Budism - Ce este Vacuitatea

[ucenic]

În prealabil postat de florin.oltean75

Trebuie sa ne unim in rugaciune cu Isus, dincolo de orice inchipuiri ale mintii, in vastitatea fara cuprindere a Duhului.

Fara sa intelegem siretlicurile mintii - cadem adeseori in plasa plasmuirilor.

De aceea avem nevoie sa fim instruiti in Rugaciunea fara imaginatie - sau "natura ultima a mintii" .

Atunci Domnul Iisus sa te binecuvinteze pe mai departe.

Gnostica ta este prea inalta pentru mine. Nu din falsa pudoare spun, caci sunt crestin si spun numai adevarul. Cu smerenie recunosc o pozitie si intelegere mai limitata despre Hristos, limitata la Scriptura si la partasia cu El in rugaciune.

Stiu insa ca Duhul Domnului se raporteaza si se reveleaza diferit, de la individ la individ. El Il face de cunoscut pe Hristos tuturor celor ce isi deschid inima sa-L cunoasca. Cum? Cat? El alege, este Suveran.

Domnul cu tine in cautarile tale!

Si un mic sfat de la un prieten crestin.

In toata vremea, sa ai ca tinta viata vesnica!

"Si viata vesnica este aceasta: sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Iisus Hristos pe care L-ai trimis Tu." (Ioan.17:3)

Binecuvantari!

[iuliu46]

Florin citeste Ascetica si Mistica lui Dumitru Staniloae.


ftp://ftp.logos.md/Biblioteca/_Colec...%20mistica.pdf

[ucenic]

Florin, ca sa fim on-topic, am adus aici o postare a ta de luna trecuta. Daca vrei sa dezvolti mai mult aceasta afirmatie.

În prealabil postat de florin.oltean75

In crestinism nu am identificat instructiuni psihologice la fel de profunde ca cele budiste privind linistirea mintii, conditie absolut necesara unirii curate cu intelesurile tainice ortodoxe.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de ucenic

Florin, ca sa fim on-topic, am adus aici o postare a ta de luna trecuta. Daca vrei sa dezvolti mai mult aceasta afirmatie.

Budismul explica in detaliu cum opereaza mintea, fara presiunea unei dogme sau 'pedepse divine'.

Un aspect important il reprezinta 'adunarea mintii' sau termenul sinonim - 'concentrarea'.

Concentrarea unei fiinte obisnuite este slaba.

O astfel de minte este ca o flacara care palpaie in bataia curentilor de aer.

Nu are fermitate.

Astfel ca virtutile sunt superficiale.

Pentru ca mintea sa devina puternica este nevoie de linistire (in tibetana: zhi na - sedere linistita).

O minte puternica este ca o combina care recolteaza cu mare spor granele virtutilor.

O minte slaba este ca o secera boanta.

Importanta linistirii este subliniata si in scrierile patristice ortodoxe.

Metoda ortodoxa este mai 'babeasca' dar nu mai putin eficienta daca gasesti conditii bune intr-o manastire si un duhovnic experimentat in linistirea mintii.

Linistirea este rezultatul imbinarii armonioase atat a aspectului holistic cat si al celui tehnic - niciunul nu trebuie neglijat sau subestimat.


Aspectul holistic, in crestinism este o devotiune puternica fata de Hristos iar in budism o devotiune puternica fata de Buddha.

Asa cum in crestinism - Hristos este expresia Tatalui (vine de la Tatal si descopera cele ale Tatalui) astfel in budism, aspectul uman, formal al oricarui Buddha este in fapt expresia Naturii Ultime - Dharmakaya.


Linistirea mintii se invata progresiv in noua pasi.
Antrenamentul poate dura zeci de ani (sau foarte multe vieti).

Cand mintea este complet stabilizata si pacificata se spune ca este 'linistita'.

Mintea devine perfect limpede, ca un pahar care se clarifica dupa sedimentarea particulelor in suspensie.

Doar o minte 'linistita' este calificata sa abordeze serios contemplatia vacuitatii.

Pana la acest nivel este ca o joaca de copil - este o cochetarie intelectuala - fara rezultate notabile.

Cand mintea 'linistita' surprinde Vacuitatea (avand ca baza un gand, o emotie, eul, forma trupului, lumea, imagini pur mentale...) apare o suplete supranaturala a mintii si trupului.

Aceasta vigoare a mintii neobisnuita care radiaza cu forta unui soare in toata realitatea se numeste 'vedere superioara'.

Practic din acest moment incepe efectiv meditatia.

Pana la acest stadiu orice focalizare a mintii pe un aspect virtuos ( de exemplu bunatatea Lui Isus sau compasiunea budica..) era in domeniul contemplatiei.

Meditatia cunoaste 10 trepte pana la desavarsire.

[ucenic]

În prealabil postat de florin.oltean75

Asa cum in crestinism - Hristos este expresia Tatalui (vine de la Tatal si descopera cele ale Tatalui) astfel in budism, aspectul uman, formal al oricarui Buddha este in fapt expresia Naturii Ultime - Dharmakaya.

Pe cand Pavel intra in Areopagul din Atena ca Sa-l marturiseasca pe Dumnezeu si pe Iisus Hristos, Fiul Sau, a vazut printre atatea statuete de zeitati si un altar inchinat "unui Dumnezeu necunoscut". Atunci le-a aratat atenienilor ca la ceea ce se inchinau ei era de fapt Dumnezeul Cerului si al Pamantului, Facatorul tuturor celor vazute si nevazute.

Acum, daca tu spui ca Il cunosti pe Dumnezeu Tatal si Il recunosti pe Fiul Sau, Iisus Hristos ca si Mantuitorul omenirii intregi, cum dar poti pune pe picior de egalitate pe Dumnezeu cu "Natura Ultima" - Dharmakaya si pe Iisus Hristos cu Budha?

[iuliu46]

Pe de alta parte, trebuie remarcat ca asceza crestina nu esle o tehnica artificiala si unilaterala, oare ar produce prin ea insasi trairea unirii tainice cu Dumnezeu. O asemenea asceza falsa are ca urmare o incoronare falsa, care se caracterizeaza prin urmatoarele semne:
a) ea nu implica nici o conditie morala, ci este o chestiune de temperament;
b) extazul este cautat pentru el insusi, el fiind scopul suprem ;
c) acest fel de extaz este steril, cind nu este degradant; omul nu revine din el nici mai instruit, nici mai bun ;
d) acest extaz se aseamana cu o "mina intinsa in vid, din care nu aduce decit neant".

Prima cauza a acestor conceptii eronate despre asceza si despre culminatia ei in unirea cu Dumnezeu este parerea gresita ca omul are in posesiunea sa toate mijloacele care-l pot duce la treapta spiritutala suprema si depinde numai de un anumit antrenament, mai mult sau mai putin ingenios, pentru a le scoate la iveala.

Spre deosebire de aceasta conceptie falsa, crestinismul socoteste ca la vederea nemijlocita a lui Dumnezeu nu se poate ajunge fara harul daruit de El, iar pentru primirea acestui har este necesara o perfectionare morala a intregii fiinte umane prin necontenitul ajutor dumnezeiesc si nu ajunge un antrenament pur omenesc pentru a trezi din somnul ei cine stie ce putere adormita in firea noastra. In crestinism, Dumnezeu nu are o natura asemanatoare cu un obiect, pe care-l putem cuceri printr-o incursiune omeneasca dirijata de o tactica bine pusa la punct; El este Persoana si ca atare, fara o initiativa din partea Lui, nu poate fi cunoscut. Iar pentru aceasta autodescoperire a lui Dumnezeu intr-o vedere tainica, trebuie sa ne facem vrednici in mod sincer, curati si buni. Caci El este mai presus de orice ofensiva ce uzeaza de forta sau de siretenie. Deci asceza crestina este un drumul luminat de ratiune, dar nu numai de ratiune, ci si de credinta, de rugaciune si de ajutorul lui Dumnezeu, un drum de-a lungul caruia intreaga noastra fire se purifica de pacat si se fortifica moral.

Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae

[florin.oltean75]

În prealabil postat de iuliu46

Pe de alta parte, trebuie remarcat ca asceza crestina nu esle o tehnica artificiala si unilaterala, oare ar produce prin ea insasi trairea unirii tainice cu Dumnezeu. O asemenea asceza falsa are ca urmare o incoronare falsa, care se caracterizeaza prin urmatoarele semne:
a) ea nu implica nici o conditie morala, ci este o chestiune de temperament;
b) extazul este cautat pentru el insusi, el fiind scopul suprem ;
c) acest fel de extaz este steril, cind nu este degradant; omul nu revine din el nici mai instruit, nici mai bun ;
d) acest extaz se aseamana cu o "mina intinsa in vid, din care nu aduce decit neant".

Prima cauza a acestor conceptii eronate despre asceza si despre culminatia ei in unirea cu Dumnezeu este parerea gresita ca omul are in posesiunea sa toate mijloacele care-l pot duce la treapta spiritutala suprema si depinde numai de un anumit antrenament, mai mult sau mai putin ingenios, pentru a le scoate la iveala.

Spre deosebire de aceasta conceptie falsa, crestinismul socoteste ca la vederea nemijlocita a lui Dumnezeu nu se poate ajunge fara harul daruit de El, iar pentru primirea acestui har este necesara o perfectionare morala a intregii fiinte umane prin necontenitul ajutor dumnezeiesc si nu ajunge un antrenament pur omenesc pentru a trezi din somnul ei cine stie ce putere adormita in firea noastra. In crestinism, Dumnezeu nu are o natura asemanatoare cu un obiect, pe care-l putem cuceri printr-o incursiune omeneasca dirijata de o tactica bine pusa la punct; El este Persoana si ca atare, fara o initiativa din partea Lui, nu poate fi cunoscut. Iar pentru aceasta autodescoperire a lui Dumnezeu intr-o vedere tainica, trebuie sa ne facem vrednici in mod sincer, curati si buni. Caci El este mai presus de orice ofensiva ce uzeaza de forta sau de siretenie. Deci asceza crestina este un drumul luminat de ratiune, dar nu numai de ratiune, ci si de credinta, de rugaciune si de ajutorul lui Dumnezeu, un drum de-a lungul caruia intreaga noastra fire se purifica de pacat si se fortifica moral.

Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae

Studiul ortodoxiei pot spune ca l-am inceput cu filocaliile Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae. Am fost si inca sunt impresionat de frumusetea si parfumul acestora - capetele despre dragoste - Sf. Maxim Marturisitorul sau Dionisie Areopagitul - scrieri exceptionale care respira o traire profunda in Dumnezeu.

Ceea ce a scris mai sus poate fi o referire la toate practicile spirituale contaminate de goana "eului" dupa placerea proprie (chiar si crestinii cu vechime in nevointa pot cadea in aceasta cursa- nimeni nu este ferit de acest pericol, pt ca mintea este foarte lunecoasa si inselatoare).

Acest tip de cautare nu se deosebeste cu nimic de goana lumeasca dupa placere.

Invataturile ortodoxe sunt pure pentru ca referintele de baza elimina apucarile eului prin forta rationamentelor de genul:

"nu prin puterea mea ci prin Puterea Ta Doamne"
"nu prin meritul meu ci prin Darul Tau"
"eu nu merit nimic si totusi esti atat de generos, o... Dumnezeul meu"


------------------------------------


Observatiile Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae nu pot fi aplicate budismului tibetan.

Invataturile tibetane sunt pure pentru ca tot efortul este sustinut din dragostea pentru ceilalti: Asa cum o mama munceste ca sa-si poata hrani copii pe care-i iubeste mai mult decat pe ea insasi.

Nicio practica nu este angajata fara suportul acestei trairi.

Prima rugaciune din ritualul budist este predarea totala, (pentru ca cel ce se roaga este constient de neputinta sa - eul este taiat) si refugiul in Cel Mult Iubitor (asa il privesc ei pe Budha intr-o anumita ipostaza fie feminina Tara sau masculina Amithaba / Avalokiteshvara).

Trairea este autentica. Inima bate si iubeste contempland calitatile divine.

Cea de a doua este aprinderea inimii cu iubire pentru toate fiintele, indiferent de conditia lor fie demonica sau angelica - si dedicarea plenara a efortului pentru alinarea suferintelor acestora in orice forma ar fi ele.

Aceasta traire puternica se numeste Bodhicitta.

Numai cu aceasta traire plina de dragoste se continua cu diverse forme de rugaciune si contemplatii (laude, daruri, cereri, dedicari).

[florin.oltean75]

În prealabil postat de ucenic

Pe cand Pavel intra in Areopagul din Atena ca Sa-l marturiseasca pe Dumnezeu si pe Iisus Hristos, Fiul Sau, a vazut printre atatea statuete de zeitati si un altar inchinat "unui Dumnezeu necunoscut". Atunci le-a aratat atenienilor ca la ceea ce se inchinau ei era de fapt Dumnezeul Cerului si al Pamantului, Facatorul tuturor celor vazute si nevazute.

Acum, daca tu spui ca Il cunosti pe Dumnezeu Tatal si Il recunosti pe Fiul Sau, Iisus Hristos ca si Mantuitorul omenirii intregi, cum dar poti pune pe picior de egalitate pe Dumnezeu cu "Natura Ultima" - Dharmakaya si pe Iisus Hristos cu Budha?

Ce este a fi egal? Mai mare sau mai mic?

Am facut aceasta relationare pentru ca Dharmakaya este in Budha si Budha este in Dharmakaya.

[ucenic]

Revin, reformulez insa te rog sa raspunzi concret.

Daca tu spui ca Il cunosti pe Dumnezeu Tatal si Il recunosti pe Fiul Sau, Iisus Hristos ca si Mantuitorul omenirii intregi, cum dar poti spune despre Dumnezeu ca este "Natura Ultima" - Dharmakaya si Iisus Hristos un alt Budha?...

...iata mesajul tau:

În prealabil postat de florin.oltean75

Asa cum in crestinism - Hristos este expresia Tatalui (vine de la Tatal si descopera cele ale Tatalui) astfel in budism, aspectul uman, formal al oricarui Buddha este in fapt expresia Naturii Ultime - Dharmakaya.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de ucenic

Revin, reformulez insa te rog sa raspunzi concret.

Daca tu spui ca Il cunosti pe Dumnezeu Tatal si Il recunosti pe Fiul Sau, Iisus Hristos ca si Mantuitorul omenirii intregi, cum dar poti spune despre Dumnezeu ca este "Natura Ultima" - Dharmakaya si Iisus Hristos un alt Budha?...

...iata mesajul tau:

Ceea ce este in mod esential o Persoana nu poate fi definit conceptual.

Persoana nu poate fi raportata nici la spatiu (asa cum il percepem noi prin discriminari si referinte) si nici la timp (prin perceptia miscarii/curgerii). De aceea ea pare sa fie peste tot si nici unde.

Simturile noastre desi ne ajuta sa percepem aspectul conventional al realitatii - din perspectiva adevarului ultim sunt "invatatori mincinosi" pentru ca ne prezinta in mod inselator realitatea.


Ceea ce este minunat si cu totul de neinteles cu privire la Persoana (din perspectiva mintii formatata sa gandeasca spatio-temporal) este faptul ca
Persoana este in Toate si totusi nu este in nimic. Isi pastreaza identitatea/singularitatea fiind in acelasi timp toate Persoanele.

In mod esential nu exista nici atingere si nici contact.

Filip l-a intrebat pe Isus ,aratani-L pe Tatal sa intelegem si noi clar !
Domnul Isus i-a zis ;"De atata timp sunt cu voi Filipe ,si nu M-ai cunoscut !Cine M-a vazut pe Mine ,L-a vazut pe Tatal ,cum zici tu deci aratani-L pe Tatal ?

sau alt exempu

"Ramaneti in Mine si Eu in voi"

Dragostea si intelepciunea este cheia care ne deschide ochii cu privire la acest adevar.

Altfel credem ca suntem insule intr-un ocean cand de fapt suntem picaturile oceanului - suntem picatura si ocean in acelasi timp.

Acesta este darul mantuirii - sa vezi profunzimea, adancul minunat-nesfarsit al Persoanei care se deschide cu marinimie in Dumnezeu Totul.

Atunci suntem cu adevarat Fii - pentru ca nimic nu va mai fi ascuns de vederea noastra.

Robii nu stiu multe - dar Fii stiu toate ale Tatalui.

Eu cred ca realitatea este Una - dar denominarile sunt diferite.

Este foarte important sa intelegem natura Lui Dumnezeu, pentru ca altfel ne rugam la o icoana a mintii - si putem fi departe de Dumnezeu.

Sunt multi cei ce au crezut in Isus si au ucis in numele Lui crezand ca fac un bine.

Sunt multi cei ce cred in Isus si isi hulesc aproapele si cred ca fac bine procedand astfel.

Ei cred ca apucarea numelui este o garantie (fie a Lui Isus, Budha, Dumnezeu, Alah...sau forma de credinta - biserica). Din pacate nu este asa.

De Dumnezeu te apropii doar intelegandu-i Inima.



Dharmakaya este o denominare care desemneaza Adancul Nesfarsit al Fiintei.

Din aceasta perspectiva putem spune ca Dharmakaya este Dumnezeu.

Pentru a intelege insa Dharmakaya este nevoie de experiente profunde ale vacuitatii - adica mintea sa intre pe "pamant sfant".

Iar Isus, intradevar, are toate caracteristicile unui Budha.