Intrebare despre credinta

[laurastifter]

În prealabil postat de Adrianna

Multumesc de raspunsuri. Ceea ce am inteles din ele este ca putini oameni au credinta primilor crestini, putini au credinta cat un bob de mustar si anume doar anumiti credinciosi imbunatatiti iar acestia fac minuni de vindecare dar nu sunt mediatizate. Cum anume fac minunile? Prin punerea mainilor ca in pasajul citat? Imi puteti da exemple? Cunoasteti persoane astfel vindecate?

Si cum ramane atunci cu ceilalti credinciosi care nu au semnele? Pe ce baza cineva poate fi incredintat despre sine ca ar fi credincios daca nu are aceste semne iar lipsa semnelor tradeaza lipsa unei credinte macar cat un bob de mustar?
De unde s-ar deduce ca astazi credinta nu ar mai trebui urmata de semne? In alta parte Domnul Iisus a zis ca lumea aceasta va trece dar cuvantul Sau nu, deci mie imi rezulta ca pana la a doua Sa venire toate paragrafele evanghelice sunt valide, de aceea lipsa semnelor la cei mai multi (si la mine inclusiv) ma face sa imi pun intrebarea daca suntem intr-adevar pe calea cea buna, pe calea apostolilor. Vi se pare ilegitima o astfel de nedumerire?

Cat despre cartea recomandata aveti acces la ea pentru a verifica daca este comentat si pasajul care ma intereseaza la acest topic?

Multumesc!

Doamne ajută!
Nici în vremea Apostolilor nu aveau toţi creştinii puterea de a săvârşi astfel de minuni, ci existau anumite harisme (daruri excepţionale dobândite de la Duhul Sfânt) care li se dădeau doar unora dintre membrii Bisericii. În special Sfinţii Apostoli aveau darul facerii de minuni, dar şi ei îşi foloseau această harismă doar după voia lui Dumnezeu, doar în măsura în care le dădea El puterea să o facă. De exemplu, în II Corinteni, Sfântul Apostol Pavel mărturiseşte că L-a rugat pe Dumnezeu să-i îndepărteze "un ghimpe din trup" (unii dintre exegeţi cred că era vorba despre o boală cronică de ochi de care suferea Apostolul), iar Domnul i-a dat un răspuns neaşteptat: "Îţi este de ajuns harul Meu, căci puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune" (am citat din memorie, textul se găseşte la II Corinteni 11 sau 12...). Aşadar, harismele nu puteau fi puse în lucrare aşa, în mod magic, ci doar în comuniune cu Dumnezeu, din puterea Sa şi cu un scop bine definit. Nicio minune autentică nu se săvârşeşte aşa, de dragul poftei de senzaţional, ci doar spre binele unei/unor persoane.
De ce Dumnezeu săvârşeşte lucrările Sale într-un mod atât de discret? De ce Hristos Dumnezeu, îndată după vindecarea slăbănogului de la scăldătoare (Ioan5), S-a pierdut în mulţime? De ce adesea le poruncea "cu asprime" celor vindecaţi de El să nu relateze nimănui despre modul în care s-au tămăduit? De ce oare cea mai mare minune din toate timpurile - Învierea Domnului Hristos - a fost săvârşită într-un mod atât de tainic, încât cei sceptici în credinţă ezită s-o menţioneze în manualele de istorie? De ce?
Simplu: pentru că Dumnezeu respectă atât de mult libertatea noastră (pe care El ne-a dăruit-o din iubire), încât nu vrea ca, prin miracole evidente, să constrângă raţiunea noastră de a adera la credinţa în El. Dumnezeu nu ne obligă să credem şi, mai mult decât atât, cum spunea părintele Steinhardt, "parcă în adins face totul ca să nu credem" (Jurnalul fericirii), pentru a nu îngrădi în vreun fel sufletul nostru liber în căutările sale.
"Pe cât de mult ne iubeşte Hristos, pe atât este de discret."
"Credinţa este un dialog, dar vocea lui Dumnezeu este aproape tăcere. Ea exercită o presiune de o delicateţe fără margini şi niciodată irezistibilă." (Paul Evdokimov, Vârstele vieţii spirituale)
"Ştiinţa îşi impune viziunea ei asupra lucrurilor văzute, verificabile şi mă obligă s-o accept. Eu nu pot să neg existenţa unui vierme din pământ, nici a unui virus, dar pot să neg existenţa lui Dumnezeu." (Paul Evdokimov, VÂrstele vieţii spirituale)
Domnul nostru Hristos, Viaţa noastră şi Dătătorul libertăţii noastre, îi cuprinde în dragostea Sa nemărginită chiar şi pe cei care-I neagă existenţa şi nu-i constrânge să creadă prin tot felul de minuni, ci bate discret la uşa inimilor lor (cf. Apocalipsa3, 20), fiind - aşa cum mărturisea meditativ Paul Evdokimov - "un Cerşetor al iubirii la poarta inimii".
De aceea, să fim şi noi cerşetori ai iubirii Sale la poarta Împărăţiei - Biserica ortodoxă!
Slavă lui Hristos, Dumnezeul şi Mântuitorul nostru, pentru toate, pentru tot ceea ce ştim şi pentru tot ceea ce nu ştim despre iubirea Sa faţă de noi!

[Adrianna]

Multumesc de raspunsuri.

Lupta cu pacatul si viciile nu este exclusiva Ortodoxiei sau crestinismului in general, ea exista si la evrei dar si la alte religii/culte/curente spirituale etc cu exact aceeasi satisfactie spirituala ca si la ortodocsi, motiv pentru care sunt convinsi de veridicitatea caii alese si nu renunta la ea in favoarea alteia. Nu ma refer aici la cei care il cauta pe Satana si lucreaza cu el, ci ma refer strict la cei care il cauta pe Dumnezeu si incearca sa ii faca pe plac dupa puterea lor.
In Imparatia lui Dumnezeu insa intra doar cei botezati cu Duh Sfant iar conform Evangeliei cei botezati au anumite semne. Apostolii aveau aceste semne si dupa aceste semne stiau cine a primit Duh Sfant si cine nu, de aceea apar cazuri in care anumite persoane aveau Duh Sfant fara a fi inca botezate, si pe acestea apostolii le botezau apoi vazand in ele semnele, iar alte persoane nu aveau Duh Sfant desi erau botezate, deci nu aveau semnele, si peste acestea apostolii isi puneu mainile pentru a primi Duh Sfant. Deci dupa semne se stia cine are Duh Sfant si cine nu, asa cum a zis si Domnul, pomul se cunoaste dupa roade, iar anumite persoane ar fi vrut sa cumpere acest Duh Sfant pentru a putea face minunile ce le vedeau la cei cu Duh Sfant. De aceea apostolii cereau prudenta in acordarea Duhului Sfant tocmai pentru a nu il da vanatorilor de minuni. In acest sens sunt deacord ca nu trebuie cautate minunile, nu trebuie vanat Duhul Sfant cu scopul de a face minuni, iar Domnul insusi a spus ca acesti facatori de minuni fara roadele faptelor cerute de Tatal Ceresc, nu vor intra in Imparatie. Eu nu caut Duhul Sfant cu scopul de a face minuni ci il caut pentru a putea intra in Imparatia lui Dumnezeu pentru ca altfel nu se poate intra, si neavand semnele prezentei Lui care sunt trecute in Evanghelie, eu nu am nici o certitudine ca as fi primit vreodata Duh Sfant desi am botezul ortodox. Sunt convinsa ca dimpotriva, eu sunt ca aceia din Biblie care se botezau dar nu aveau Duh Sfant ci aveau nevoie sa il primeasca ulterior de la apostoli. Unde sunt astazi apostolii care sa dea Duh Sfant celor ce nu l-au primit prin Botez asa cum se facea in Biblie?

Apostolul Pavel avea Duh Sfant si ca atare vindeca oamenii. Ce anume era acel spin nimeni nu stie, ci doar se fac presupuneri. Cert este ca pentru a vindeca o boala, nu isi punea bolnavul mainile asupra lui insusi ci ceilalti isi puneau mainile peste bolnav dupa ceea ce scrie in Biblie. Deci Apostolul Pavel cerand ajutor direct de la Dumnezeu si nu de la ceilalti apostoli, inseamna ca nu era vorba de o boala trupeasca ci de o neputinta de ordin spiritual cu care apostolul lupta si pentru care Dumnezeu ii spune ca ii ajunge Harul Sau ceea ce are perfect sens din moment ce lupta spirituala se da cu arma Harului lui Dumnezeu iar cel care are o lupta de dus isi da seama ca are o slabiciune si astfel nu numai ca intelege puterea lui Dumnezeu si dependenta lui de Dumnezeu pana la moarte, dar este si mai intelegator cu slabiciunile altora care si ei sunt astfel puternici atata timp cat lupta cu slabiciunea lor si nu se abandoneaza in bratele acestei slabiciuni in ciuda caderilor repetate. Seamana cu ceea ce se spune azi in psihologia moderna si anume: prin caderi devenim mai puternici daca utilizam caderea pentru a invata din ea si a ne ridica deasupra ei. Caderea poate fi si boala trupeasca, nu zic nu, dar in cazul acesta Evanghelia spune ca este vindecata prin punerea mainilor de catre cei botezati cu Duh Sfant iar in Biblie asa se si intampla, ba chiar si umbra Sfantului Petru de trecea, oamenii se vindecau, implinindu-se astfel cuvintele Domnului care a zis apostolilor ca cei ce vor crede vor face minuni si mai mari decat El. Cu credinta cat un bob de mustar se muta deci muntii, eu insa nu am aceasta putere deci nu am Duh Sfant desi am crezut din toata fiinta cuvantului Evanghelic si cat m-am priceput l-am pus in practica. Si daca as fi doar eu sau o mana de oameni in situatia asta as spune ca sunt eu cea care sigur gresesc pe vreundeva, dar cand vad ca de fapt cei ce au semnele Duhului Sfant sunt exceptiile de care aud fara sa le intalnesc vreodata, incep sa imi pun intrebarea unde este de fapt Adevarul in toate aceste. Nu minunile in sine sunt scopul ci intrarea in Imparatie, reintoarcerea la Tatal de la care suntem iesiti, iar primirea Duhului Sfant este necesar intrarii in Imparatie. Pe acesta nu il am si desi in Evanghelie scrie ca trebuie cerut Tatalui Ceresc si acesta ni-l da, dar eu nu l-am primit. Sfantul Serafim din Sarov zicea ca trebuie sa il cerem mereu, si in Evanghelie scrie ca trebuie sa insistam cu cererea si intr-adevar acest sfant l-a primit din ceea ce am citit despre el, insa cand vad atatia oameni in jur care fac ceea ce cere biserica si nu au semnele prezentei Duhului Sfant scrise in Evanghelie, ci sunt imbarbatati mereu si mereu doar cu cuvinte si invataturi, in ciuda faptului ca pomul se cunoaste dupa roade si nicidecum dupa frumusetea cuvintelor, eu am inceput sa ma indoiesc de faptul ca urmand regulile bisericii se primeste intr-adevar Duh Sfant. Eu nu l-am primit niciodata si deci dupa Evanghelie sunt condamnata si asta ma deranjeaza cel mai mult, pe langa dezamagirea de a fi crezut orbeste in Cuvantul Evangheliei.

Cei care imi raspundeti, aveti semnele Duhului Sfant sau le-ati vazut la vreo persoana credinciosa pe care sa mi-o recomandati? Ca eu nu vorbesc aici de cei care nu vor sa il cunoasca pe Dumnezeu si pentru care Dumnezeu ramane discret si tacut la poarta, ci vorbesc de cineva care vrea sa deschida poarta si nu vede in spatele ei ceea ce este promis in Evanghelie.

Va multumesc!

am fost martorul unei vindecari,o sora de-a noastra merge la o manastire la spovedanie,cind o vede parintele o intreaba: de ce esti posomorita?,femeia ii spune:am o durere groaznica de cap.
parintele imediat ii pune miinile pe cap[stringind usor] si se roaga,in momentul cind i-a luat miinile de pe cap,femeia a avut impresia ca ia scos ceva din cap ce era acolo si instantaneu durerea a incetat. ere prin 1995.

[glykys]

În prealabil postat de mihaila_alin

am fost martorul unei vindecari,o sora de-a noastra merge la o manastire la spovedanie,cind o vede parintele o intreaba: de ce esti posomorita?,femeia ii spune:am o durere groaznica de cap.
parintele imediat ii pune miinile pe cap[stringind usor] si se roaga,in momentul cind i-a luat miinile de pe cap,femeia a avut impresia ca ia scos ceva din cap ce era acolo si instantaneu durerea a incetat. ere prin 1995.

Da, sunt multe vindecari in urma Sfintelor Taine. Bunica mea avea un ochi foarte umflat, groaznic de umflat, de nici nu o mai primeau la serviciu, pentru ca spuneau ca sperie clientii. I se umflase din senin si nu stia din ce cauza. A ajuns la biserica, iar parintele a pus-o sa ceceteze ce a facut, mi se pare ca spalase sau calcase in zi de duminica, apoi i-a pus epitrahilul pe cap si i-a citit o dezlegare si i-a spus sa nu mai spele / calce niciodata duminica. Deci i-a citit doar o dezlegare, nu a spovedit-o. Pe drumul de intoarcere, tot din senin, bunicii a inceput sa ii curga ochiul si i-a tot curs, pana seara, nu se mai cunostea nicio umflatura. Dar respectivul preot era om cu viata aleasa, fusese si in inchisoarea comunista.
As mai avea eu multe de povestit, dar suntem oameni pacatosi...
Sfinti sunt persoanele cele mai inzestrate cu har, dar probabil ca sunt greu de gasit asa ceva in zilele noastre. Toti preotii au har, in sensul ca au puterea de a savarsi Sfintele Taine si de a da dezlegare de pacate. In Galateni se spune ca "roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, indelunga-rabdarea, bunatatea, facerea de bine, credinta, blandetea, infranarea, curatia" (Galateni 5, 22-23). Si acestea sunt rare in ziua de azi.

[Adrianna]

Multumesc de marturie.

Acest calugar de care spuneti, i-a vindecat si pe altii prin punerea mainilor, si de boli ceva mai serioase? Nu vreau sa spun ca o durere de cap nu ar fi serioasa, cine are dureri de cap stie cat se poate suferi de pe urma lor, dar ramane totusi o boala adesea foarte subiectiva si vindecabila chiar si prin punerea mainilor si de catre necrestini, exista suficiente marturii in aceasta directie. Iar persoana de care spuneti are in mod constant darul vindecarii prin punerea mainilor? Ati putea sa o intrebati?

Si apropos de semne, in Biblie scrie ca la Cincizecime, apostolii primind Duh Sfant vorbeau in limbi, cei prezenti intelegeau fiecare in limba sa cuvantul apostolilor. Am citit insa ca Apostolul Petru avea un translator cand predica la Roma dar nu mai stiu in ce context am citit. Este adevarat?
Si apropos de asta, o prietena catolica la care ii spusesem ca Duhul Sfant se afla doar in Ortodoxie, mi-a trimis prin e-mail o marturie de la Medjugorje in care un preot francez se trezeste la spovedanie cu o femeie italiana care incepe sa ii vorbeasca fara sa tina seama de faptul ca preotul incerca sa o faca sa inteleaga sa mearga la duhovnicul italian pentru ca el nu intelegea o boaba. In disperare de cauza preotul incepe sa se roage intrebandu-l pe Domnul Iisus ce sa faca. In clipa urmatoare, preotul vede in fata ochilor tot ceea ce femeia ii spunea, iar dupa ce aceasta a terminat de vorbit, preotul s-a trezit raspunzandu-i intr-o italiana perfecta pe care femeia o intelegea fara probleme. Si tot aceasta prietena mi-a dat marturia proprie de rugaciuni facute prin punerea mainilor cu vindecarile bolnavilor si nu de o simpla durere de cap.
Iar o alta prietena catolica italianca, pe care tocmai am vazut-o vacanta asta, mi-a dat doua marturii, una proprie cu punerea mainilor si vindecarea unui bolnav de cancer in faza terminala, cu cancer rezistent la chimioterapie si vindecat complet prin punerea mainilor si o alta marturie aflata de ea din gura celui vindecat, vindecat de mama sa - baiatul era dependent de droguri si bolnav fizic de pe urma acestora, tatuat etc iar mama lui se ruga mult pentru ca el sa se vindece iar intr-o zi, prietena ei, a mamei, neputand sa o duca la biserica ca de obicei, aceasta mama a cerut fiului sau sa o duca pana la biserica (cu masina). Acesta nu vroia, dar mama a insistat ca nu avea cine sa o duca si el nu era obligat sa intre, putea sa o astepte in masina. Pana la urma baiatul accepta si o duce la biserica. Femeia a intrat in biserica sa se roage pentru el, iar baiatul a ramas in masina sa asculte muzica. La un moment dat el aude vocea mamei care ii poruncea sa intre in biserica, dar nu o vedea nicaieri pe mama sa. Cum mama i-a poruncit inca o data, el iese din masina si intra in biserica, si imediat ce a intrat a cazut inconstient pe podea, iar oamenii stransi in jur au vazut cum fizionomia baiatului s-a schimbat in sensul ca i-au disparut toate urmele bolii si drogurilor de pe fata si corp, ramanandu-i doar tatuajele, iar baiatul s-a trezit si s-a sculat perfect vindecat si trupeste dar si vindecat de dependenta de droguri. Intreband-o pe mama lui de ce il chemase in biserica, aceasta i-a zis ca ea nu l-a chemat deloc, ea doar s-a rugat pentru el sa se vindece.

Auzind aceste marturii si stiind ca, conform invataturii ortodoxe Duhul Sfant nu se mai afla la occidentali de dupa Marea Schisma din 1053, am inceput si mai mult sa imi pun intrebarea cum de roadele evanghelice sunt prezente in viata anumitor catolici pe care ii cunosc si care mi le-au dat din cauza celor ce le spuneam eu de la ortodocsi legat de absenta Duhului Sfant la ei, dar nu am nici o marturie similara de la ortodocsii pe care ii cunosc si care sunt cu mult mai multi? Iar pentru pasajul citat mai sus din Marcu, si eu am acceptat pana acum explicatiile date de credinciosii ortodocsi tocmai pentru ca imi conveneau, nu imi puneau la indoiala faptul de a fi primit Duhul Sfant in Biserica Ortodoxa, insa anul acesta totul s-a schimbat dupa ce am auzit acest pasaj citit in Padova, in bazilica Sfantului Anton in chiar ziua sarbatorii sale, iar preotul de acolo a justificat aceasta alegere de lectura prin faptul ca Anton avea semnele Duhului Sfant scrise in acest pasaj.
Biserica Ortodoxa insa nu il considera sfant din cauza schismei. Cum atunci Anton a putut sa aiba roadele Duhului Sfant cand Domnul Iisus invata ca pomul rau nu poate face roade bune? Primind apoi si atatea marturii de roade ale Duhului Sfant la catolici in zilele noastre, roade pe care nu am avut niciodata sansa sa le vad la ortodocsii din jurul meu si la mine cu atat mai putin, am inceput sa imi pun problema daca intr-adevar am Duhul Sfant. Mai ales ca aceasta prietena catolica italianca pe care am vazut-o vara asta nu mi-a dat doar marturia vindecarii de cancer prin punerea mainilor dar si marturia unor puteri profetice personale, si va dau un exemplu ca sa intelegeti despre ce vorbesc: intr-o noapte o viseaza pe o prietena pe care nu o mai vazuse de multa vreme. Aceasta prietena era casatorita si cu doi copii. O viseaza insarcinata, nascand un baiat si viseaza si numele baiatului pe care il trec sub tacere aici. Prietena mea se trezeste cu o certitudine de neclintit, suprafireasca, ca aceasta prietena a ei este insarcinata. Pune mana pe telefon ca sa o sune si exact in acel moment telefonul suna. Era prietena ei care vroia doar sa vada ce mai face. Prietena mea o intreaba daca a sunat-o cumva sa ii dea vreo veste. Ce veste? raspunde cealalta. Nu avea nici o veste de dat, vroia doar sa vada ce mai face. Prietena mea o anunta deci ca este insarcinata pentru ca asa a visat-o. Cealalta incepe sa rada si ii raspunde ca este imposibil pentru ca nu ma dorea alti copii si ca atare avea mare grija cu sotul sa se protejeze. Prietena mea insista ca ea este gravida in ciuda protectiilor luate, certitudinea ei era suprafireasca. Prietena insa continua sa rada si acasa ii spune si sotului care se enerveaza si ii arunca ceva cuvinte grele la adresa prietenei mele spunand sa isi vada de treburile ei si sa nu mai umble cu astfel de glume. A doua zi, aceasta femeie face o gastroenterita puternica cu vrsaturi si diaree pentru care merge la urgente. Acolo decid sa ii faca un antibiotic injectabil, moment in care, femeia isi aduce aminte de cele spuse de prietena mea cu o zi in urma, ii intra in inima o indoiala si cere sa fie trimisa in serviciul de ginecologie inainte de a primi antibioticul pentru a vedea daca este insarcinata. Rezultatul iese pozitiv, era insarcinata in saptamana a 6-a.
Aceasta marturie nu este singura, am auzit mai multe de la prietena mea din viata ei personala, iar singura explicatie pe care am primit-o vreodata la ortodocsi pentru astfel de marturii a fost ori "nu stiu" ori "puterea celui rau". Cand insa marturiile se tot aduna nu pot sa continui sa ignor cuvintele Domnului care a spus sa cunoastem pomul dupa roada pentru ca pomul rau nu poate face roada buna, si nu pot sa ignor ca aceleasi raspunsuri de "nu stiu" sau "puterea satanei" erau si raspunsurile invatatilor din timpul Sau pentru minunile facute de El, de aceea Domnul Iisus a invatat ca pomul rau nu poate face roada buna si dupa aceasta roada sa il cunoastem. Asa ca, Ortodoxia fiind pomul bun, mi se pare tot mai legitim sa cer sa vad roada corespunzatoare lui pe care din pacate nu am avut sansa sa o vad pana acum asa cum am vazut-o in ultimul timp la altii. Poate a fost doar o lipsa de sansa, de aceea daca aveti si alte marturii din Ortodoxie va rog sa mi le indicati si mie.
Si daca aveti vreo explicatie cum de pomul rau (fara Duh Sfant conform Ortodoxiei) face roada buna in ciuda Cuvantului Domnului, va rog sa mi-o indicati si mie.

Multumesc!

[Adrianna]

Multumesc Glykys de marturie. Ati scris-o in timp ce eu am scris mesajul precedent.
Roadele Duhului Sfant pe care le-ati citat eu le-am vazut si in alte religii, sa nu va suparati pe mine pentru aceasta remarca. Pana la urma de unde stim daca avem Duh Sfant sau nu, ca sa intram in Imparatie? Aceasta este intrebarea.
Multumesc de raspuns!

În prealabil postat de Adrianna

Multumesc de marturie.

Acest calugar de care spuneti, i-a vindecat si pe altii prin punerea mainilor, si de boli ceva mai serioase? Nu vreau sa spun ca o durere de cap nu ar fi serioasa, cine are dureri de cap stie cat se poate suferi de pe urma lor, dar ramane totusi o boala adesea foarte subiectiva si vindecabila chiar si prin punerea mainilor si de catre necrestini, exista suficiente marturii in aceasta directie. Iar persoana de care spuneti are in mod constant darul vindecarii prin punerea mainilor? Ati putea sa o intrebati?

Si apropos de semne, in Biblie scrie ca la Cincizecime, apostolii primind Duh Sfant vorbeau in limbi, cei prezenti intelegeau fiecare in limba sa cuvantul apostolilor. Am citit insa ca Apostolul Petru avea un translator cand predica la Roma dar nu mai stiu in ce context am citit. Este adevarat?
Si apropos de asta, o prietena catolica la care ii spusesem ca Duhul Sfant se afla doar in Ortodoxie, mi-a trimis prin e-mail o marturie de la Medjugorje in care un preot francez se trezeste la spovedanie cu o femeie italiana care incepe sa ii vorbeasca fara sa tina seama de faptul ca preotul incerca sa o faca sa inteleaga sa mearga la duhovnicul italian pentru ca el nu intelegea o boaba. In disperare de cauza preotul incepe sa se roage intrebandu-l pe Domnul Iisus ce sa faca. In clipa urmatoare, preotul vede in fata ochilor tot ceea ce femeia ii spunea, iar dupa ce aceasta a terminat de vorbit, preotul s-a trezit raspunzandu-i intr-o italiana perfecta pe care femeia o intelegea fara probleme. Si tot aceasta prietena mi-a dat marturia proprie de rugaciuni facute prin punerea mainilor cu vindecarile bolnavilor si nu de o simpla durere de cap.
Iar o alta prietena catolica italianca, pe care tocmai am vazut-o vacanta asta, mi-a dat doua marturii, una proprie cu punerea mainilor si vindecarea unui bolnav de cancer in faza terminala, cu cancer rezistent la chimioterapie si vindecat complet prin punerea mainilor si o alta marturie aflata de ea din gura celui vindecat, vindecat de mama sa - baiatul era dependent de droguri si bolnav fizic de pe urma acestora, tatuat etc iar mama lui se ruga mult pentru ca el sa se vindece iar intr-o zi, prietena ei, a mamei, neputand sa o duca la biserica ca de obicei, aceasta mama a cerut fiului sau sa o duca pana la biserica (cu masina). Acesta nu vroia, dar mama a insistat ca nu avea cine sa o duca si el nu era obligat sa intre, putea sa o astepte in masina. Pana la urma baiatul accepta si o duce la biserica. Femeia a intrat in biserica sa se roage pentru el, iar baiatul a ramas in masina sa asculte muzica. La un moment dat el aude vocea mamei care ii poruncea sa intre in biserica, dar nu o vedea nicaieri pe mama sa. Cum mama i-a poruncit inca o data, el iese din masina si intra in biserica, si imediat ce a intrat a cazut inconstient pe podea, iar oamenii stransi in jur au vazut cum fizionomia baiatului s-a schimbat in sensul ca i-au disparut toate urmele bolii si drogurilor de pe fata si corp, ramanandu-i doar tatuajele, iar baiatul s-a trezit si s-a sculat perfect vindecat si trupeste dar si vindecat de dependenta de droguri. Intreband-o pe mama lui de ce il chemase in biserica, aceasta i-a zis ca ea nu l-a chemat deloc, ea doar s-a rugat pentru el sa se vindece.

Auzind aceste marturii si stiind ca, conform invataturii ortodoxe Duhul Sfant nu se mai afla la occidentali de dupa Marea Schisma din 1053, am inceput si mai mult sa imi pun intrebarea cum de roadele evanghelice sunt prezente in viata anumitor catolici pe care ii cunosc si care mi le-au dat din cauza celor ce le spuneam eu de la ortodocsi legat de absenta Duhului Sfant la ei, dar nu am nici o marturie similara de la ortodocsii pe care ii cunosc si care sunt cu mult mai multi? Iar pentru pasajul citat mai sus din Marcu, si eu am acceptat pana acum explicatiile date de credinciosii ortodocsi tocmai pentru ca imi conveneau, nu imi puneau la indoiala faptul de a fi primit Duhul Sfant in Biserica Ortodoxa, insa anul acesta totul s-a schimbat dupa ce am auzit acest pasaj citit in Padova, in bazilica Sfantului Anton in chiar ziua sarbatorii sale, iar preotul de acolo a justificat aceasta alegere de lectura prin faptul ca Anton avea semnele Duhului Sfant scrise in acest pasaj.
Biserica Ortodoxa insa nu il considera sfant din cauza schismei. Cum atunci Anton a putut sa aiba roadele Duhului Sfant cand Domnul Iisus invata ca pomul rau nu poate face roade bune? Primind apoi si atatea marturii de roade ale Duhului Sfant la catolici in zilele noastre, roade pe care nu am avut niciodata sansa sa le vad la ortodocsii din jurul meu si la mine cu atat mai putin, am inceput sa imi pun problema daca intr-adevar am Duhul Sfant. Mai ales ca aceasta prietena catolica italianca pe care am vazut-o vara asta nu mi-a dat doar marturia vindecarii de cancer prin punerea mainilor dar si marturia unor puteri profetice personale, si va dau un exemplu ca sa intelegeti despre ce vorbesc: intr-o noapte o viseaza pe o prietena pe care nu o mai vazuse de multa vreme. Aceasta prietena era casatorita si cu doi copii. O viseaza insarcinata, nascand un baiat si viseaza si numele baiatului pe care il trec sub tacere aici. Prietena mea se trezeste cu o certitudine de neclintit, suprafireasca, ca aceasta prietena a ei este insarcinata. Pune mana pe telefon ca sa o sune si exact in acel moment telefonul suna. Era prietena ei care vroia doar sa vada ce mai face. Prietena mea o intreaba daca a sunat-o cumva sa ii dea vreo veste. Ce veste? raspunde cealalta. Nu avea nici o veste de dat, vroia doar sa vada ce mai face. Prietena mea o anunta deci ca este insarcinata pentru ca asa a visat-o. Cealalta incepe sa rada si ii raspunde ca este imposibil pentru ca nu ma dorea alti copii si ca atare avea mare grija cu sotul sa se protejeze. Prietena mea insista ca ea este gravida in ciuda protectiilor luate, certitudinea ei era suprafireasca. Prietena insa continua sa rada si acasa ii spune si sotului care se enerveaza si ii arunca ceva cuvinte grele la adresa prietenei mele spunand sa isi vada de treburile ei si sa nu mai umble cu astfel de glume. A doua zi, aceasta femeie face o gastroenterita puternica cu vrsaturi si diaree pentru care merge la urgente. Acolo decid sa ii faca un antibiotic injectabil, moment in care, femeia isi aduce aminte de cele spuse de prietena mea cu o zi in urma, ii intra in inima o indoiala si cere sa fie trimisa in serviciul de ginecologie inainte de a primi antibioticul pentru a vedea daca este insarcinata. Rezultatul iese pozitiv, era insarcinata in saptamana a 6-a.
Aceasta marturie nu este singura, am auzit mai multe de la prietena mea din viata ei personala, iar singura explicatie pe care am primit-o vreodata la ortodocsi pentru astfel de marturii a fost ori "nu stiu" ori "puterea celui rau". Cand insa marturiile se tot aduna nu pot sa continui sa ignor cuvintele Domnului care a spus sa cunoastem pomul dupa roada pentru ca pomul rau nu poate face roada buna, si nu pot sa ignor ca aceleasi raspunsuri de "nu stiu" sau "puterea satanei" erau si raspunsurile invatatilor din timpul Sau pentru minunile facute de El, de aceea Domnul Iisus a invatat ca pomul rau nu poate face roada buna si dupa aceasta roada sa il cunoastem. Asa ca, Ortodoxia fiind pomul bun, mi se pare tot mai legitim sa cer sa vad roada corespunzatoare lui pe care din pacate nu am avut sansa sa o vad pana acum asa cum am vazut-o in ultimul timp la altii. Poate a fost doar o lipsa de sansa, de aceea daca aveti si alte marturii din Ortodoxie va rog sa mi le indicati si mie.
Si daca aveti vreo explicatie cum de pomul rau (fara Duh Sfant conform Ortodoxiei) face roada buna in ciuda Cuvantului Domnului, va rog sa mi-o indicati si mie.

Multumesc!

da cunosc multe cazuri,insa nu vreau sa le fac publice, smereste-te si vei fi.

[rasofor]

Mai fratilor, ar fi bine sa nu-i mai raspundeti ... Parerea mea e ca ori vrea sa se bage in seama prea mult, ori altceva, numai Evanghelia talmacita ortodox nu o intereseaza . Pai, daca ti se dau exemple din omilii , din Sfintii Parinti adica, din vietile sfintilor mai mult sau mai putin contemporani.... si tot te faci ca nu pricepi ,si mai si multumesti tot timpul asa ca sa nu se supere fraieru' si sa posteze ca cica tu vrei sa stii..., eu zic e "luare la misto".
Auzi, sa vrei tu sa dobandesti darurile Duhului Sfant , pac-pac ....! Ca am citit io ca asa trebuie sa aiba toti ortodocsii!!! Si zici ca trebuie sa mai si propovaduiesti tu evanghelia. Auzi, propovaduire. Da' ce crezi tu surorile tale catolice n-au auzit de Hristos si ortodoxie si trebuie sa le vestesti tu , eventual in latina sau poate greaca veche (folosind un dar al Duhului Sfant caci te-ai nevoit ca Sf.Nil Athonitul)?
Eu zic sa ramai cu ale tale, da' nu pe aici.

[andra_v]

Iti recomand un sfant, un preot misionar din Rusia, Sfantul Ioan Din Kronstadt (am o mare evlavie la el, imi este aproape Inger Pazitor prin purtarea lui de grija si caldura cu care imi raspunde in cele mai critice momente. Preot de mir, si-a canalizat in egala masura viata pe rugaciune, fara a omite latura misionara: milosteniile, a pus bazele invatamantului religios in Rusia, propovaduind cuvantul Domnului in randul taranilor saraci. Pe langa scrierile sale , a ramas celebru prin viziunea pe care a primit-o din partea Staretului Serafim de Sarov despre sfarsitul vremurilor. A plecat la Domnul in 1908, Slava Domnului ca nu a prins vremurile de suferinta pe care le-a profetit totusi.

[catalin2]

În prealabil postat de Adrianna

Eu nu caut Duhul Sfant cu scopul de a face minuni ci il caut pentru a putea intra in Imparatia lui Dumnezeu pentru ca altfel nu se poate intra, si neavand semnele prezentei Lui care sunt trecute in Evanghelie, eu nu am nici o certitudine ca as fi primit vreodata Duh Sfant desi am botezul ortodox.

Am inteles ce vrei sa spui. Duhul Sfant nu-L primeste nimeni pentru ca ar deveni divin, primim harul. Harul se primeste prin Sfanta Taina a Mirungerii, care se face impreuna cu Botezul. Este echivalentul punerii mainilor din vremea Apostolilor.
Dupa aceea harul se primeste prin Sfanta Taina a Impartasaniei de fiecare data. Chiar daca nu-l vedem noi primim har daca suntem si vrednici.
Citeste tot despre acest subiect in catehismul BOR, toata pagina explica exact aceste lucruri: http://www.patriarhia.ro/ro/documente/catehism10.html