Budism - Natura Mintii

[florin.oltean75]

În prealabil postat de florin.oltean75

Definitie:

Mintea este ceea ce este clar si cunoaste.

Mintea este claritate pentru ca ii lipseste o forma specifica.

(Insa, nu orice fenomen fara forma este claritate. Exemplu: spatiu necompus - nu poseda putere de cognitie).

Tipurile de minti pot fi identificate in baza mai multor criterii:


1. minti grosiere, subtile si foarte subtile


Toate mintile in starea de veghe ale persoanelor obisnuite sunt minti grosiere.
Mintile subtile si foarte subtile devin manifeste pentru acestea doar in somn si procesul mortii. Insa acestea pot deveni active pentru o persoana in rugaciune, care aduce atentia in inima dizolvand toate miscarile grosiere.

2. constientizari senzoriale si constientizari mentale


3.
cognitii directe
cognitii inferentiale
recognitii
convingeri corecte
perceptii neidentificate
indoieli
constientizari eronate


4
cognitii valide
cognitii invalide


5.
minti primare
factori mentali

Este important sa intelegem relatia dintre minte si trup.

Mintea si trupul, desi se influenteaza reciproc, in fapt sunt continuumuri separate.

De exemplu, persoanele cu profunde realizari spirituale pot realiza separarea mintii de trup si calatori in lumi pure, inaccesibile capacitatilor senzoriale fizice.

Mintea este non-fizica.

Trupul poate fi obstructionat de fenomene fizice, in timp ce mintea nu poate fi obstructionata nici de cele mai subtile manifestari materiale (ex. fotoni - lumina).

Mintea nu poate fi obstructionata de procese tranzitorii.

Astfel, nu poate fi obstructionata nici de timp. Se poate deplasa instantaneu in orice punct spatio-temporal.

Cauza substantiala a mintii este propriul sau continuum anterior.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de florin.oltean75

Este important sa intelegem relatia dintre minte si trup.

Mintea si trupul, desi se influenteaza reciproc, in fapt sunt continuumuri separate.

De exemplu, persoanele cu profunde realizari spirituale pot realiza separarea mintii de trup si calatori in lumi pure, inaccesibile capacitatilor senzoriale fizice.

Mintea este non-fizica.

Trupul poate fi obstructionat de fenomene fizice, in timp ce mintea nu poate fi obstructionata nici de cele mai subtile manifestari materiale (ex. fotoni - lumina).

Mintea nu poate fi obstructionata de procese tranzitorii.

Astfel, nu poate fi obstructionata nici de timp. Se poate deplasa instantaneu in orice punct spatio-temporal.

Cauza substantiala a mintii este propriul sau continuum anterior.

Desi mintea nu are obstructii fizice, aceasta are obstructii in forma naturii proprii: diferite inselari (necuratii) si intiparirile acestora

[florin.oltean75]

Mintile pot fi clasificate dupa modul cum angajeaza obiectul constientizarii, in minti non-conceptuale si minti conceptuale.

Mintea non-conceptuala angajeaza obiectul direct, in timp ce mintea conceptuala angajeaza obiectul indirect, prin intermediul unei imagini generice.

[florin.oltean75]

Exista invataturi gresite potrivit carora mintile conceptuale trebuie abandonate.

Aceste invataturi au fost diseminate de cei ce au interpretat superficial invataturile budiste despre vacuitate (calugarul chinez Hashang), crezand ca mintea trebuie golita de toate gandurile si suspendata in "nimic".

Chiar si cei mai avansati Bodhisattva, realizeaza Uniunea adevarului ultim cu cel conventional cu o minte conceptuala.

Realizarile conceptuale sunt cauza proxima a "vederii directe" fara de care eliberarea este imposibila.

[florin.oltean75]

Mintile conceptuale au doua functii de baza:

1. imputa/recunosc obiectele experientei prin intermediul denominarii

("aceasta este lumina", "acesta este cer", "acesta este foc"...)

2. reactualizeaza experientele cognitive prin intermediul imaginilor generice (reprezentari mentale - imbibate de esenta carateristicilor obiectelor)

Cea de a doua functie este esentiala in practica spirituala.

Aceasta este angajata in efortul meditativ/rugaciune pentru "gasirea/identificarea obiectului meditatiei".

[florin.oltean75]

Mintile conceptuale sunt de trei feluri:

- mintea conceptuala care percepe obiectul prin intermediul imaginii generice suscitata de semnificatia senzatiilor - ascultare/citire/interpretare tactila

- mintea conceptuala care percepe obiectul prin intermediul imaginii generice suscitata de forta contemplativa (reactualizare voluntara a reprezentarilor mentale)

- mintea conceptuala care percepe obiectul prin intermediul imaginii generice suscitata de impresiile anterioare (reactualizare automat/involuntara a reprezentarilor mentale)


Exemple pentru cel de al treilea tip de minte conceptuala: "agatarea-de-sine", "pretuirea valorilor lumesti", etc... felurite minti non-virtuoase.

[florin.oltean75]

Mintile conceptuale pot fi, de asemenea de doua feluri:

- minti conceptuale corecte

- minti conceptuale incorecte


Obiectele concepute de prima categorie exista, in timp ce obiectele concepute de a doua categorie nu exista.

De exemplu, minti conceptuale incorecte:
o minte conceptuala incorecta este confundarea unei franghii cu un sarpe
o minte care concepe ca nu exista judecata karmica sau ca nu exista sfinti.