Oamenii frumosi si nestiuti din jurul nostru

[glykys]

Cum vremea e acum schimbatoare, de nici nu mai stii cum sa te mai imbraci, mi-am luat un pulover. Pulover nou, de abia imbracat, il tineam pe geanta. Am iesit putin din facultate pana la libraria Eminescu. Cand am ajuns acolo, mi-am dat seama ca nu il mai am! M-am intors din drum imediat, cu parere de rau, gandindu-ma ca singura mea sansa ar putea fi sa imi fi scapat cumva in interiorul facultatii. Ma si gandeam cu cine va trebui sa vorbesc, daca sa pun un afis... Cand colo, ce sa vezi? Puloverul meu pe un pervaz exterior al universitatii! Pesemne il asezase cineva acolo! Ma duc repede, il iau bucuroasa, il pun bine si ma intorc la drumul meu, cand o persoana necunoscuta ma striga de partea cealalta a strazii: "Lasa puloverul acolo! Lasa puloverul!" Ce se intamplase? Doamna respectiva credea ca vreau sa imi insusesc pe nedrept puloverul, poate chiar ea il gasise si il pusese acolo, la vedere, ca sa nu fie calcat in picioare, cine stie cine? Am lamurit-o ca puloverul imi apartine si ca mi-a alunecat... Era chiar bucuroasa ca haina pierduta isi gasise proprietarul, dar ma privea si cu o urma de neincredere, macar ca ma asortam. Si pe drept cuvant, nu prea poti demonstra ca iti apartine un obiect pierdut.

Oameni ca acestia rar am intalnit prin Bucuresti! Cu simt civic, sa nu puna mana pe lucru strain, sa nu isi insuseasca obiectele pierdute si gasite, ci sa le lase undeva, in speranta ca proprietarul se va intoarce si le va recupera!

[arwein]

Fiind inca foarte frumos afara, ma hotarasc sa fac o vizita scurta la Brasov, intr-o sambata, sa ma mai scutur de zgura vietii de zi cu zi in Bucuresti. Brasovul- frumos, ajung in schei, sunt impresionata de biserica (desi staim cam la ce ce merg, internetul ne pregateste!)- dar ce nu ma asteptam sa vad au fost cei doi preoti.
Pr. Vasile Prodea boteza in biserica o fetita; un botez modest, cu cativa membri ai familiei si nasii; intre cei prezenti- 2 fetite mici (cam de 3 si de 5 ani), care se uitau curioase....Asa de mult mi-a placut botezul fara fast, adevarate crestinare de prunc si asa de mult mi-a placut parintele, care vorbea bland si molcom, care zambea tot timul; a vorbit si cu fetitele mai mici...100 de ani- lumina distanta de viata cotidiana!
Apoi, ca omul: mergi prin curte, inconjura cladirea, aprinde lumanari, uitate-te in stanga si in dreapta...Si la Prima Scoala Romanesca am avut o noua surpriza: parintele Vasile Olteanu- om cult, bland, entuziast, cu umor....O adevarata placere sa iti fie ghid! Am gasit ulterior pe Youtube inregistrari cu dansul, si desi si acelea sunt interesante, realitatea este muuuult mai frumoasa.
M-am dus sa vad un monument si am plecat cu impresia ca am respirat alt aer, ca acest aer intra in plamanii mei si imi da, impreuna cu oxigenul, alt fel de viata!

[glykys]

Un articol despre un om caruia i-am calcat si eu pragul anticariatului si i-am auzit snoavele: Dumitru Grumazescu din Iasi:

de Șerban Georgescu

Știam despre el că este posesorul celei mai importante colecții de documente originale despre viața și opera lui Eminescu din țară, al unei colecții de elzeviruri, cărți liliput și alte nenumărate cărți și obiecte excepționale. Personal însă nu îl cunoscusem decât din postura de musafir… neutru, unul din cei mulți care la sfârșit de an ne așezăm cuminți pe scaunele pliante de lemn pe care ni le pune la dispoziție în anticariat pentru a ne asculta unii altora, sub privirile sale îngăduitoare, creațiile mai mult sau mai puțin notabile....


Continuarea: http://totb.ro/poate-unul-dintre-ult...i-din-romania/