Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

În Turcia, continuă sub o mască de democraţie şi egalitarism persecuţia acerbă împotriva creştinilor.
De la permanentele obstacole puse în calea Patriarhiei Ecumenice până la asasinarea frecventă a creştinilor în Turcia, guvernul dar şi opinia publică cultivă o atmosferă de presiune şi inospitalitate faţă de creştinii aflaţi aici dintotdauna.
Monumentele cultural-religioase din Turcia sunt – multe dintre ele – ameninţate cu dispariţia. Astfel, agenţia Armenpress a raportat că Biserica Armeană din Azizie, districtul Erzrum este folosită de turci ca un staul de vite.
Biserica – de o valoare istorică inestimabilă – este ignorată sistematic de către Ministrul Culturii şi Turismului din Turcia şi a suferit multe stricăciuni din cauza căutătorilor de comori, dar şi din partea localnicilor care fură material de construcţie.
Zidurile interioare ale bisericii au fost construite în secolul al 17-lea şi sunt acoperite cu fresce.
În 1914, în estul Turciei (Armenia de Vest) existau 4000 de mănăstiri armene. Mai rămân doar 100 astăzi, multe dintre ele ameninţate cu dispariţia.
Una dintre strategiile cele mai reuşite pentru uciderea bisericilor creştine în ţările persecutoare de creştini este asasinarea patrimoniului lor cultural şi religios. Atacuri ale extremiştilor, incendii inopinate sau nu, profanări şi furturi de obiecte liturgice, ameninţări, lipsa oricărei posibilităţi de restaurare, interzisă de stat, decizii judecătoreşti previzibile şi absurde de deposedare a creştinilor, alungarea monahilor din mănăstiri, tăierea accesului la educaţie religioasă, restricţionarea editurilor cu profil teologic şi religios, sunt doar câteva aspecte ale acestei strategii prin care se urmăreşte eradicarea creştinior din locurile unde ei au trăit de aproape 2000 de ani.

[cristiboss56]

Postul Adormirii Maicii Domnului sau al Sfintei Marii începe în fiecare an la 1 august şi are o durată de două săptămâni, până în ziua praznicului. Această perioadă specială de pregătire a fost rânduită pentru cinstirea sărbătorii Adormirea Maicii Domnului, dar şi pentru praznicul Schimbării la Faţă, care este sărbătorit pe 6 august.

Postul Sfintei Marii aduce aminte de virtuţile Maicii Domnului, dar şi de postul pe care Născătoarea de Dumnezeu l-a ţinut înainte de mutarea ei din această viaţă. Postul începe din seara zilei de 31 iulie, când se lasă sec, şi se încheie pe 15 august. Când lăsatul secului cade într-o zi de miercuri şi vineri, acesta se mută cu o zi înainte. Dacă sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului este prăznuită miercurea, aşa cum se întâmplă anul acesta, sau vinerea, atunci în ziua praznicului este dezlegare la peşte, vin şi ulei. Postul Sfintei Marii este un post aspru, care se ţine după rânduielile Postului Mare sau al Paştilor. Tipicul Mare bisericesc arată că în zilele de luni, miercuri şi vineri se ajunează complet, adică nu se mănâncă nimic până la Ceasul IX, care se săvârşeşte după-amiaza. După Ceasul IX se consumă mâncare uscată. Marţea şi joia se consumă legume fierte fără ulei, iar sâmbăta şi duminica este dezlegare la ulei şi vin. De sărbătoarea Schimbării la Faţă (6 august) este dezlegare la peşte, vin şi ulei în orice zi ar fi prăznuită. În Pravila Mare, pentru a se face totuşi o diferenţă faţă de Postul Mare, se arată că şi în zilele de marţi şi joi se face totuşi dezlegare la vin şi ulei. Această tradiţie este adoptată şi în rânduielile mănăstirilor noastre. În timpul acestui post, la mănăstiri se citesc în fiecare zi cele două Paraclise ale Maicii Domnului din Ceaslov. Originea Postului Sfintei Marii trebuie pusă în legătură cu al III-lea Sinod Ecumenic din 431 ţinut la Efes, când a fost restabilit titlul Maicii Domnului de Theotokos, adică 'Născătoare de Dumnezeu'. La început durata acestui post era diferită în rândurile comunităţilor creştine. În Antiohia, creştinii posteau o zi pe 6 august, de sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului. În Ierusalim, Postul Sfintei Marii ţinea 8 zile, iar în alte zone creştinii posteau în-treaga lună august, în vreme ce alţii posteau în luna septembrie, pentru că pe 8 septembrie este prăznuită Naşterea Maicii Domnului. Uniformizarea datei sărbătorii Adormirii Maicii Domnului şi a duratei postului de două săptămâni a avut loc în secolul al XII-lea la Sinodul local din Constantinopol (1166), condus de patriarhul ecumenic Luca Crysovergis. Atunci s-a stabilit ca acest post să fie ţinut începând cu 1 august şi să se termine pe 15 august.

[cristiboss56]

Postul Adormirii Maicii Domnului sau al Sfintei Marii începe în fiecare an la 1 august şi are o durată de două săptămâni, până în ziua praznicului. Această perioadă specială de pregătire a fost rânduită pentru cinstirea sărbătorii Adormirea Maicii Domnului, dar şi pentru praznicul Schimbării la Faţă, care este sărbătorit pe 6 august.

Postul Sfintei Marii aduce aminte de virtuţile Maicii Domnului, dar şi de postul pe care Născătoarea de Dumnezeu l-a ţinut înainte de mutarea ei din această viaţă. Postul începe din seara zilei de 31 iulie, când se lasă sec, şi se încheie pe 15 august. Când lăsatul secului cade într-o zi de miercuri şi vineri, acesta se mută cu o zi înainte. Dacă sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului este prăznuită miercurea, aşa cum se întâmplă anul acesta, sau vinerea, atunci în ziua praznicului este dezlegare la peşte, vin şi ulei. Postul Sfintei Marii este un post aspru, care se ţine după rânduielile Postului Mare sau al Paştilor. Tipicul Mare bisericesc arată că în zilele de luni, miercuri şi vineri se ajunează complet, adică nu se mănâncă nimic până la Ceasul IX, care se săvârşeşte după-amiaza. După Ceasul IX se consumă mâncare uscată. Marţea şi joia se consumă legume fierte fără ulei, iar sâmbăta şi duminica este dezlegare la ulei şi vin. De sărbătoarea Schimbării la Faţă (6 august) este dezlegare la peşte, vin şi ulei în orice zi ar fi prăznuită. În Pravila Mare, pentru a se face totuşi o diferenţă faţă de Postul Mare, se arată că şi în zilele de marţi şi joi se face totuşi dezlegare la vin şi ulei. Această tradiţie este adoptată şi în rânduielile mănăstirilor noastre. În timpul acestui post, la mănăstiri se citesc în fiecare zi cele două Paraclise ale Maicii Domnului din Ceaslov. Originea Postului Sfintei Marii trebuie pusă în legătură cu al III-lea Sinod Ecumenic din 431 ţinut la Efes, când a fost restabilit titlul Maicii Domnului de Theotokos, adică 'Născătoare de Dumnezeu'. La început durata acestui post era diferită în rândurile comunităţilor creştine. În Antiohia, creştinii posteau o zi pe 6 august, de sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului. În Ierusalim, Postul Sfintei Marii ţinea 8 zile, iar în alte zone creştinii posteau în-treaga lună august, în vreme ce alţii posteau în luna septembrie, pentru că pe 8 septembrie este prăznuită Naşterea Maicii Domnului. Uniformizarea datei sărbătorii Adormirii Maicii Domnului şi a duratei postului de două săptămâni a avut loc în secolul al XII-lea la Sinodul local din Constantinopol (1166), condus de patriarhul ecumenic Luca Crysovergis. Atunci s-a stabilit ca acest post să fie ţinut începând cu 1 august şi să se termine pe 15 august.

[cristiboss56]

Mănăstirea 'Schimbarea la Faţă' de pe Muntele Ceahlău îi aşteaptă pe credincioşi să participe pe 6 august la hramul acestei aşezări monahale. Pentru primirea pelerinilor care vor urca pe culmile Ceahlăului este pregătită şi Direcţia de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău. Personalul administraţiei Parcului va fi prezent atât la porţile de acces în aria naturală protejată din Durău, Izvorul Muntelui şi Bicazu Ardelean, cât şi pe traseele turistice, oferind informaţii şi îndrumând participanţii la evenimentul religios.

'În această activitate vom fi sprijiniţi de către jandarmii montani ai posturilor din Bicaz şi Ceahlău, precum şi de poliţiştii din cadrul Poliţiei Bicaz. Pelerinii sunt rugaţi să respecte instrucţiunile privind regulile de vizitare din Parcul Naţional Ceahlău, pentru a evita incidentele neplăcute. Cei care vor urca pe Masivul Ceahlău trebuie să fie echipaţi cu bocanci de munte sau ghete tip adidas, să transporte proviziile în rucsaci, să aibă haine de schimb şi pelerine de ploaie. Deplasarea se va face numai pe traseele indicate la porţile de intrare. Traseele vor fi parcurse în linişte şi nu se vor colecta exemplare din flora şi fauna parcului. Pe trasee nu vor fi abandonate ambalaje sau resturi alimentare, pentru colectarea şi transportul acestora spre punctele de colectare din afara parcului fiind puşi la dispoziţie saci purtând sigla Parcului Naţional Ceahlău. În caz de necesitate vor fi apelaţi membrii Serviciului Public Salvamont Neamţ, sunând la numărul de urgenţă 112', a declarat pentru Ziarul Lumina Cătălin Gavrilescu, directorul Direcţiei de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău.

Direcţia de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău poate oferi informaţii suplimentare la numerele de telefon: 0233.256.600 sau 0726.100.690. 'Direcţia de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău doreşte ca toţi pelerinii să se bucure de sărbătoarea Muntelui Ceahlău, singurul munte cu hram din România şi al doilea din lumea ortodoxă, după Muntele Athos', s-a exprimat Cătălin Gavrilescu.

Din iniţiativa Consiliului Judeţean Neamţ, începând cu anul 2009, ziua de 6 august a fost declarată Ziua Porţilor Deschise. Astfel, cei care intră în Parcul Naţional Ceahlău în această zi sunt scutiţi de taxa de intrare.

[cristiboss56]

În timpul Postului Adormirii Maicii Domnului, la Catedrala patriarhală din Bucureşti se săvârşeşte slujba Paraclisului Maicii Domnului în fiecare seară, după Vecernie. Această rânduială a început ieri seară, în prima zi de post, şi se va încheia în ajunul sărbătorii Adormirea Maicii Domnului. Această rânduială specifică mănăstirilor este preluată şi la unele catedrale chiriarhale din ţară, precum şi la unele parohii unde evlavia credincioşilor către Maica Domnului este mai mare.

Miercuri, 01 august 2012, în prima zi din post, la Catedrala patriarhală, la slujba Paraclisului a fost prezent şi Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, potrivit Ziarul Lumina Preafericirea Sa a binecuvântat pe credincioşii prezenţi şi a rostit un cuvânt de învăţătură despre semnificaţia Postului Adormirii Maicii Domnului şi despre praznicul împărătesc care încheie această perioadă de pregătire.

Paraclisul este o slujbă specială de invocare a ajutorului Născătoarei de Dumnezeu, aşa cum ne arată şi etimologia cuvântului grecesc 'paraklisis', care înseamnă 'invocare' sau 'chemare', dar şi 'mângâiere'. Slujba Paraclisului se aseamănă cu cea a Utreniei, cuprinzând tropare, condace, canonul complet, Evanghelia şi ectenii. În tradiţia românească cele mai cunoscute sunt Paraclisul Mic al Maicii Domnului, primul din Ceaslov, şi Paraclisul Mare al Maicii Domnului care poate fi găsit şi la finalul Psaltirii. Slujba Paraclisului Mic a fost alcătuită de Sfântul Teostrict Mărturisitorul, stareţul Mănăstirii Pelekete, de lângă Constantinopol, care a pătimit în timpul disputei iconoclaste din secolul al VIII-lea. Slujba Paraclisului Mare a fost alcătuită de Teodor II Dukas Laskaris, împăratul bizantin al Niceei, care a domnit în exil între anii 1254-1258, după cucerirea Constantinopolului de cruciaţi în 1204.

[cristiboss56]

Cu prilejul praznicului „Schimbării la Faţă”, luni, 6 august 2012, Mănăstirea Săraca din cadrul Arhiepiscopiei Timişoarei îşi va sărbători hramul, informează site-ul mitropolia-banatului.ro.

Mănăstirea Săraca, din cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei, este aşezată în localitatea Şemlacul Mic, la o distanţă de 67 de kilometri sud de Timişoara.

Originea acesteia nu se cunoaşte cu certitudine. După unii istorici, ar data din secolele XIII-XIV; alţi cercetători, pornind de la vechiul strat de pictură, susţin că mănăstirea a fost zidită în secolele XVI-XVII. Din analiza documentelor istorice, reiese că între anii 1270-1271 mănăstirea desfăşura o bogată activitate. Informaţii suplimentare datează de la începutul secolului al XV-lea, când superiorul călugărilor franciscani raporta că mănăstirea este o apărătoare a “schismaticilor”.
În 1865, mănăstirea se găsea în paragină. În 1934 ajunge sub oblăduirea Episcopiei Caransebeşului, iar mai târziu sub aceea a Arhiepiscopiei Timişoarei. Din 1948 şi până în 1987 a fost utilizată de parohia Şemlacu Mic.

În anul 1987, la stăruinţa Înaltpreasfinţitului Mitropolit Nicolae Corneanu aşezământul şi-a redobândit statutul de mănăstire, fiind complet restaurat şi aşezat cu bună stare de funcţionare.

[cristiboss56]

Singurul aşezământ monahal aflat sub ocrotirea Sfântului Ioan Iacob de la Neamţ din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Mănăstirea de la Piatra Craiului, îşi va sărbători patronul spiritual pe data de 5 august 2012, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, care din ajunul sărbătorii va participa și la slujba de priveghere oficiată aici de la ora 18:00 Vecernia cu Litie, Utrenia cu Ceasul I, după cum a precizat corespondentul TRINITAS TV, Moldovan Cristian Dumitru. Părintele Mitropolit va sluji Sfânta Liturghie arhierească, de la ora 9:30 înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Mănăstirea „Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ” Piatra Craiului este situată pe raza localităţii Bucea, comuna Negreni, judeţul Cluj, la 90 km de Cluj și 60 km de Oradea, la 3 km de șoseaua E60. Ideea înfiinţării acestei mănăstiri a avut-o o credincioasă din Parohia Bucea, donând terenul şi o casă de vacanţă în mijlocul pădurii, la interferenţa a trei judeţe: Cluj, Bihor şi Sălaj. Acestea se întâmplau prin anii 1993-1994. Primii doi monahi s-au instalat în primăvara anului 1995, în căsuţa formată din două camere şi un hol, începând să facă planuri pentru viitoarea biserică.

În 1995 s-a ridicat biserica din lemn, care a fost prima biserică, după care s-a ridicat un corp de chilii, iar din 2006 s-au început lucrările la biserica din zid care se continuă și în prezent, în 2009-2010, s-a început ridicarea unui corp de chilii pentru primirea pelerinilor”, 320 locuri de cazare iar în 2011 s-a ridicat și o trapeză a declarat stareţul Mănăstirii Piatra Craiului, Protos. Antonie Flore, în prezent sunt 4 viețuitori.

Credincioşii din Mitropolia Clujului și nu numai, se vor putea închina și la moaştele Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul. Sfintele moaşte vor fi aduse spre cinstire şi închinare în data de 4 august 2012 de către Arhim. Vartolomeu, Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Râmnicului și starețul Mănăstirii Cozia alături de Stavrofora Mihaela Tamaș stareța Mănăstirii Bistrița și un sobor de opt maici, cu binecuvântarea ÎPS Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, cu ocazia prăznuirii hramului acestei vetre monahale. Delegaţia de la Mănăstirea Bistrița, va sosi cu racla cu sfintele moaşte sâmbătă după-masă, în jurul orei 16.30. Aceasta va fi întâmpinată în curtea mănăstirii de monahii aşezământului, preoţi şi credincioşi.

Sfintele moaşte vor fi aşezate spre închinare într-un baldachin special amenajat în incinta mănăstirii.

Duminică, la ora 13:00, vor fi şi la Mănăstirea Voievodeni din județul Sălaj, unde vor sta spre cinstire şi închinare toată ziua de luni cu ocazia hramului acestei mănăstiri Schimbarea la Față a Domnului. Cu acest prilej se va oficia la acest aşezământ monahal slujba vecerniei şi privegherii, duminica seara, iar luni Sfânta Liturghie.

[cristiboss56]

Numeroşi credincioşi sunt aşteptaţi la Mănăstirea Lainici din judeţul Gorj luni, 6 august, de praznicul “Schimbarea la Faţă a Domnului”. Cu acest prilej, după cum ne informează Gabriela Popescu – Biroul de presă al Arhiepiscopiei Craiovei, slujba Sfintei Liturghii va fi săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi.

Mănăstirea Lainici este aşezată în Defileul Jiului şi este considerată de sute de ani liantul credincioşilor din Oltenia cu cei din Ardeal, datorită aşezării ei geografice. Aflat într-o poiană, la o altitudine de aproape 800 de metri, aşezământul monahal a luat fiinţă între anii 1850 - 1852. În biserica nou-construită în curtea Mănăstirii Lainici se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Grabnic Ascultătoare“, unicat în ţara noastră, adusă de la Muntele Athos. Este pictată pe lemn de santal şi acoperită cu o mantie grea de argint aurit.