Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

În zilele de 16-17 februarie 2012, în Sala Sinodală din Reşedinţa patriarhală, a avut loc şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

1. Sfântul Sinod a apreciat rezultatele colectei organizată în bisericile parohiale şi mănăstireşti din Patriarhia Română ca urmare a Pastoralei Sfântului Sinod cu tema FAMILIA CREŞTINĂ AZI din prima duminică a postului Naşterii Domnului (20 noiembrie 2011). Astfel, au fost colectate peste 400 000 kg de produse agricole, aproape 300.000 kg de produse alimentare, 34 000 kg de rechizite şi peste 92 000 kg îmbrăcăminte şi donaţi peste 2.300.000 lei, 78.000 euro şi 200 000 forinţi. În urma acestei colecte au fost ajutate peste 65.000 familii sărace, peste 118.000 copii şi aproape 84.000 de persoane singure.

2. Sfântul Sinod a evaluat rezultatele programului social MASA BUCURIEI derulat de Patriarhia Română şi societatea Selgros Cash&Carry S.R.L. în 13 eparhii din ţară. În anul 2011, aproape 18.000 de persoane asistate (dublu faţă de anul 2010) din 210 instituţii social-filantropice ale Patriarhiei Române au beneficiat de bunuri alimentare şi produsele igienico-sanitare în valoare de peste 2.800.000 de lei oferite de Selgros Cash&Carry S.R.L.

3. Sfântul Sinod a analizat lucrarea social-filantropică a Bisericii desfășurată în anul 2011 şi, în contextul crizei economice actuale, recomandă clerului şi credincioşilor să intensifice lucrarea pastoral-socială pentru ajutorarea categoriilor sociale celor mai defavorizate (familii de vârstnici cu pensii mici, familii sărace cu mulţi copii, dar cu venituri mici şi persoane singure şi sărace). O atenţie sporită trebuie acordată îngrijirii bolnavilor care pot fi ajutaţi prin rugăciune, vizite pastorale şi ajutor material pentru cumpărarea de medicamente sau intervenţii chirurgicale de urgenţă.

În acelaşi timp, Sfântul Sinod consideră necesară identificarea urgentă de soluţii practice pentru rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă majoritatea românilor, printr-o cooperare viabilă şi eficientă între unităţile bisericeşti ale Patriarhiei Române şi autorităţile administraţiei centrale şi locale, organizaţiile nonguvernamentale, precum şi alte instituţii abilitate, inclusiv în domeniul sprijinirii financiare a instituţiilor, proiectelor şi programelor social-filantropică şi de asistenţă socială ale unităţilor bisericeşti.

4. Sfântul Sinod a luat act de dorinţa liber exprimată a clerului şi credincioşilor din Adunările eparhiale ale Arhiepiscopiei Alba-Iuliei, Episcopiei Oradiei şi Episcopiei Devei şi Hunedoarei privind revenirea în jurisdicţia Mitropoliei Ardealului. Ca atare, a fost aprobată modificarea jurisdicţiei teritoriale a celor două Mitropolii din Transilvania şi a Mitropoliei Banatului, după cum urmează:

o Mitropolia Ardealului având ca eparhii sufragane: Arhiepiscopia Sibiului, Arhiepiscopia Alba-Iuliei, Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, Episcopiei Covasnei şi Harghitei şi Episcopia Devei şi Hunedoarei;

o Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului având ca eparhii sufragane: Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului şi Episcopia Sălajului;

o Mitropolia Banatului având ca eparhii sufragane: Arhiepiscopia Timişoarei, Arhiepiscopia Aradului şi Episcopia Caransebeşului.

[cristiboss56]

Biserica Ortodoxa pomeneste astazi pe cei adormiti intru Domnul. In fiecare an, in sambata dinainte de Duminica Infricosatoarei Judecati, credinciosii fac milostenie pentru sufletele celor care au trecut la Domnul. In aceasta zi de sambata, cunoscuta si sub denumirea populara de 'Mosii de Iarna', se pomenesc toti cei trecuti la viata vesnica.

În prealabil postat de cristiboss56

[IMG]
o Mitropolia Ardealului având ca eparhii sufragane: Arhiepiscopia Sibiului, Arhiepiscopia Alba-Iuliei, Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, Episcopiei Covasnei şi Harghitei şi Episcopia Devei şi Hunedoarei;

o Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului având ca eparhii sufragane: [i]Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi

Incet lucrurile se aseaza pe fagasul cel bun si vechi.

[cristiboss56]

După recunoaşterea juridică, în luna octombrie 2011, a primelor 68 de parohii ortodoxe române din Spania, statul spaniol anunţă recunoaşterea altor 14 parohii din cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei. Decizia a fost adoptată de Departamentul de Relaţii cu Confesiunile Religioase din cadrul Ministerului Culturii şi Justiţiei, în urma unui proces amplu demarat în anul 2009, prin grija Preasfinţitului Episcop Timotei, după cum informează „Ziarul Lumina”.

Prin această recunoaştere, preoţii români vor beneficia de drepturile financiare prevăzute de respectivul statut. În scurt timp, preoţii vor intra şi în posesia documentelor care atestă recunoaşterea juridică a parohiilor lor.

În momentul de faţă sunt recunoscute juridic 82 de parohii dintre cele 90 existente pe teritoriul Spaniei.

[cristiboss56]

Asa cum am anuntat si pe alt thread in urma cu o luna , Expoziţia “De dragul părintelui Teofil” poate fi vizitată până vineri, 24 februarie, la Galeria Irecson din Bucureşti. Sunt prezentate fotografii vechi din colecţia Mănăstirii Brâncoveanu, dar şi fotografii din ultimii ani de viaţă ai unuia dintre cei mai îndrăgiţi duhovnici ai Ortodoxiei româneşti, părintele Teofil Părăian, informează TRINITAS TV.

Evenimentul, ajuns la cea de-a VI-a ediţie, este organizat de Mănăstirea “Brâncoveanu” - Sâmbăta de Sus.

Pe 25 februarie expoziţia „De dragul părintelui Teofil” va fi vernisată în Catedrala mitropolitană din Paris.

[cristiboss56]

In legătură cu articolele intitulate Trustul de presă al Bisericii Ortodoxe Române şi De ce e Biserica Ortodoxă Română mută?, postate pe site-ul de ştiri HOT NEWS în ziua de 21 februarie 2012, precizăm:

În materialele de presă postate de HOT NEWS se face o prezentare vădit tendenţioasă şi lacunară a Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române care a fost înfiinţat în anul 2007 cu un scop misionar, iar nu unul comercial. Precizăm că în momentul înfiinţării s-a evitat termenul de trust care, în general, are o conotaţie comercială, şi s-a optat pentru cel de centru considerat mai potrivit cu statutul, identitatea şi scopurile sale.

Misiunea Centrului de presă al Patriarhiei Române este de promovare şi cultivare a valorilor şi spiritualităţii ortodoxe, de întărire a comuniunii dintre cler şi credincioşi, de sprijinire a dezvoltării comunităţilor locale şi de încurajare a dialogului credinţei creştine cu filosofia, ştiinţa, arta şi alte domenii de manifestare ale spiritului uman creator de valori perene etc. (conform art. 5 din Statutul de organizare şi funcţionare al Centrului de Presă BASILICA).

Spre deosebire de instituţiile media particulare care nu îşi declară public în totalitate sursele de finanţare, posturile de radio şi televiziune TRINITAS şi publicaţiile Lumina sunt susţinute financiar de către parohiile şi mănăstirile Arhiepiscopiei Bucureştilor şi din alte eparhii ale Patriarhiei Române din ţară şi străinătate, acestea fiind şi principalii beneficiari ai programelor difuzate. Prin urmare, programele radio-tv şi publicaţiile Patriarhiei Române accentuează spiritualul, iar nu senzaţionalul, lucrarea pastorală şi nu dezbaterea politică, deoarece societatea secularizată de astăzi, marcată de individualism materialist şi nihilism, are mare nevoie de comuniune şi speranţă. Ca atare, este firesc ca programele difuzate de radioul, televiziunea şi cotidianul Bisericii să ţină cont de nevoile spirituale ale parohiilor care le susţin, în timp ce posturile comerciale private ţin cont de comanda celor care le finanţează.

În concluzie, chiar dacă unii mai sunt încă tulburaţi de faptul că Biserica are propriul Centru de presă, le reamintim că acesta nu se aseamănă şi nici nu se concurează cu instituţiile media laice, ci are o orientare spirituală potrivită specificului misiunii Bisericii în societate, iar nu una politică, secularizată şi comercială.

Instituţiile media private se luptă pentru câştigarea succesului imediat şi pentru a fi la „moda zilei”, succes evaluat matematic, în timp ce Biserica urmăreşte creşterea spirituală în credinţă şi comuniune a oamenilor.

Ca orice instituţie publică, Patriarhia Română, prin Biroul de Presă şi Relaţii Publice, comunică des cu instituţiile media din ţară şi străinătate. Conform hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, solicitările din partea mass-media se adresează birourilor de presă ale Patriarhiei Române sau eparhiilor acesteia, care desemnează un reprezentant (cleric sau mirean) pentru a participa la o emisiune radio-tv şi a exprima punctul de vedere al Bisericii la o problemă aflată în dezbatere.

Sunt desemnaţi preoţi sau mireni care pot exprima cu claritate opinia Bisericii şi sunt la curent cu cele mai recente hotărâri ale Sfântului Sinod sau poziţii oficiale ale Patriarhiei Române în diferite chestiuni aflate în dezbatere publică. Hotărârea Sfântului Sinod a avut în vedere şi faptul că, deseori, opinia exprimată de unii preoţi dornici de a apărea cât mai des în mass-media a provocat confuzie, opinia acestora fiind considerată drept poziţia oficială a Bisericii.

Pe de altă parte, în cazurile de încălcare flagrantă a deontologiei profesionale de către unele trusturi media laice preocupate mai mult de senzaţional, decât de informarea corectă a opiniei publice, Patriarhia Română îşi rezervă dreptul de a reconsidera sau amâna colaborarea cu instituţii evident ostile Bisericii.

Dacă domnul Vlad Mixich ar fi contactat de la început Biroul de presă al Patriarhiei Române pentru a solicita prezenţa unui preot la emisiunea domniei sale, ar fi primit cu promptitudine sprijinul necesar, aşa cum s-a întâmplat atunci când a cerut să vorbească cu purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

În concluzie, Patriarhia Română nu este mută în relaţia cu mass-media, ci este fidelă unor relaţii de comunicare şi colaborare corecte în beneficiul societăţii româneşti, iar glasul Bisericii este totdeauna bine receptat de oamenii cu suflet mare.

[cristiboss56]

În aceste zile, credincioşii constănţeni au bucuria duhovnicească să se închine cinstitelor moaşte ale Sfântului Nectarie şi altor 70 de sfinţi. Aceste comori duhovniceşti au fost aduse marţi, 21 februarie, de o delegaţie de la Aşezământul filantropic 'Sfântul Ierarh Nectarie' al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, la Grupul Social 'Ceres', din comuna Mihail Kogălniceanu, informează Biroul de comunicare al Arhiepiscopiei Tomisului, citat de Ziarul Lumina. Odoarele sfinte sunt aduse spre cinstire cu ocazia sfinţirii pietrei de temelie a Bisericii 'Sfântul Cuvios Ioan Românul' din localitatea mai sus amintită. Slujba va fi oficiată duminică, 26 februarie, ora 14:30, de Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Evenimentul are loc la doi ani de la înfiinţarea parohiei. Timp de 67 de ani, locuitorii fostului IAS nu au avut nici o biserică, de aceea, credincioşii, păstoriţi de preotul Viorel Stan, participă la viaţa liturgică într-un paraclis provizoriu.

[cristiboss56]

Mesajul de condoleanţe al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de înmormântarea a Părintelui Protosinghel Ioanichie Şoncutean, ctitorul Schitului Sfânta Ana – Cota 1400 din Munţii Bucegi, judeţul Prahova, joi, 23 februarie 2012:

Am aflat cu durere de trecerea din această viaţă a Părintelui Protosinghel Ioanichie Şoncutean, ctitorul Schitului Sfânta Ana – Cota 1400 din Munţii Bucegi, judeţul Prahova.

Originar din Maramureș, Părintele Protosinghel Ioanichie Şoncutean a fost vieţuitor al Mănăstirii Sinaia din anul 1970 până în anul 2003. Apoi s-a ocupat de construcţia Schitului Sfânta Ana – Cota 1400, în apropierea locului unde, în urmă cu cinci secole, exista un paraclis al pustnicilor care se nevoiau în munţi.

Păstrăm vie amintirea sfinţirii Schitului Sfânta Ana, la Praznicul Schimbării la Faţă din anul 2008, în prezenţa a sute de credincioşi.

Inspirat de cuvintele Psalmistului, Părintele Ioanichie a căutat ajutorul lui Dumnezeu ridicând ochii săi la munţi şi s-a învrednicit să înalţe, odată cu rugăciunea sa, o casă lui Dumnezeu şi o poartă a cerului în munţii Bucegi.

Râvnitor şi evlavios, Părintele Ioanichie a fost un monah smerit şi rugător, iubitor de pustie, de osteneli şi nevoinţe, pe care cu smerenie le păstra tăinuite asemenea părinţilor din Pateric.

Suferinţa grea pe care a îndurat-o în ultima perioadă a primit-o ca pe un timp al pregătirii duhovniceşti pentru marea trecere la viaţa cea veşnică.

În aceste momente, când sufletul Părintelui Protosinghel Ioanichie Şoncutean merge în lumina cea neapusă a Împărăţiei cerurilor, ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos, Cel Înviat din morţi, să odihnească sufletul său în ceata sfinţilor unde nu este durere, nici întristare nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit.