Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea marelui eseist, critic literar şi gânditor creştin, monahul Nicolae Delarohia, Fundaţia 'Nicolae Steinhardt' împreună cu Secţia de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române au organizat, ieri, 4 iulie 2012, în Aula Academiei Române, o sesiune de comunicări ştiinţifice.


Comunicări ştiinţifice au fost susţinute şi de dr. Nicolae Mecu, de la Institutul de Istorie şi Teorie Literară 'G. Călinescu', care a vorbit despre neojunimistul Nicolae Steinhardt, pr. conf. univ. dr. Ştefan Iloaie, de la Universitatea 'Babeş-Bolyai' din Cluj-Napoca, care a evidenţiat curajul mărturisirii, credinţa şi fapta în viaţa şi opera monahului Nicolae Delarohia. 'Monahul Nicolae Delarohia este unul dintre cei mai importanţi convertiţi trăitori şi mărturisitori ai credinţei creştine din secolul al XX-lea. În credinţă şi în faptă, în vieţuire tainică şi în cuvânt rostit, în singurătatea chiliei şi în dăruirea de sine celorlalţi fraţi şi credincioşi, el a întrupat nu atât convertirea unui evreu la creştinism, cât trăirea în Hristos, dovedind că prin înţelegere şi asumare idealul creştin se transformă în realitate şi că prin convertire, nu doar prin aceea unică în viaţă, ci prin cea de zi cu zi nu se realizează decât o întoarcere acasă', a arătat pr. Ştefan Iloaie. Către final, conf. univ. dr. Florian Roatiş, de la Universitatea de Nord Baia Mare, a susţinut comunicarea 'Nicolae Steinhardt şi generaţia 27. Afinităţi elective', respectiv lect. univ. dr. George Ardeleanu, de la Universitatea din Bucureşti, 'Critica literară între subversiune şi beatitudine. Modelul Nicolae Steinhardt'.

Prin această sesiune de comunicări din Aula Academiei Române, cât şi prin alte manifestări cultural-religioase, se vrea valorificarea personalităţii deosebite a monahului Delarohia şi identificarea acestui cărturar într-un model viu pentru cei care sunt în căutarea adevărului, binelui, frumosului, luminii, izbăvirii şi mântuirii prin credinţa în Iisus Hristos.

La iniţiativa Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române, Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea marelui eseist, critic literar şi gânditor creştin, monahul Nicolae Delarohia, Fundaţia 'Nicolae Steinhardt' împreună cu Secţia de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române au organizat, ieri, 4 iulie 2012, în Aula Academiei Române, o sesiune de comunicări ştiinţifice.

După cum informează Ziarul Lumina, evenimentul a avut rolul de a reliefa unele aspecte mai importante din viaţa şi personalitatea monahului Nicolae Steinhardt, un om care a suportat cinci ani de detenţie, între 1959 şi 1964, o viaţă întreagă fiind urmărit, hăituit şi multe alte încercări care nu l-au înrăit, ci l-au îmbunătăţit, fiindcă 'el interpreta duhovniceşte încercările', după cum a precizat IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Părintele Nicolae a ales să nu depună mărturie împotriva celor din grupul mistico-legionar Constantin Noica-Dinu Pillat, întărit fiind şi de cuvintele tatălui său: 'Dacă vei accepta să depui mărturie, vei avea zile liniştite şi nopţi chinuite, dacă însă vei refuza să depui mărturie, vei avea zile grele, dar nopţi foarte liniştite', astfel că a ales închisoarea, locul unde avea să primească înfierea prin harul Preasfintei Treimi.

Aceste realităţi au fost înfăţişate în comunicările ştiinţifice deschise de acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, care a subliniat personalitatea unică a monahului Nicolae Steinhardt în cadrul culturii româneşti, atât prin preocupările şi contribuţiile sale, cât şi prin viaţa cu totul şi cu totul neobişnuită pe care a avut-o. În continuare, PS Episcop Macarie, al românilor ortodocşi din Europa de Nord, a citit mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

Gentilitatea de intelectual rafinat şi dragostea creştină ale monahului scriitor au fost reliefate de IPS Mitropolit Andrei al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, în comunicarea 'Eu m-am născut în lume să dărui, să mă dărui, oricând şi orişicărui…'. De asemenea, IPS Mitropolit Andrei a prezentat şi alte amănunte prin care a dorit să ilustreze chipul unui om deosebit, al unui mărturisitor al Domnului şi al unui erudit scriitor, izvorât din relaţia duhovnicească pe care Înalt Preasfinţia Sa a avut-o cu părintele Nicolae. 'Cunoscându-l direct, pot spune că mi-a rămas în suflet ca una dintre cele mai luminoase icoane de intelectuali de rasă şi, în acelaşi timp, călugăr adevărat. (…) M-am folosit mult duhovniceşte de bogatele cunoştinţe, dar mai ales de aşezarea duhovnicească pe care o avea. Era foarte legat de tineri şi îşi dădea seama că ei sunt viitorul Bisericii, dar, în acelaşi timp, pe cât era de erudit, ştia a coborî la măsura înţelegerii credinciosului simplu.'

În continuare, PS Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului şi preşedintele Fundaţiei 'Nicolae Steinhardt', a vorbit despre formarea intelectuală a părintelui Nicolae şi a citit câteva pasaje din 'Jurnalul fericirii' pentru a înţelege personalitatea şi parcursul unei vieţi pline de lumină şi sensibilitate, în care s-au împletit armonios dragostea faţă de Ortodoxie şi cea faţă de neamul românesc, pe care a mărturisit-o cu tărie. 'Părintele Nicolae a mărturisit cu bărbăţie şi curaj pe Hristos până la moarte şi cu o uriaşă fericire despre care vorbea cu multă convingere, spunând că un creştin nu are voie să fie niciodată trist, indiferent de ce i s-ar întâmpla în viaţă pentru că îl are pe Hristos, Bucuria cea veşnică.'

Moderatorul evenimentului, acad. Alexandru Surdu, preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române, a prezentat în continuare aspectele filosofice ale operei lui Nicolae Steinhardt, care poate fi numărat printre filosofii români mai ales datorită lucrării monumentale 'Jurnalul fericirii', în care fericirea este prezentată ca o stare a îndumnezeirii omului, fiindcă fericirea nu ţine de lumea aceasta, ci ea este un salt în transcendenţă, o transpunere într-o altă lume. ''Jurnalul fericirii' este jurnalul unei idei, nu este jurnalul unui om, în ciuda aparenţei. Ceea ce face curiozitatea acestui jurnal este faptul că datele pe care le conţine jurnalul nu sunt cronologice. La început nu îţi dai seama, până când nu găseşti notiţa lui Steinhardt în care spune în spirit bergsonian că timpul este altceva decât durată, ceea ce trăim fiecare clipă iese în timp, dar rămâne în durată. Indiferent de unde începem jurnalul este acelaşi lucru, fiindcă toate datele de acolo sunt momente din desfăşurarea acestui proces pe care Steinhardt îl numeşte fericire.'

Model viu pentru cei care sunt în căutarea adevărului

Comunicări ştiinţifice au fost susţinute şi de dr. Nicolae Mecu, de la Institutul de Istorie şi Teorie Literară 'G. Călinescu', care a vorbit despre neojunimistul Nicolae Steinhardt, pr. conf. univ. dr. Ştefan Iloaie, de la Universitatea 'Babeş-Bolyai' din Cluj-Napoca, care a evidenţiat curajul mărturisirii, credinţa şi fapta în viaţa şi opera monahului Nicolae Delarohia. 'Monahul Nicolae Delarohia este unul dintre cei mai importanţi convertiţi trăitori şi mărturisitori ai credinţei creştine din secolul al XX-lea. În credinţă şi în faptă, în vieţuire tainică şi în cuvânt rostit, în singurătatea chiliei şi în dăruirea de sine celorlalţi fraţi şi credincioşi, el a întrupat nu atât convertirea unui evreu la creştinism, cât trăirea în Hristos, dovedind că prin înţelegere şi asumare idealul creştin se transformă în realitate şi că prin convertire, nu doar prin aceea unică în viaţă, ci prin cea de zi cu zi nu se realizează decât o întoarcere acasă', a arătat pr. Ştefan Iloaie. Către final, conf. univ. dr. Florian Roatiş, de la Universitatea de Nord Baia Mare, a susţinut comunicarea 'Nicolae Steinhardt şi generaţia 27. Afinităţi elective', respectiv lect. univ. dr. George Ardeleanu, de la Universitatea din Bucureşti, 'Critica literară între subversiune şi beatitudine. Modelul Nicolae Steinhardt'.

Prin această sesiune de comunicări din Aula Academiei Române, cât şi prin alte manifestări cultural-religioase, se vrea valorificarea personalităţii deosebite a monahului Delarohia şi identificarea acestui cărturar într-un model viu pentru cei care sunt în căutarea adevărului, binelui, frumosului, luminii, izbăvirii şi mântuirii prin credinţa în Iisus Hristos.

La iniţiativa Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române, monahul Nicolae Steinhardt a fost declarat membru post-mortem al Academiei Române. .

[cristiboss56]

'Istoria icoanelor ortodoxe' este prima carte care dezvoltă cultul icoanelor ortodoxe şi care s-a tipărit în limba chineză, informează orthodoxie.com, citat de Ziarul Lumina.

Cartea prezintă o introducere sistematică şi explică originile istorice ale icoanelor ortodoxe, însemnătatea reprezentării vizuale, rolul liturgic şi parcursul istoric al iconografiei bizantine şi a celei ruseşti.

[cristiboss56]

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Sitka, care se află în Catedrala Sfântului Arhanghel Mihail din Sitka, Alaska, este una dintre cele mai vestite icoane ortodoxe din America.
În ziua de 8 iulie va fi sărbătoarea icoanei Maicii Domnului de la Sitka. Mii de credincioși sunt așteptați la Liturghie și la procesiunea de după aceasta.
Icoana a fost pictată de un mare iconograf, Vladimir Lukich Borovikovsky (1758-1826), pictorul preferat al Împărătesei Ecaterina a II-a a Imperiului Rus și a învățat la Academia de Arte din Sankt Petersburg. Era unul dintre cei mai mari portretiști ai Rusiei, însă un extraordinar de talentat iconograf. El a pictat multe icoane pentru Catedrala Kazanskaia din Sankt Petersburg.
Pictată în stilul Icoanei Maicii Domnului din Kazan, Maica Domnului de la Sitka este de o frumusețe excepțională.
Catedrala din Sitka a primit icoana ca dar de la lucrătorii Companiei Ruso-Americane, în 1850, doi ani după ce catedrala a fost finalizată. Acești oameni foarte săraci, au muncit fiecare timp de un an pentru a face acest dar Bisericii ortodoxe din Sitka.
Mulțime mare de minuni s-au realizat de către Maica Domnului rugătorilor în fața acestei icoane. Ochii Maicii Domnului din icoană, privind fix către rugător cu o pace de dincolo de cer, a adus de multe ori vindecare miraculoasă. Astfel ea a fost descrisă ca fiind o „perlă a artei eclesiale ruse de o inefabilă gentilețe, puritate și armonie” și „cel mai frumos chip al Maicii Domnului, de o delicatețe infinită, care cu cât te uiți mai mult la el, cu atât simți că te-ai uita mereu”.
Mii de creștini ortodocși din întreaga lume se închină Maicii Domnului de la Sitka și există sute de mărturii ale credincioșilor care s-au vindecat minunat de boli și de suferințe, prin rugăciune fierbinte și credință nestrămutată în puterea de har a Maicii Domnului.


Sursa: www.oca.org