Pomelnicul de la Sfanta Liturghie

În prealabil postat de Demetrius

1-Dumnezeu modifică realitatea care, la rândul ei, modifică voința liberă a fiecăruia, deci lucrează împotriva voinței libere.

2-Nu-mi vine a crede că Dumnezeu nu lucrează pentru mântuirea oricui, indiferent de voința lui ”liberă”:
15. Dacă lucrul cuiva se va arde, el va fi păgubit; el însă se va mântui, dar aşa ca prin foc.(1Cor3,15)

2-Pavel(Saul) este un alt exemplu de acțiune împotriva voinței libere a oricui.

Sunt de acord.
Avem si exemple de pe pamant:
a) cand copilasul nu stie ce face, parintele intervine impotriva vointei lui, pentru a-l proteja de eventualele necazuri/pericole;
b) cand bolnavul nu isi da seama ce e cu el (valabil mai ales in tulburarile psihice), medicul vine el in intampinarea bolnavului, nu asteapta sa vina bolnavul spre medic. Exemple sunt cu miile si zecile de mii. Unde nu e discernamant, cel care il detine in masura mai mare intervine pentru a-l ajuta pe cel aflat in pericol.
c) cand un om e in suferinta si nu mai are putere sa lupte, dragostea celor din jur intervine si ofera sprijinul necesar.

E cat se poate de cainos si de nedumnezeiesc sa asteptam ca fiecare amarit sa aiba luciditate, ravna, dragoste si alte insusiri care tin de sfera (invecinata a) virtutilor. Eu unul nu am, fiind adesea primul dintre amaritii pamantului si uite ca Dumnezeu mi-a dat ajutor cum n-am visat... Si cum, desigur, nu meritam. Ehe.... daca am pricepe odata ce Dumnezeu avem!!!

Un dumnezeu care asteapta ca eu sa devin mai intai sfant pentru a primi ajutor intru virtute si mantuire NU este Dumnezeu in care cred eu.