Inchizitia

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de MariaElena

D
<<Galilei a fost judecat de Inchizitie, la Roma, pe la jumatatea secolului al XVII-lea,

Asta este perfect adevarat. Si Sf Tereza de Avila a fost cercetata penal de Inchizitia Spaniola. Care nu a gasit nimic si a solutionat dosarul, cum am spune azi, cu "neinceperea urmaririi penale".

In cazul lui Galilei, s-a ajuns la proces. In timpul celor 22 de zile cat a durat procesul, inculpatul a fost cazat intr-un...palat. Pesemne ca detractorii Sfantului Oficiu isi imagineaza ca sedea cu lanturi la picioare si gratii la ferestre intr-o carcera umeda, de unde era periodic bagat la interogatoriu de un inchizitor cu un cleste de smuls unghiile gata incins, zicandu-i: "nenicule, asta te asteapta daca nu abjuri".
In realitate, atat acuzarea cat si apararea s-au axat pe aspecte stiintifice. A iesit la lumina ca Galilei pur si simplu nu avea suficiente dovezi in sustinerea a ceea ce lucrarile lui dadeau drept sigur. Teoria heliocentrica era o simpla... teorie, lipsindu-i, cum am spune in zilele noastre, "dovada experimentala".

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Asta este perfect adevarat. Si Sf Tereza de Avila a fost cercetata penal de Inchizitia Spaniola. Care nu a gasit nimic si a solutionat dosarul, cum am spune azi, cu "neinceperea urmaririi penale".

In cazul lui Galilei, s-a ajuns la proces. In timpul celor 22 de zile cat a durat procesul, inculpatul a fost cazat intr-un...palat. Pesemne ca detractorii Sfantului Oficiu isi imagineaza ca sedea cu lanturi la picioare si gratii la ferestre intr-o carcera umeda, de unde era periodic bagat la interogatoriu de un inchizitor cu un cleste de smuls unghiile gata incins, zicandu-i: "nenicule, asta te asteapta daca nu abjuri".
In realitate, atat acuzarea cat si apararea s-au axat pe aspecte stiintifice. A iesit la lumina ca Galilei pur si simplu nu avea suficiente dovezi in sustinerea a ceea ce lucrarile lui dadeau drept sigur. Teoria heliocentrica era o simpla... teorie, lipsindu-i, cum am spune in zilele noastre, "dovada experimentala".

Giordano Bruno, care n-a scris nimic (adica zero, cum spuneti dvs.). Intre timp, s-a descoperit ca:

1. <<Giordano Bruno (n. ca.1548, Nola/Campania - d. 17 februarie 1600, Roma) a fost un teolog și filosof umanist italian din epoca Renașterii. Condamnat și ars pe rug de Inchiziție pentru concepția sa panteistă și pentru convingerea asupra infinității lumii, idei considerate eretice, numele lui a devenit sinonim cu cel de victimă a obscurantismului.

În Franța rămâne timp de șapte ani, la Toulouse și Paris, apoi la Londra între 1583 și 1585, sub protecția ambasadorului francez și a poetului englez Philip Sydney. În acești ani are o activitate prodigioasă, scrie peste 20 de lucrări, printre care dialogurile "De l'infinito, universo e mondi" ("Despre infinitatea universului și a lumilor", 1584), "De la causa, principio e uno" ("Despre cauză, început și unitate", 1584). Giordano Bruno susține că stelele sunt asemănătoare soarelui, că universul este infinit și conține un număr infinit de lumi populate de ființe inteligente. În "Cena de le Cenere" ("Cina cenușii", 1585) expune teoriile lui Copernic, totuși într-o formă confuză, iar în lucrarea "Gli eroici furori" ("Pasiunile eroice" 1585) apără iubirea platonică prin care omul se apropie de Dumnezeu. În 1586, după o dispută pe teme teologice, părăsește Franța și, după multe peregrinări, se stabilește la Helmstedt în Germania, unde reușește să tipărească mai multe lucrări. Dar și aici intră în conflict cu autoritățile religioase, de data aceasta protestante.
În 1591 acceptă o invitație a nobilului venețian, Giovanni Moncenigo, și revine în Italia, la Veneția, unde dă lecții ca profesor particular, este însă arestat de Inchiziție, care îl extrădează la Roma. După șase ani de detenție, în care timp este supus la nesfârșite interogatorii, fiind acuzat de blasfemie, comportament imoral și erezie, este adus în fața tribunalului inchizitorial, prezidat de cardinalul Bellarmino. Refuzând să-și abjure convingerile, este condamnat pentru erezie și ars pe rug la 17 februarie 1600 în piața "Campo dei Fiori" din Roma. Toate operele sale au fost interzise și, în 1603, au post puse la index ("Index librorum prohibitorum"). Împreună cu constrângerea lui Galileo Galilei de a-și abjura public în 1633 propriile convingeri, condamnarea lui Giordano Bruno constituie unul din momentele cele mai întunecate ale Contrareformei catolice. La locul martiriului său, în piața "Campo dei Fiori", administrația orașului Roma i-a ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea o statuie, dedicată libertății de gândire. Patru sute de ani după executarea sa, Biserica Catolică, prin glasul papei Ioan-Paul II, și-a exprimat "profunda durere", regretând eroarea comisă prin condamnarea la moarte a lui Giordano Bruno. Gândirea sa a influențat filosofia din timpurile ce i-au urmat, în special pe filosoful olandez Baruch Spinoza, care în secolul al XVII-lea a anticipat dezvoltarea monismului, ca mod de reprezentare a lumii.>>

http://ro.wikipedia.org/wiki/Giordano_Bruno


2. <<Giordano Bruno, 1548-1600, filosof renascentist italian. Intemnitat de Inchizitie in 1592, a fost ars pe rug la Roma, ca eretic. Sub influenta neoplatonismului italian, el preconiza sa nu se foloseasca decat ratiunea pentru a cunoaste lumea. Opera: „Despre cauza, principiu si unitate”, „Despre infinit, univers si lumi” [in aceste lucrari a expus o filosofie panteista (natura este „Dumnezeu in lucruri”). Dezvoltand conceptia heliocentrica a lui Copernic, a sustinut existenta unui univers infinit cu o infinitate de lumi.>> (Dictionar enciclopedic, vol.1, A - C, pag.270, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1993.

3. <<Giordano Bruno, 1548 – 1600, filozof materialist si ateist italian. A parasit in 1575 ordinul dominican si a cutreierat intreaga Europa apuseana. In 1592, este prins si intemnitat de inchizitie. Dupa opt ani de tortúri, refuzand sa-si renege convingerile, a fost ars pe rug la Roma, ca eretic. A exercitat o inrurire puternica asupra gandirii lui Gassendi, Spinoza, Leibniz, Herder, Goethe si Schelling. Opere principale: „Despre cauza, principiu si unitate „(1584, „Despre infinit, univers si lumi”(1584), „Alungarea bestiei triumfatoare” si „Despre avanturile eroice”(1585).>>
Dictionar Enciclopedic Român, Vol.I, A-C, pag. 431, Academia Republicii Populare Române, Editura Politica, 1962
Alte surse: Le Petit Larousse, En Couleurs, 1995, Nouvelle Edition, pag. 1204.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de MariaElena

Giordano Bruno, care n-a scris nimic (adica zero, cum spuneti dvs.).

Unde anume am spus eu ca Giordano Bruno nu a scris nimic ? Onestitatea intelectuala va obliga sa va referiti la ceea ce am spus, nu la ceea ce considerati dv ca as fi spus. Astfel, eu am sustinut ca Giordano Bruno nu a fost om de stiinta, contributia lui la stiinta fiind inexistenta. Eu NU am spus ca nu a scris nimic.

Ati adus un argument de tip "non sequitur". O piesa de teatru a scriitorului socialist Berthold Brecht in care e vorba de Giordano Bruno. Si ? Aceasta opera de fictiune artistica demonstreaza ceva ?

Ati adus ca argumente o lista de lucrari cu pretentii stiintifice ale lui Bruno. Precum si faptul ca a tinut lectii particulare. Va intreb: tipul cu care ati facut meditatii la matematica inainte de bac era om de stiinta ? Oricare profesor este om de stiinta, oricare om care scrie o carte e om de stiinta ? Sau numim "om de stiinta" pe acel om caruia stiinta ii datoreaza progresul ei, fie si numai cu un milimetru ? Ei bine, exact acest milimetru, iata, e lipsa la apel in cazul lui Bruno. Nu exista niciun "punct Bruno" in matematici. Nu exista nici o "transformare Bruno" in fizica, nici "sinteza Bruno" in chimie. Galilei, Copernic, alti catolici eminenti clerici sau laici, da: sunt oameni de stiinta. Calugarul catolic Mendel, de la care incepe aventura geneticii, a fost om de stiinta. Preotul catolic Lemaitre, caruia ii datoram teoria Big-Bang-ului, a fost om de stiinta. In schimb, ereticul Bruno nu a contribuit cu nimic la stiinta. Dealtfel, asa cum singura ati ajuns la concluzia respectiva, omul a primit o justa condamnare pentru ereziile sale arhidovedite, nu pentru vreo eroare din domeniul stiintific. Nici nu avea cum, Sfanta Inchizitie nu are competente in domeniul stiintific, ci numai in acela al ortodoxiei credintei.

In alta postare, dupa ce v-am intrebat pe ce va bazati in a sustine ca Galilei a retras afirmatiile lui din teama, nu faceti decat sa repetati acelasi lucru, fara a aduce niciun argument. Inca o data va intreb: de unde stiti ca a retras din teama si nu dand curs cu buna credinta invitatiei Bisericii, ca un bun catolic asa cum a fost socotit pana la moarte ?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Unde anume am spus eu ca Giordano Bruno nu a scris nimic ? Onestitatea intelectuala va obliga sa va referiti la ceea ce am spus, nu la ceea ce considerati dv ca as fi spus. Astfel, eu am sustinut ca Giordano Bruno nu a fost om de stiinta, contributia lui la stiinta fiind inexistenta. Eu NU am spus ca nu a scris nimic.

Ati adus un argument de tip "non sequitur". O piesa de teatru a scriitorului socialist Berthold Brecht in care e vorba de Giordano Bruno. Si ? Aceasta opera de fictiune artistica demonstreaza ceva ?

Ati adus ca argumente o lista de lucrari cu pretentii stiintifice ale lui Bruno. Precum si faptul ca a tinut lectii particulare. Va intreb: tipul cu care ati facut meditatii la matematica inainte de bac era om de stiinta ? Oricare profesor este om de stiinta, oricare om care scrie o carte e om de stiinta ? Sau numim "om de stiinta" pe acel om caruia stiinta ii datoreaza progresul ei, fie si numai cu un milimetru ? Ei bine, exact acest milimetru, iata, e lipsa la apel in cazul lui Bruno. Nu exista niciun "punct Bruno" in matematici. Nu exista nici o "transformare Bruno" in fizica, nici "sinteza Bruno" in chimie. Galilei, Copernic, alti catolici eminenti clerici sau laici, da: sunt oameni de stiinta. Calugarul catolic Mendel, de la care incepe aventura geneticii, a fost om de stiinta. Preotul catolic Lemaitre, caruia ii datoram teoria Big-Bang-ului, a fost om de stiinta. In schimb, ereticul Bruno nu a contribuit cu nimic la stiinta. Dealtfel, asa cum singura ati ajuns la concluzia respectiva, omul a primit o justa condamnare pentru ereziile sale arhidovedite, nu pentru vreo eroare din domeniul stiintific. Nici nu avea cum, Sfanta Inchizitie nu are competente in domeniul stiintific, ci numai in acela al ortodoxiei credintei.

In alta postare, dupa ce v-am intrebat pe ce va bazati in a sustine ca Galilei a retras afirmatiile lui din teama, nu faceti decat sa repetati acelasi lucru, fara a aduce niciun argument. Inca o data va intreb: de unde stiti ca a retras din teama si nu dand curs cu buna credinta invitatiei Bisericii, ca un bun catolic asa cum a fost socotit pana la moarte ?

Domnule,

1. Brecht este un dramaturg ale carui piese au fost jucate in toata lumea civlizata. Nu e nicio problema ca n-ati aflat inca.
2. A scris SI o piesa de teatru despre Galilei. Asa de mult v-ati suparat, ca nici n-ati citit ce v-am scris. Problema dvs.
3. Ce a mai scris Brecht: Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită ; Baal; Tobe în noapte; Mutter Courage și copiii ei; Die Sieben Todsünden der Kleinbürger; În hățișul orașelor; Opera de trei parale; Omul cel bun din Sâciuan; Puștile doamnei Carrar; Ascensiunea și căderea orașului Mahagonny; Teama și mizeriile celui de-al treilea Reich; Cercul de cretă caucazian; Poezii din Svendborg; O sută de poezii; Scrieri despre teatru


Eu nu pot sa inventez argumente stiintifice; vi le-am citat din enciclopedii. Trebuie doar sa verificati. Daca enciclopediile citate nu sunt de incredere, cred ca ar trebui sa gasiti dumneavoastra altele.

DECI: am citat din :
http://ro.wikipedia.org/wiki/Giordano_Bruno

http://www.newadvent.org/cathen/03016a.htm
The Catholic Encyclopedia
Dictionar enciclopedic, vol.1, A - C, pag.270, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1993.
Dictionar Enciclopedic Român, Vol.I, A-C, pag. 431, Academia Republicii Populare Române, Editura Politica, 1962
Dictionar enciclopedic, vol.II, D-G pag.402, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1996
Dictionar Enciclopedic Român, Vol.II, D-J, pag. 498, Academia Republicii Populare Române, Editura Politica, 1964
Le Petit Larousse, En
Si la surse suplimentare: (pe care poate le veti verifica dvs., eu scriu mai greu in limba franceza, dar daca e nevoie, va dau si citatele in franceza.)
Le Petit Larousse, En Couleurs, 1995, Nouvelle Edition, pag. 1349.
Le Petit Larousse, En Couleurs, 1995, Nouvelle Edition, pag. 1204.
Asta e tot ce am gasit eu acum. Daca vreti, mai cautati dvs.

Va doresc liniste sufleteasca.