Intrebari din istoria Bisericii

[tabitha]

În prealabil postat de ioan cezar

In ce context Mitropolitul Grigorie devine loctiitor al domnitorului Tarii Romanesti si prin ce fapte remarcabile se distinge in aceasta perioada (1-2 exemple)?

Mitropolitul Grigorie Dascălul ajunge locțiitor al domnitorului Țării Românești în aprile 1828, când în urma izbucnirii războiului ruso-turc, domnitorul Grigore Ghica a fugit din țară, la Brașov. Țara Românească (și Moldova, dealtfel) ajunge sub ocupație / administrație militară rusească (gen. Pavel Kiseleff) până în 1834.

Deși în conflict cu administrația țaristă (trimis în exil la Chișinău în februarie 1829, și revenit în țară abia în 1832), mitropolitul Grigorie reușește totuși să înființeze o tipografie la Buzău, la care publică traduceri ale sale din Sfinții Părinți, între care două lucrări ale Sf. Ioan Gură de Aur. Tot în perioada de ocupație, a stabilit ca prisosul veniturilor mănăstirilor să se strângă în "casa facerilor de bine" și în folosul școlilor. De asemenea, a început restaurarea catedralei mitropolitane din București și tipărirea Vieților Sfinților (după ediția princeps de la Neamț).

O măsură drastică luată de mitropolit precede de fapt evenimentul care face obiectul întrebării.
Deoarece mănăstirile românești închinate Locurilor Sfinte ajunseseră în paragină și pline de datorii, în anul 1823, cu aprobarea domnului Țării, mitropolitul Grigorie a numit egumeni români, a făcut inventare cu averile mănăstirești, le-a rânduit case de venituri și a oprit în parte trimiterea de bani la locurile sfinte până ce se vor plăti datoriile acestor mănăstiri. Însă, se pare că imediat după ce au fost luate aceste măsuri, călugarii greci au început o lupta violentă pentru recuperarea situației pierdute. Cu sprijin diplomatic rusesc, egumenii greci au fost repuși în drepturi în anul 1827. Situația a fost escaladată și a culminat cu trimiterea în exil, cum am mai zis, a Mitropolitului Tarii Românești, Grigorie Dascălul.

În prealabil postat de mirela.t

Mitropolitul Grigorie Dascălul ajunge locțiitor al domnitorului Țării Românești în aprile 1828, când în urma izbucnirii războiului ruso-turc, domnitorul Grigore Ghica a fugit din țară, la Brașov. Țara Românească (și Moldova, dealtfel) ajunge sub ocupație / administrație militară rusească (gen. Pavel Kiseleff) până în 1834.

Deși în conflict cu administrația țaristă (trimis în exil la Chișinău în februarie 1829, și revenit în țară abia în 1832), mitropolitul Grigorie reușește totuși să înființeze o tipografie la Buzău, la care publică traduceri ale sale din Sfinții Părinți, între care două lucrări ale Sf. Ioan Gură de Aur. Tot în perioada de ocupație, a stabilit ca prisosul veniturilor mănăstirilor să se strângă în "casa facerilor de bine" și în folosul școlilor. De asemenea, a început restaurarea catedralei mitropolitane din București și tipărirea Vieților Sfinților (după ediția princeps de la Neamț).

O măsură drastică luată de mitropolit precede de fapt evenimentul care face obiectul întrebării.
Deoarece mănăstirile românești închinate Locurilor Sfinte ajunseseră în paragină și pline de datorii, în anul 1823, cu aprobarea domnului Țării, mitropolitul Grigorie a numit egumeni români, a făcut inventare cu averile mănăstirești, le-a rânduit case de venituri și a oprit în parte trimiterea de bani la locurile sfinte până ce se vor plăti datoriile acestor mănăstiri. Însă, se pare că imediat după ce au fost luate aceste măsuri, călugarii greci au început o lupta violentă pentru recuperarea situației pierdute. Cu sprijin diplomatic rusesc, egumenii greci au fost repuși în drepturi în anul 1827. Situația a fost escaladată și a culminat cu trimiterea în exil, cum am mai zis, a Mitropolitului Tarii Românești, Grigorie Dascălul.

Excelent, Mirela! Mii de multumiri!
Te rog sa continui seria intrebarilor...

P.S. Un ultim fapt care sporeste frumusetea acestui crestin a fost (marturie tacuta) odata cu trecerea lui la Domnul: toata averea ierarhului, cat a fost gasita in camera sa, se rezuma la cateva carti duhovnicesti care, si acelea, erau stranse laolalta pentru a fi daruite celor dornici de hrana/lumina dumnezeiasca...

[tabitha]

În prealabil postat de ioan cezar

Excelent, Mirela! Mii de multumiri!
Te rog sa continui seria intrebarilor...

P.S. Un ultim fapt care sporeste frumusetea acestui crestin a fost (marturie tacuta) odata cu trecerea lui la Domnul: toata averea ierarhului, cat a fost gasita in camera sa, se rezuma la cateva carti duhovnicesti care, si acelea, erau stranse laolalta pentru a fi daruite celor dornici de hrana/lumina dumnezeiasca...

Plăcerea a fost de partea mea. :)

Am un mare respect și admirație pentru acest ierarh și sfânt al bisericii noastre, de asta m-am și informat despre el mai în amănunt. Și chiar am scris în prealabil câteva rânduri despre el, ca imbold duhovnicesc :) - la data de 22 Iunie - ziua cinstirii sale de către Biserică, pe topicul care onoreaza Sfinții Zilei : http://www.crestinortodox.ro/forum/s...=14297&page=12

Cât despre partea întrebării, întrucât eu o să fiu în deplasare o vreme, te las pe tine să te ocupi atât de subiect, cât și de evaluare. Mi-a plăcut alegerea făcută de tine anterior, deci am încredere că știi să pui întrebări bune!

Succes, și post cu folos tuturor ! Poate ne mai auzim de Sfântă Mărie.

Cine este Sfantul care a intemeiat prima biblioteca publica de imprumut din Tara Romaneasca (in Cetatea Bucurestilor)?

Sfantul a intemeiat scoli in Bucuresti, in Ramnic pe cand era acolo episcop, facind ca lumina Cuvantului Evanghelic sa fie impartasita de romani in limba romana. A facut accesibila comoara invataturii crestine la nivelul intregului popor. Slujbele erau facute in limba romana.

Este considerat intemeietorul limbii liturgice (si literare) romanesti.

[DragosP]

Sfântul Antim Ivireanul?

În prealabil postat de DragosP

Sfântul Antim Ivireanul?

Multumesc, Dragos!
Vrei sa preiei stafeta, te rog?...:)

P.S. Iata si un mic premiu pentru raspunsul corect: http://www.youtube.com/watch?v=sdHPYjs-UOU

[DragosP]

A, nu... Eu mă mulţumesc (si mulţumesc) doar să citesc si (eventual) să bag la cap.