Intrebare pentru liceenii de pe forum: ce-ati vrea sa faceti la Religie?

[laurastifter]

Ooo, observ că este un topic de succes! :)) Dar de ce vreţi să răspundeţi toţi în acelaşi timp? Luaţi-o uşor. :))
Acum serios, chiar mă interesează opiniile voastre.

ar trebui prezentate toate caile de lumină. Altfel se numește manipulare.

[laurastifter]

În prealabil postat de Sergiu_B

ar trebui prezentate toate caile de lumină. Altfel se numește manipulare.

Ce înţelegeţi prin sintagma "căi de lumină"? Vă referiţi la religii?

[glykys]

Laura, poti citi aici:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...t=15410&page=6.

Nu prea mai stiu ce faceam in generala in apropierea Craciunului. Sigur cantam colinde, citeam din Biblie pericopele evanghelice despre nasterea lui Iisus, ceea ce era un lucru bun, pentru ca aveam contact nemijlocit cu Biblia... cativa au fost si la profa de religie sa o colinde.

Daca esti profesoara de religie, poate stabilesti cu elevii tai sa mergeti impreuna si sa colindati un camin de batrani sau de copii, sa le aduceti si ceva dulciuri. Sigur le veti face si va veti face o mare bucurie.

A, tot de Craciun, in liceu faceam o tombola cu cadouri: fiecare din clasa isi punea o hartiuta cu numele intr-o caciula si apoi fiecare extrageam cate un biletel. Trebuia sa ii cumperi un cadou persoanei al carei nume iti nimerea. Dar trebuia sa fie secret pana in ultima zi de scoala de dinaintea vacantei de Craciun. Era mare forfota, unii isi schimbau biletelele intre ei, in functie de simpatii si antipatii, altii nascoceau tot felul de planuri prin care sa afle ce isi doresc persoanele extrase, pe care le cunosteau mai putin... Fiecare daruia si primea ceva.

[tabitha]

În prealabil postat de glykys

A, tot de Craciun, in liceu faceam o tombola cu cadouri: fiecare din clasa isi punea o hartiuta cu numele intr-o caciula si apoi fiecare extrageam cate un biletel. Trebuia sa ii cumperi un cadou persoanei al carei nume iti nimerea. Dar trebuia sa fie secret pana in ultima zi de scoala de dinaintea vacantei de Craciun. Era mare forfota, unii isi schimbau biletelele intre ei, in functie de simpatii si antipatii, altii nascoceau tot felul de planuri prin care sa afle ce isi doresc persoanele extrase, pe care le cunosteau mai putin... Fiecare daruia si primea ceva.

Obiceiul acesta se practică și aici la noi în State și se numește "Secret Santa". :) E foarte fun, îl jucam cu colegii din firmă, la serviciu. De obicei fixam o limită de 20 dolari la cadouri...și le puneam sub bradul de Crăciun. Aici unde lucrez acum nu cred să se practice, că este o firmă evreiască la care lucrează destul de mulți evrei (din aceia care poartă chipa pe cap tot timpul).

[cezar_ioan]

Elevii pe care ii cunosc eu (vreo 600 elevi dintr-a zecea, ne intalnim saptamanal) vor de obicei ore interactive, centrate pe nevoile lor, pe solutii la problemele reale ale vietii sociale si sufletesti de zi cu zi. Au mare nevoie de profesori-camarazi, prietenosi, calzi. Care sa le dea exemple multe, sa ii ajute sa descopere cate ceva despre sine si despre lume.
Au nevoie de profesori priceputi in a povesti, in a asculta, in a pune intrebari, in a lansa provocari pentru minte si inima, in a alina, a incuraja, a sprijini.
Au nevoie de profesori care sa le respecte individualitatea, persoana, sufletul, fiinta.
Au nevoie de repere clare, de limite sanatoase, de fermitate constructiva.
Elevilor le place sa li se vorbeasca despre lucruri tainice, despre nevazut, despre Dumnezeu. In orice caz, asculta cu mare atentie si sunt foarte seriosi, atenti, gravi. Cand apar nuante frumoase in dezbatere sau in expunere, unora li se imbujoreaza fata, altii lacrimeaza.
Vor sa li se explice, sa li se talcuiasca lucruri mai anevoie de inteles. Vor sa inchege un sens, vor sa se simta oameni, adica sa descopere ce este aia human.
Cu adevarat vor sa invete sa devina oameni.
Le displac lectiile scolaresti, scolastice, monotone, neinsufletite, incruntate, docte/prea docte, savante, pedante, sclifosite, seci si reci.
Cer ingaduinta pentru persoana lor asa cum este ea. Se plang de profesorii care ii pun in pozitia de sclavi ai dictarilor, temelor, formulelor, citatelor etc. Nu gasesc rostul, nu gasesc bucuria, nu dibuiesc cu nici un chip dragostea.
Si, da, vor sa li se vorbeasca despre dragoste si cu dragoste.
In toate clasele sunt icoane si multi s-au aratat nerabdatori sa afle, de pilda, mai multe despre viata Sfantului Antonie, ca sa dau un exemplu.
Au in clasa computere conectate la internet si multi dintre ei au aflat, astfel, ca exista Forum Crestin Ortodox. Poate ca unii citesc chiar acum ce scriem noi aici pe forum.
Toti elevii indisciplinati/rebeli si cu note mici la diverse materii au devenit treptat sarguinciosi si suportivi, pe masura ce au fost intampinati cu rabdare, cu simpatie, cu simtul umorului, precum si pe masura ce li s-au dat sarcini personale si au fost rasplatiti (evident, din belsug) pentru putinul sau mai multul pe care au reusit sa-l faca.
Cu totii, cred eu acum, vor sa aiba un Craciun fericit, numai ca majoritatea nu prea stiu cum sa faca sa se intample asta...

[cezar_ioan]

Ca experienta din timpul orei de Religie sa fie una incarcata de blandete, intelepciune, caldura, respect pentru fiecare persoana.
As vrea ca profesorul sa faca in asa fel incat intamplarile si invataturile prezentate sa fie vii, cu personaje pe care sa le resimt ca vii, o lume vie, din care sa simt ca fac si eu parte... Pentru aceasta, desigur, sunt constient ca am nevoie si de participarea mea vie, cu interes real adica, cu ravna, cu dragoste, cu rabdare si agerime a sufletului. Cu un strop de umilinta, macar...
As vrea sa dezbatem la fiecare ora, macar 15 minute, o experienta personala a unuia dintre colegi (dintre care fac si eu parte, desigur) referitor la viata de credinta (centrata pe despatimire, pe curatie, pe imbunarea sufletului). As avea nevoie de impartasiri si de ascultare suportiva.
M-ar interesa cu predilectie: rugaciunea, arta bisericeasca, talcuirea Sfintei Liturghii, deprinderile de vietuire crestina in relatiile conflictuale si concurentiale inevitabile (si) in societatea noastra actuala.
Mi-ar placea la fiecare ora un cuvant, fie si foarte scurt, din Pateric. Ori o talcuire a unui Sfant Parinte, fie si cat o propozitie de mica...
Obligatoriu o pericopa cat de mica din Scriptura, citita si comentata ori cu trimiteri de lectura.
As vrea sa fiu sprijinit prin sarcini didactice bine alese si conduse pentru a capata deprinderi de vorbire, gandire, simtire, actiune practica specifice crestinului, in viata de zi cu zi.
As vrea ca profesorul sa lanseze mai ales intrebari (bune), nu raspunsuri... Sa fiu incurajat/invatat, la randul meu, sa pun fara jena intrebari (bune).
As vrea ca temele pentru acasa sa aiba in special caracter practic (exersarea rugaciunii, candela, tamaierea, postul, pacea si sprijinul intre membrii familiei, dificultatile urcusului in lucrarea coboratoare de prea-mult-sine a pocaintei etc.).
As vrea sa nu existe critica (in sensul oricarei urme de malitiozitate sau ironie).
As vrea sa invat, cu ajutorul profesorului si al colegilor, sa deprind toleranta, acceptarea alteritatii, respectarea varietatii formelor de intelegere subiectiva a credintei.
As vrea sa exersam impreuna, in Hristos, o stare de spirit... mai elevata!..:) Sa ne ramanem frumos-indatorati, unul altuia, pentru aceasta...:)
As vrea sa devin un bun crestin, un om intre oameni, chiar daca unii dintre colegi nu ar fi credinciosi sau ar avea alte orientari religioase decat crestinismul.
As vrea sa devin ceea ce sunt: crestin ortodox. Si inca, unul roman, in buna traditie stramoseasca. Care sa poata trai impacat cu Dumnezeu, cu sine si cu lumea, oriunde as trai in lume si in orice imprejurare a vietii.

Cam multe, pentru ora de religie... Dar pur si simplu asta as nazui sa se intample cu mine si cu colegii/fratii mei.

ma gandesc, ca lectia de religie din apropierea Craciunului, ar trebui sa le intregeasca elevilor imaginea privind necesitatea intruparii Domnului, precum si importanta Maicii Domnului, in planul lui Dumnezeu de mantuire a omenirii.
Clasa poate fi impodobita cu niste lumanari aprinse, crengute de brad si doua globuri pe catedra, dar accentul sa fie pus totusi pe intelegerea evenimentului, nu numai pe atmosefera.

Cezar_ioan, ceea ce scrii despre profesorul de religie, e valabil pentru toti profesorii. Asa profesori erau pe vremea mea. Se daruiau si obtineau rezultate frumoase. Toti elevii tineau pasul cu invatatura.
Trebuie ca invatamantul sa revina la acest tip de profesor, care arata empatie, este bine pregatit profesional si da rezultate, scotand oameni din mainile lor.

[tigerAvalo9]

Mi-ar placea la religie sa ne fie puse filme frumoase pentru SUFLET,filme si INVATATURI ORTODOXE si DE SUFLET,IMPRESIONANTE!Mi-ar placea sa ne fie citite fragmente bune calauzitoare de suflet.Mi-ar placea sa fie o ora de recreere de discutie,de dialog,in care opiniile pro si contra sa existe dar fara conflicte.Mi-ar placea SA FIE INTERESANTA ora.Din pacate am avut si eu la Religie profesori care nu prea stiau ce sa faca si sa predea,nu isi faceau ora frumoasa.Dar fiecare cu modul lui de a preda.Eu daca as fi profesor asta as face,as pune filme sau daca nu as citi fragmente impresionante,as face pe copii sa inteleaga problemele sufletesti si duhovnicesti sa IL inteleaga.Iar despre Nasterea Domnului mi-ar placea sa ascultam colinde si cantari despre Craciun,sa ne fie explicata importanta Nasterii Domnului etc.Doamne ajuta numai bine!