Drumul spre calugarie

Da. Sa spunem ca aveti dreptate, eu am o imaginatie foarte bogata. In fine, nu ma deranjeaza, cred ca Dumnezeu stie cel mai bine ce si cum. Pe de alta parte, a fost cazul acela intens mediatizat cu maicuta care a nascut. Adica, despre ce vorbim noi aici? Este normal lucrul acesta? Si inca cate lucruri care nu sunt firesti se intampla in biserici si poate nu stie nimeni. Da, inteleg inainte de orice suntem oameni si suntem pacatosi dar oare "Doamne iarta-ma!" este suficient? Eu am auzit pareri de genu: poti sa faci orice daca iti pare rau si zici Doamne iarta-ma, esti iertat. Oare? Zilele trecute am citit pe alte site-uri niste postari... nici nu stiu cum sa le numesc, in care tinere si mai putin tinere marturiseau ca sunt indragostite de duhovnicii lor. Cum se poate una ca asta? Nu stiu exact si toate conditiile de a intra in viata monahala insa, daca e sa fim credinciosi adevarati, nu acceptam tineri si tinere care au venit la manastire pentru ca s-au despartiti de iubitele respectiv iubitii lor si ca sa isi revina din marea deceptie. OK, ai 20 de ani, 30, 40 vi la manastire dar dupa mine, ar fi trebuit sa nu fi avut nici-un fel de viata amoroasa pana atunci, nu? Aceasta este chemarea adevarata. Ceea ce vreau sa spun este ca sunt foarte putini cei care sunt intradevar foarte dedicati, nu au ganduri nepotrivite s.a.m.d.

[cezar_ioan]

În prealabil postat de Ana Tr.

OK, ai 20 de ani, 30, 40 vii la manastire dar dupa mine, ar fi trebuit sa nu fi avut nici-un fel de viata amoroasa pana atunci, nu?

Nu, categoric nu. (De unde criteriul acesta?....)

Sugerati ca Fericitul Augustin nu a avut "adevarata vocatie" monahala?
Ori, poate, Sfantul Siluan?...
Si sunt nenumarati sfinti si cuviosi care au avut familie, copii si au intrat in manastire simtind chemarea lui Hristos. (Va recomand sa cititi despre aceasta in "Vietile Sfintilor".)
De curind a postat CristiBoss povestea unei maicute care a trait o viata intreaga in familie si a devenit abia spre sfarsit monahie.

Asadar, chemarea la viata ingereasca vine dupa Voia Domnului, iar nu dupa cugetarile si motivele noastre.

Sper ca veti cerceta acest subiect si ca va veti lamuri. Poate va lamureste, desigur, duhovnicul - ar fi cel mai in masura sa o faca.
Toate cele bune!

[Dumitru73]

În prealabil postat de cezar_ioan

Nu, categoric nu. (De unde criteriul acesta?....)

Sugerati ca Fericitul Augustin nu a avut "adevarata vocatie" monahala?
Ori, poate, Sfantul Siluan?...
Si sunt nenumarati sfinti si cuviosi care au avut familie, copii si au intrat in manastire simtind chemarea lui Hristos. (Va recomand sa cititi despre aceasta in "Vietile Sfintilor".)
De curind a postat CristiBoss povestea unei maicute care a trait o viata intreaga in familie si a devenit abia spre sfarsit monahie.

Asadar, chemarea la viata ingereasca vine dupa Voia Domnului, iar nu dupa cugetarile si motivele noastre.

Sper ca veti cerceta acest subiect si ca va veti lamuri. Poate va lamureste, desigur, duhovnicul - ar fi cel mai in masura sa o faca.
Toate cele bune!

si eu cunosc un călugăr, care a intrat în mănăstire după 50 de ani, după ce i-a murit soţia.
are şi o fata care era deja căsătorită atunci.
a venit la mănăstire să le pună faianţă im bucătărie.
eram acolo şi mi-a spus că ar vrea să rămână.
când am vizitat mănăstirea anul următor, l-am găsit acolo că frate de mănăstire, iar după câţiva ani a fost tuns în monahism.