![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
||||
|
||||
|
Cel ce se bizuie, cu totul, pe Invatator, nu pe sine,
Atinge "usurimea" - forma suprema de relaxare. Unul ca acesta urca din profunzime in profunzime, Ca si cum ar pasi, in zbor, pe norii cerului. Vajrayana, Increderea in Invatator
__________________
Last edited by florin.oltean75; 04.01.2013 at 19:04:37. |
|
#2
|
||||
|
||||
|
Cel ce nu se teme de moarte,
Nu a intrat inca pe calea ce duce spre libertate. Cel ce nu are moartea in fata ochilor sai, Nu se roaga din inima. Frica de moarte are doua fete, Prima este frica de procesul insusi, A doua este frica de destinatie. Non-virtutile, otravurile rezidente in noi, Deschid larg portile intunericului. Hinayana, Frica de moarte
__________________
Last edited by florin.oltean75; 04.01.2013 at 19:47:15. |
|
#3
|
||||
|
||||
|
Viata samsarica, Se aseamana cu un tren in viteza, Care nu opreste in nicio statie. Hinayana, Cele patru fluvii neintrerupte ale suferintei
__________________
Last edited by florin.oltean75; 04.01.2013 at 20:10:20. |
|
#4
|
||||
|
||||
|
Lucreaza ziua,
Stiind ca seara vei muri. Hinayana, Practica refugiului
__________________
|
|
#5
|
||||
|
||||
|
Toata Buddhadharma este inclusa in practica Refugiului,
Esenta Buddhadharmei este pur si simplu Refugiul. Ceea ce face diferenta fundamentala Dintre caile lumesti si cele spirituale, Este Refugiul. Cine se roaga fara sa realizeze Refugiul, Face o lucrare lumeasca. Cine perfectioneaza virtutile fara Refugiu, Este asemeni negustorilor care fac afaceri. Binecuvantarea este fiica buna a Refugiului. Refugiul este cheia care deschide poarta spiritualitatii. Binecuvantarea este lumina care lumineaza calea spirituala. Fara Binecuvantare toata faptura este oarba. ---------------------- Refugiul hinaianic are doua cauze, Frica si bizuirea pe Invatator (Dumnezeu). Refugiul mahayanic are trei cauze, Frica, bizuirea pe Invatator si Bodhicitta (Compasiunea Lucratoare pentru toata faptura). ----------------------------------------- Bizuirea pe Invatator este Una, dar are doua fatete. Cea statica - denumita si "incredintare" sau "lasare in voia Invatatorului" sau "starea de impoderabilitate/fara de grija" Cea dinamica - denumita si "urmarea Invatatorului" sau "Lucrul cu Puterea Celuilalt" -------------------- Bizuirea pe Invatator este fiica buna a Credintei. --------------------------------- Arborele Credintei se hraneste din trei radacini: 1.Credinta Existentiala - credinta in Existenta Lui Dumnezeu (Invatatorului) 2.Credinta Calitatilor – credinta care percepe Calitatile Lui Dumnezeu, mai este denumita “credinta aspirationala” pentru ca este inflacarata de frumusetea calitatilor 3.Credinta Puterii – credinta in cele Cinci Puteri Fundamentale ale Lui Dumnezeu Daca una dintre cele trei radacini se usuca, tot arborele se usuca. Astfel ca… Fara credinta nu este bizuire, Fara bizuire nu este refugiu, Fara refugiu orice actiune Este doar ratacire fara contenire in samsara. ---------- Credinta Puterii are cinci radacini: 1.Credinta in Puterea de a Proteja a Lui Dumnezeu (de intunericul lumilor inferioare, in general, si de pericolele imediate, in particular) 2.Credinta in Puterea de a Purifica (trupul lumesc il preschimba in trup de foc) 3.Credinta in Puterea de a Vindeca ( caderile din virtute, bolile mintii si bolile trupului) 4. Credinta in Puterea de Spulbera toate Obstacolele (fie lumesti, fie demonice – pana la atingerea iluminarii – se numeste “Deschizatorul Caii”) 5.Credinta in Puterea de a Lumina Calea ( sau Conduce Mintea prin Intelegeri)
__________________
|
|
#6
|
||||
|
||||
|
Pofta (lacomia) trage sufletul in jos,
In forme lipsite de ratiune. Dupa moarte sufletul se lipeste ca un magnet de ele, Fara putinta de alegere, Iar suferinta va fi mare. In schimb, renuntarea la poftele lumesti Este ca un zbor spre bolta cerului. Spatiul va fi vast, Iar sufletul usor, usor. Despre pericolele samsarice
__________________
|
|
#7
|
||||
|
||||
|
Coordonata teoretica a iluminarii este aceeasi cu cea lumeasca:
Frica de suferinta -> Tanjirea dupa Fericire Diferenta insa o face modul de identificare cognitiva atat al obiectului fricii cat si al obiectului fericirii. Caile lumesti percep gresit aceste doua obiecte. De aceea se spune ca sunt "oarbe". Cel ce merge pe calea Dharmei le percepe, progresiv, in mod corect. Astfel ca, puterea sa aspirationala se matureaza in mod corect.
__________________
Last edited by florin.oltean75; 07.01.2013 at 21:26:04. |
![]() |
| Thread Tools | |
| Moduri de afișare | |
|
Subiecte asemănătoare
|
||||
| Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
| Citate preferate, cugetari, vorbe de duh | silverstar | Generalitati | 1175 | 03.08.2016 15:54:36 |
| Cugetari ORTODOXE ! | cristiboss56 | Pocainta | 80 | 02.07.2015 22:05:47 |
| Cugetari si Citate Ortodoxe | adorcrysti | Generalitati | 90 | 12.11.2014 22:55:18 |
| Cugetari despre Hristos | florin.oltean75 | Generalitati | 55 | 07.04.2012 11:13:01 |
| Cugetari de Craciun | florin.oltean75 | Generalitati | 5 | 25.12.2011 21:14:10 |
|
|