”în putință” frații săi intru Hristos. Cum să nu-i iubească, să nu-i plîngă și să nu se roage pentru ei?

Duhul iubirii pentru eretici l-a predat sfântul Parinte elevilor săi de la Rozarios, la orele de Teologie pastorala, voind a-i elibera din mreaja intoleranței ce chinuie sufletele necurate in numele, zice-se, al Ortodoxiei. Părintele și-a prefăcut durerea față de cei din afara Bisericii in învățătură intemeiată pe morala Bisericii.>>

( Monahul Teoclit Dionisiatul, Sfantul Nectarie din Eghina Făcătorul de Minuni, Viata și Opera, 1846- 1920, Editura Sophia, București 2006, pag. 346)

Parintele Rafail Noica:

<<Însă tare aş vrea să se citească mai mult cărţulia aia a lui Homiakov, care s’a tipărit aicea, la Alba Iulia, pe care am recomandat-o şi altcândva, greu de înţeles pentru gândirea noastră obiectivă şi nepersonală, însă aş vrea să se citească mai mult, şi să dea Dumnezeu să se înţeleagă mai adânc. Homiakov zice lucru foarte important acolo: noi putem judeca înăuntrul Bisericii noastre, cu criteriile pe care ni le-a dat Domnul şi pe care ni le dă Biserica, dar nu putem judeca în afara Bisericii.
Ştim, dacă avem credinţa în Biserică şi în Sfinţii Părinţi – Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească, şi în Sfinţii Părinţi ai ei, şi Sinoade – că în afara Bisericii nu sunt Taine, dar asta nu înseamnă că ştiu că nimeni din afară nu se poate mântui, fiindcă eu nu ştiu ce poate şi ce nu poate Dumnezeu în afara Bisericii. Că altfel ce s-a întâmplat cu cei dinainte de Hristos? Melchisedec, marele preot care slujea lui Dumnezeu, după al cărui cin este Însuşi Hristos – nu că Melchisedec este după cinul preoţiei lui Hristos, ci preoţia lui Hristos, Mesia, Dumnezeu întrupat, este după cinul lui Melchisedec! - cine l-a botezat pe Melchisedec, cine l-a hirotonit? Nu ştiu ce poate face Dumnezeu şi ce nu poate – Dumnezeu văd că îşi îngăduie să nu poată ceea ce nu vreau eu, şi cu mine nu poate. De ce? Fiindcă nu vreau eu. [...]
Noi nu ştim ce poate Dumnezeu în afară; şi când Părinţii zic că în afara Bisericii nu este Taină şi că Mântuire nu este cu putinţă, totuşi trebuie să gândim şi să înţelegem nu într-un sens… obiectiv, ca un obiect, care se aplică, precum o lege, absolut pretutindenea, ci trebuie să înţelegem totuşi că Dumnezeu este Persoană, că Dumnezeu este Dumnezeul tuturor oamenilor, oricine ar fi, şi că, pe de o parte, El nu lasă să se nască oameni pe pământ fiindcă… n-are surcele ca să aprindă focul în iad – şi atunci i-ar trebui suflete de om - dar ce face Dumnezeu dincolo de Biserică nu e de competenţa noastră să judecăm. Sau cum spunea cineva în Apus, „noi ştim unde este Biserica, dar nu ştim unde nu este” - şi cuvântul ăsta trebuie înţeles drept. Ce vrea să zică este: „eu ştiu unde să găsesc Tainele fără greş, dar ce poate sau nu poate Dumnezeu în alte condiţii - nu mă pronunţ; dar nu acolo caut eu“. (…)>>

http://www.razbointrucuvant.ro/2009/...singur-cuvant/

[Mihailc]

În prealabil postat de Nastya

Stiati ca Mitropolitul de Pentapolis (Sfantul Nectarie Taumaturgul, de azi) in cursul sau de Teologie pastorala, a spus, intre altele:
,„Niciodata nu se cuvine să se jertfească iubirea pentru o deosebire de dogmă. Pentru aceasta să ne fie pildă Apostolul neamurilor, care, din dragoste chiar și pentru cei ce L-au răstignit pe Hristos, dorea să fie anatema pentru ei. Episcopul care nu-i iubește pe eretici și nu lucrează pentru ei, toate le face din râvnă mincinoasă și este lipsit de dragoste.”

Daca Sf. Nectarie se putea apropia de eretici, noi poate ar trebui sa intelegem ca toti oamenii (indiferent de credinta sau lipsa ei, indiferent de religia careia ii apartinem, indiferent de gravitatea si multimea pacatelor) suntem oameni fii ai lui Dumnezeu. Sau nu suntem toti fiii lui Dumnezeu?

Na, că am ajuns şi eu să fiu confundat cu un ortodoxist habotnic...

Ca să te linişteşti, postarea pe care ai comentat-o face parte dintr-o terapie aplicată unor personaje de pe forum cu scopul stimulării cunoaşterii de sine. Fiindcă n-ai cum să te vezi în lumina crudă a realităţii, dacă toată lumea îţi aplaudă aberaţiile şi-ţi hrăneşte orgoliul încurajându-ţi iluzia propriului progres duhovnicesc.

I-am putea găsi o scuză că e nou. Totuși când nu știi despre ce e vorba, înainte de a intra într-o discuție stai pe margine și asisți, apoi te bagi în seamă. Aici s-au cam sărit primele etape.

În prealabil postat de ovidiu b.

I-am putea găsi o scuză că e nou. Totuși când nu știi despre ce e vorba, înainte de a intra într-o discuție stai pe margine și asisți, apoi te bagi în seamă. Aici s-au cam sărit primele etape.

Imi pare rau, postura de chibiț nu e in firea mea. Vi se pare ca discutiile sunt chiar asa de elevate incat iti trebuie un an pregatitor ca sa faci față? Asta cu "să te bagi în seamă" e din aceeasi categorie cu "a-ti da cu parerea". Acum mai toti vorbitorii de pe la diverse posturi TV (si multi dintre cei ce scriu pe forumuri), din nefericire pentru ei si pentru limba română, "isi dau cu parerea", nu-si exprima o parere, nu-si exprima un punct de vedere. Poate mai lucrati.

Ca Novice/Junior (ca tot nu stiu de nici unele) , as putea sa-i propun domnului/doamnei Adm. ca la fiecare topic sa existe un fel de: „Instructiuni de folosire”. Ca sa stie omul, in detaliu: cine trebuie pus la punct, cine trebuie aplaudat, cum trebuie sa-i avertizezi pe juniori ca: „Pe aici nu se trece!” Etc. etc. etc.

Sa stiti ca nu reactionez nici la aplauze, nici la critici.

Ceva coji de nuci ca sa stea omul la colt, in genunchi pe coji de nuci...Sa se invete minte.

În prealabil postat de Nastya

Imi pare rau, postura de chibiț nu e in firea mea.

Amice, tocmai încercam să-ţi găsesc o scuză.

Toata povestea asta cu tzoale, ierarhii sociale, etc., sunt doar parte din animalismul pe care il tirim dupa noi. Normal ca o femeie nu gaseste nimic vatamator in articolul ala: cultul imaginii, care le obsedeaza sau mai bine zis poseda pe femei si pe barbatii efeminati subtil, nu se pupa cu simplitatea avuta macar teoretic in obiectivul fraierilor alora de laici, monahi, preoti si ierarhi, care alearga dupa mantuire.
Abia astept momentul in care sentimentul global de catastrofa, dat de saracia in imbatabila expansiune, va pune in genunchi estetica cripto-senzualista a lumestilor domni si doamne prea siguri/e de ei/ele, care vad in cravata, rochie, papion, batista lu' peste, si alte desertaciuni burgheze o forma de implinire a vietii.