Reeducarea de la Pitesti

[glykys]

Multumesc pentru link, antiecumenism.
Chiar ma apucasem zilele acestea sa il recitesc pe Voculescu.
Iata un om care si-a lucrat talantii pe care i-a dat Domnul. Ca medic, ca intelectual, ca poet, ca om al Domnului.
Citez si eu:

[…] Ca şi în prima clipă când l-am întâlnit: blând, îndatoritor, liniştit şi resemnat. Se ruga şi el, dar nu cu voce tare, nu ostentativ. Mai mult bănuiam că se roagă, când îl vedeam într-o anumită atitudine. Cu mine se purta ca un adevărat părinte. […] Îl întrebam uneori: Domnule doctor, oare de ce trebuie să pătimiţi la vârsta dumneavoastră? Şi îmi răspundea: Domnule Dobre, asta mi-a fost crucea pe care trebuie să mi-o duc”.


Si o poezie care nu apare in acel link:

Poezii - Părinte, unde să te caut ?

• Vasile Voiculescu
  • Întrezăriri - Curcubeul
  • Urcuş - Imn sufletului
  • Întrezăriri - Androginul
  • Pârgă - Dezlegare
  • Poeme cu îngeri - Luminătorul

În aceaşi rubrică

• NIRMALA, KITI VARNAVI TUJHIG. STHUTI
• TUZHE RUP. PAHUNIYA
• Urcuş - Imn sufletului
• Poeme cu îngeri - Luminătorul
• Inferno canto III
• Pârgă - Dezlegare
• Poeme cu îngeri - În pădurile de gânduri
• Poeme cu îngeri - Botezul

Părinte, unde să te caut şi pentru ce te-ascunzi mereu ?!...
Pe urma ta în brazda vieţii alerg de la-nceputul lumii...
Cu hidrele în fundul mării, cu viermii orbi în noaptea humii,
Cu şerpii... m-am târât alături. Apoi m-am înălţat cu greu...
De-am zăbovit atât pe cale, tu ştii, de la-nceputul lumii,
De-a lungul vieţilor, pe tine te caut doar, Părinte-al meu!

Ce slab mă surghiunişi şi totuşi prin ce adâncuri am trecut;
În ce-ntrupări, ca-n nişte temniţi, încătuşat am stat, Părinte!
Prin ce ocoluri dureroase am străbătut mai înainte,
Cu ce puteri infricoşate m-am măsurat cum m-am născut!
Şi nu ştiam ce va să-ntâmpin de fac un pas mai înainte.
Ci singur spintecai noianul îngrozitorului trecut.

E drept că, după atâta trudă, azi sunt puternic şi bogat...
Ca-ntr-un ogor rodit-a-n mine, sporind, sămânţa nemuririi;
Ce-mi răsădişi pentru vecie când m-ai zvârlit în matca firii...
În suflet astăzi port o holdă, un lan întreg îmbelşugat,
Şi lutul sterp de-odinioară e plin de rodul nemuririi...
Părinte, unde ţi-e grânarul şi când porneşti la secerat?!