Rugaciuni care au miscat sufletul nostru

[Ana-Maria N]

Condacul 9
Veniţi cu dragoste şi frică, toate neamurile să ne închinăm Preacuratului Chip al Mântuitorului lumii, Cel ce ne-a izbăvit din robia vrăjmaşului, Biruitorul morţii şi al iadului şi cu mulţumită să-I cântăm cântare îngerească: Aliluia!
Icosul 9
Fiind atins de lepra păcatului, nu mă pricep cum să Te slăvesc mai bine, o, Milostive Stăpâne, Te mărturisesc cu toată inima că esti cu adevărat Fiul Dumnezeului celui viu, cu umilinţă privesc Chipul Tău cel Sfânt, zicând acestea:
Doamne Iisuse, bucuria mea, dă-mi ca să mă bucur de milostivirea Ta;
Doamne, Mântuitorul meu cel Bun, mântuieşte pe robul Tău de toată necredinţa şi fărădelegea;
Doamne, Mântuitorule, Tu eşti scăparea mea, la cine voi alerga?
Doamne îndurate, nimiceşte cu harul Tău mânia inimii mele;
Doamne al meu, Curăţie sfântă, curăţă-mi inima şi mintea de rele;
Doamne, Cel ce Te îmbraci cu lumina ca si cu o haină, luminează-mă pe mine cel împresurat de grijile pământeşti;
Doamne, Mântuitorul meu, vino şi vindecă-mi durerile, cele sufleteşti şi trupeşti.
Condacul 10
Doamne, Mântuitorul meu Cel milostiv, ridică-mi sufletul cel căzut în fapte de ruşine şi trupul meu slăbănogit de boală, ca oarecând pe slăbănogul de la scăldătoarea oilor şi îndreptează-mă pe calea mântuirii, ca să-Ţi cânt Ţie: Aliluia!
Icosul 10
Împărate, Veşnice Mângâietor, Hristoase adevărate, curăţă-mă de toată întinăciunea, precum ai curăţit pe cei zece leproşi şi vindecă-mă precum ai vindecat sufletul iubitor de arginţi al lui Zaheu vameşul, ca să-Ţi cânt Ţie aşa:
Doamne al meu, Doctorul sufletelor şi al trupurilor, tămăduieşte-mi rănile sufletului meu;
Doamne, Cel ce ai purtat neputinţele şi suferinţele noastre, vindecă-mi bolile trupului meu;
Doamne Iisuse, Ajutorul meu, ajuta-mi ca mi se stinge sufletul de atâta tristeţe;
Doamne, Cel ce ai deschis ochii orbului, dă-mi să văd a Ta răbdare şi blândeţe;
Doamne, îndelung-răbdătorule, Te rog să-mi mântuieşti sufletul de toată întristarea;
Doamne, Mântuitorul meu, vino şi vindecă-mi durerile, cele sufleteşti şi trupeşti.
Condacul 11
Cântare de umilinţă aducându-Ţi, cu inima zbrobită Te rugăm: Nu ne trece cu vederea, Preabunule Doamne, întoarce-Ţi Faţa Ta de la păcatele noastre, dar de la mine robul Tău nu Ţi-o întoarce, auzi-mă căci şi în necazul meu îţi cânt: Aliluia!
Icosul 11
Hristoase Lumina cea adevărată Care luminezi pe tot omul ce vine în lume, ia aminte la rugăciunea nevrednicului Tău rob şi îndreptează viaţa mea după poruncile Tale, sfinteşte-mi sufletul ca să-Ţi aduc rugăciunea aceasta:
Doamne Iisuse Hristoase, Lumina lumii, luminează-mă cu lumina Ta;
Doamne, Izvorul vieţii, dă-mi viată veşnică şi mă întăreşte în legea Ta;
Doamne Iisuse Hristoase, Soarele dreptăţii, cu dreptatea Ta străluceşte mintea mea;
Doamne, Povăţuitorul lumii, învaţă-mă să Te iubesc din suflet şi să fac voia Ta;
Doamne, Cel ce ai dat vedere orbilor, deschide-mi uşile pocăinţei şi de păcatul meu mă curăteşte;
Doamne, Mântuitorul meu, vino şi vindecă-mi durerile, cele sufleteşti şi trupeşti.
Condacul 12
Atotputernice Doamne, cu Harul Tău, întăreşte-mi inima în credinţă, nădejde şi dragoste, ca întru adâncă pocăinţă şi împlinirea poruncilor Tale să mă învrednicesc de împărăţia Ta, unde cu cetele sfinţilor îngeri să-Ţi cânt: Aliluia!
Icosul 12
Doamne, păstorul cel Bun, Tu ai zis: “Mă duc să vă gătesc loc… şi iarăşi voi veni şi vă voi lua la Mine, ca să fiţi şi voi unde sunt Eu…” . Auzind această minunată făgăduinţă, îndrăznesc şi eu, cel cufundat în întristări, să mă apropii şi să mă rog aşa:
Doamne al meu, Mântuitorule, mântuieşte-mă pe mine cel ce pier;
Doamne, depărtează norii necredinţei, zavistiei şi dusmăniei, căci Duhul Tău cel bun îl cer;
Doamne, mângâierea sufletului meu, scapă-mă din această supărare;
Doamne, scapă-mă din necaz şi boală şi dă-mi tămăduire;
Doamne, împărate Preaputernic, întru împărăţia Ta să mă pomeneşti;
Doamne, Mântuitorul meu, vino şi vindecă-mi durerile, cele sufleteşti şi trupeşti.
Condacul 13
Mântuitorul meu Cel milostiv, caută spre mine, robul Tău, cel ce mă afund în marea încercărilor şi a necazurilor, şi precum oarecând pe Petru cel ce se afunda l-ai izbăvit, scapă-mă şi pe mine cu Harul Tău cel sfânt, sfinţeşte-mi sufletul şi mă întăreşte pe calea mântuirii, ca să-Ţi cânt cu inimă şi buze curate şi cu dragoste: Aliluia!
( Acest condac se rosteste de trei ori ).
Apoi se zice iarasi Icosul 1 ( Iisuse, Bunule Mântuitor, – se ruga Avgar guvernatorul Edesei,...) si Condacul 1 ( Preacuratului Tău chip ne închinăm, Bunule...).

RUGĂCIUNE
O, Preabunule, Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru, odinioară, sfânta Faţă a chipului Tău omenesc ai spălat-o cu apă şi ai şters-o cu mahrama, pe care minunat s-a închipuit Chipul Tău şi l-ai trimis lui Avgar, guvernatorul Edesei, spre vindecarea bolii lui, că aşa ai binevoit Tu. Iată şi noi păcătoşii robii Tăi, cuprinşi de neputinţe trupeşti şi sufleteşti, căutăm Faţa Ta, Doamne, şi ca David întru umilinţă strigăm: “Nu-Ţi întoarce Faţa Ta de la noi”, ci abate-Ţi mânia Ta de la noi, robii Tăi şi fiindu-ne ajutător, nu ne respinge şi nu ne părăsi.
Atotmilostive Doamne Mântuitorul nostru, închipuieşte-Te în sufletele noastre, ca, trăind în sfinţenie şi dreptate, să-Ţi fim fii şi moştenitori ai Împărăţiei Tale. Şi astfel pe Tine preamilostive Doamne, împreună cu Tatăl Tău Cel fără de început şi cu Preasfântul Duh, neîncetat să Te slăvim în nesfârşiţii veci. Amin.

[Ana-Maria N]

Scoate din temnita sufletul meu, ca sa se marturiseasca numelui Tau.
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!
Trage-ma, ca sa vin la Tine.
In temnita sunt inchis, Doamne, si intunericul ma inconjoara; legat sunt cu multe lanturi de fier, si nu am parte de usurare.
Rupe legaturile mele, ca sa fiu slobod.
Destrama intunericul, ca sa vad lunima Ta.
Scoate-ma din temnita, ca sa vin la Tine.
Da-mi urechi ca sa Te aud; da-mi ochi ca sa Te vad; da-mi gust ca sa Te gust; da-mi miros ca sa simt buna Ta mireasma; da-mi picioare ca sa vin la Tine; da-mi gura ca sa vorbesc despre Tine; da-mi inima ca sa ma tem de Tine si sa Te iubesc.
Ia de la mine ceea ce e al meu si da-mi vointa de a face buna voia Ta.
Ia ceea ce este vechi si da-mi ceea ce e nou.
Ia-mi inima de piatra si da-mi inima de carne, care sa Te iubeasca, sa Te cinsteasca, sa Te urmeze.
Da-mi ochi ca sa vad dragostea Ta.
Da-mi ochi ca sa vad smerenia Ta si sa urmez ei.
Spune un cuvant, si totul se va implini, caci cuvantul Tau este fapta.

[Ekaterina]

La parintele Paisie Olaru a venit o femeie sa se spovedeasca. Ea l-a intrebat: „Parinte, cum o fi cu mantuirea mea? Eu nu stiu multe rugaciuni pe de rost pentru ca nu am fost data la scoala si nu stiu sa citesc". Parintele a intrebat-o: „Si nu te rogi?" la care ea a spus: „Ma rog, cum sa nu ma rog". „Si cum te rogi?" „Uite cum ma rog. Atunci cand matur prin casa zic in mintea mea: «Doamne, curateste sufletul meu, cum curat eu gunoiul din casa». Atunci cand spal rufe spun din nou: «Spala, Doamne, negreala pacatelor din inima mea, ca sa fie frumoasa asa cum e o rufa curata si spalata». Cand fac orice alt lucru spun aceleasi cuvinte". Femeia l-a intrebat in final: „Parinte, o fi buna rugaciunea asta?", iar parintele Paisie i-a spus asa: „Numai asa sa te rogi toata viata de acum inainte!

[Ana-Maria N]

Doamne Dumnezeul meu, în dorința mea de primenire sufletească, pleacă-te cu bunătatea și iubire și-mi înțelege neputințele și puțina-mi credință. Coboară Tu, cu Duhul Tău cel Sfânt peste inima mea și o încălzește cu dragostea Ta, cu pace și cu limpezime.

Doamne, învaţă-mă să-Ţi cunosc mărirea şi bunătatea. Dă-mi inimă curată şi lesne iertătoare şi căinţă pentru supărările ce am făcut altora. Fă să am dragoste creştinească şi să pot răbda cu pace toate necazurile ce-mi vin din partea lor, făcând porunca Ta.

Mă făgăduiesc să nu mai fac rău celor ce-mi fac rău; pe cel ce mă blestemă îl voi binecuvânta. De va flămânzi vrăjmaşul, îi voi da pâine, iar de va înseta îl voi adăpa. De va cădea îl voi ridica şi de se va rătăci îl voi povăţui.

Doamne, eu nu sunt decât un om neputincios. De aceea, ajută-mă cu darul Tău să fiu statornic în poruncile Tale. Trimite binecuvântările Tale peste vrăjmaşii mei şi întoarce inima lor cu dragoste asupra mea.
Alungă suferinţele şi neodihna ce-mi vin de la ei şi ne împacă pe noi. Dă-mi pacea Ta, Doamne, ca să putem să vieţuim pe pământ cu pace, cu bucurie şi să-Ţi zicem în unire, cu faţă senină şi cu inimă curată: ”Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri”.

Că Ţie se cuvine cinstea şi închinăciunea în veci! Amin

Imparate ceresc, preabunule Mangaietorule, Duhule al adevarului, Cel ce din Tatal mai inainte de veci purcezi, si intru Fiul pururea Te odihnesti; nepartinitorule Izvor al darurilor celor dumnezeiesti, pe care le imparti precum voiesti; prin care si noi nemernicii ne-am sfintit si ne-am uns in ziua botezului nostru.

Cauta spre rugaciunea robilor Tai, vino la noi si Te salasluieste intru noi si curateste sufletele noastre, ca sa putem a ne face locas Preasfintei Treimi.

Asa, o Preabunule, nu Te scarbi de necuratia noastra nici de ranile pacatelor; ci le tamaduieste pe ele cu ungerea Ta cea atot-vindecatoare. Lumineaza mintea noastra, ca sa cunoastem desertaciunea lumii si a celor ce sunt in lume; inviaza stiinta noastra, ca neincetat sa vesteasca noua ceea ce se cuvine, a face si ce se cuvine a lepada; indeparteaza si innoieste inima ca sa nu izvorasca mai mult ziua si noaptea ganduri rele si pofte necuvioase.

Imblanzeste trupul si stinge cu insuflarea Ta cea datatoare de roua vapaia patimilor, prin care se intuneca in noi chipul cel prea-scump al lui Dumnezeu.

Iar duhul lenevirii, al mahnirii, al iubirii de stapanire si al grairii in desert, goneste-l de la noi; si ne da noua duhul dragostei si al rabdarii, duhul blandetii si al dreptatii, ca indreptand inimile cele slabite si genunchii, fara de lenevire sa calatorim pe calea sfintelor porunci; si asa, ferindu-ne de tot pacatul si implinind toata dreptatea, sa ne invrednicim a primi sfarsit crestinesc si nerusinat, si a intra in Ierusalimul cel ceresc; iar acolo a ne inchina Tie, impreuna cu Tatal si cu Fiul, cantand in vecii vecilor: Treime Sfanta, slava Tie!

In mainile milostivirii Tale celei mari,o,Dumnezeul meu,incredintez sufletul si trupul meu,simtirile si graiurile mele,sfaturile si gandurile mele,lucrurile si toate cele trbuincioase ale trupului si sufletului meu.
Iar Tu,deci,binecuvinteaza-ma,miluieste-ma si ma izbaveste de tot raul,ca petrecand viata fara de pacat,in toate zilele vietii mele,sa ajung la viata cea vesnica cu Sfintii Tai,in Imparatia Ta si cu dansii sa Te slavesc in veci.Amin

O, Răstignitorul meu Hristoase, câte ai pătimit pentru noi, câte răni, câte scuitări, câte batjocori și necinste ai răbdat pentru păcatele noastre, pentru ca să ne dai pildă de adevărată răbdare! De aceia cum pot să fug de Cruce, vazând pe Hristos că este ridicat pe ea? Cum să-mi pară grele chinurile vazând pe stăpânul meu că le iubește și le cere și le socotește Lui de mare cinste? Rușine-mi este, cu adevărat, de mă voi întrista de relele ce-mi pricinuesc oamenii, sau de ispitele ce-mi aduc diavolii, trupul și gândul meu cel rău, sau pentru sărăcia și bolile ce-mi vin din voia lui Dumnezeu pentru păcatele mele, deoarece acestea toate le trimite pentru ca să mă apropii mai mult de El, pentru ca să-l slăvesc și să mă pedepsesc în această viață pentru binele meu, pentru ca să mă odihnesc cu mai multă mărire întru împărăția Lui cea veșnică. Și devreme ce este așa, înmulțește-mi Doamne, ostenlile, ispitele și durerile, dar să-mi înmulțești împreună și să-mi prisosești și răbdarea și puterea , ca să pot răbda toate câte mi s-ar întâmpla.