spaga in spitale :obicei "crestinesc"

[romanbun]

Asa e, e o obligatie legala sa lasi oamenii bolnavi la usa, deoarece nu au programare. Dar a plecat impreuna cu un distribuitor de medicamente, inainte de a i se termina programul de lucru! Par. Bastovoi zicea ca diavolul e POLITIC corect, iar ceea ce am patit e o aplicatie a unei politici!
Vezi si:
http://www.adevarul.ro/financiar/bus...637136387.html

[Profetul de carton]

În prealabil postat de romanbun

Asa e, e o obligatie legala sa lasi oamenii bolnavi la usa, deoarece nu au programare. Dar a plecat impreuna cu un distribuitor de medicamente, inainte de a i se termina programul de lucru! Par. Bastovoi zicea ca diavolul e POLITIC corect, iar ceea ce am patit e o aplicatie a unei politici!

dar nu e firesc sa plece pentru a semna niste acte? credeti ca asta nu e o obligatie? daca nu semneaza in termenul convenit, este penalizat.

[Profetul de carton]

daca nu sunteti multumit de serviciile acelui medic, dupa 6 luni de la inscriere vi-l puteti schimba cu alt medic de familie.

[romanbun]

Stimate domn, cu respect, v-as ruga sa vedeti ESENTA SISTEMULUI: scaderea calitatii si cantitatii de servicii medicale catre contribuabil. Nu sunt bani. DE CE nu mai sunt bani?

[Profetul de carton]

În prealabil postat de romanbun

Stimate domn, cu respect, v-as ruga sa vedeti ESENTA SISTEMULUI: scaderea calitatii si cantitatii de servicii medicale catre contribuabil. Nu sunt bani. DE CE nu mai sunt bani?

pentru ca la nivel de guvern aceste fonduri se deturneaza, dar asta nu inseamna ca medicul dvs. sau al meu nu-si face datoria asa cum poate.

[lore86]

În prealabil postat de Profetul de carton

pentru ca la nivel de guvern aceste fonduri se deturneaza, dar asta nu inseamna ca medicul dvs. sau al meu nu-si face datoria asa cum poate.

subscriu. nu o data am fost primita fara programare, in sistem de urgente ptr ca micutul meu avea o problema urgenta. Cum de asemenea au fost dati cand a trebuit sa astept destul peste programare, ca urgentele erau luate inainte. Personal, sunt foarte multumita de medciul meu de familie si atitudinea lui.

[zaharia_2009]

În prealabil postat de lore86

subscriu. nu o data am fost primita fara programare, in sistem de urgente ptr ca micutul meu avea o problema urgenta. Cum de asemenea au fost dati cand a trebuit sa astept destul peste programare, ca urgentele erau luate inainte. Personal, sunt foarte multumita de medciul meu de familie si atitudinea lui.

O sa vina si vremea cind starea aceasta de automultumire generala se va sterge cu totul din viata cotidiana ca si cind nu ar fi existat nici o data !
Bine este ca acele vremuri sa va prinda pregatita pt. a nu imbraca intelegerea si amocul celor care astazi isi duc neajunsurile si tilhariile la care altii ii obliga .
Dar pina atunci bucurati-va , sunteti inca o fericita !

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de romanbun

Stimate domn, cu respect, v-as ruga sa vedeti ESENTA SISTEMULUI: scaderea calitatii si cantitatii de servicii medicale catre contribuabil. Nu sunt bani. DE CE nu mai sunt bani?

Mai întâi, lipsa de bani explică numai în parte scăderea calităţii (nu aş spune şi cantităţii) serviciilor medicale către contribuabil (noi îi spunem "pacient"). Alţi factori care concurează cu lipsa banilor mai sunt: scăderea calităţii învăţământului medical începând chiar cu admiterea la facultate, inexistenţa unei selecţii sau contraselecţia în carieră, inexistenţa unor criterii vocaţionale, împrejurarea că medicii nu sunt plătiţi după criterii de calitate, ci după criterii de cantitate.

La rândul ei, lipsa de bani se explică prin furt. Cel mai tare fură statul. Toţi banii care se adună în sistemul de sănătate merg mai departe la o oală comună numită "bugetul consolidat al Statului". Aceşti bani, nu puţini la număr, care provin de la oameni nu reprezintă cu adevărat prime de asigurare, ci impozit. De aceea, nu aţi greşit numindu-i "contribuabili" pe pacienţi, iar ceea ce li se ia este, de fapt, o impunere. Dar Statul, deşi fură cel mai mult, e foarte departe de a fi singurul hoţ din lungul şi complicatul lanţ al gurilor flămânde. Foarte mult fură doctorii, administratorii de spitale, de policlinici, de alte aşezăminte medicale, farmaciştii, furnizorii de medicamente, proteze, etc, într-un cuvânt toţi furnizorii. Last, but not least, mai fură oamenii, adică "beneficiarii" sau "contribuabilii". Profitând de confuzia care există între principiul economic şi principiul social al asigurărilor de sănătate, mulţi reuşesc ceea ce aceia care ar avea cu adevărat nevoie nu reuşesc să obţină: statut de privilegiat social. Numărul de pensionaţi medical, de handicapaţi etc este foarte mare. O categorie specială de hoţi o reprezintă pletora de "insideri": intermediarii în proces. În 1995, când eu eram medic la ţară, existau doar două organe care aveau menirea de a ne pune beţe în roate: spitalul de care "aparţineam" şi SANEPID-ul. Astăzi există mult mai multe; s-au adăugat: Colegiul Medicilor, Autoritatea Sanitară, Casa de Asigurări Bucureşti, Casa Naţională de Asigurări, Inspectoratul pentru Forţele de Muncă etc. Atunci, în 1995, când eram medic la ţară, eram ajutat de 3 asistente, o moaşă, o infirmieră şi un vizitiu. Acum, sunt singur cu asistenta mea, pentru o muncă administrativă cu mult mai mare. Fiecare hârtie pe care legile îmi cer să o obţin înseamnă bani şi alergătură. În final, nu plătesc eu, ci pacienţii mei, cărora trebuie să le cer onorarii mai mari.

Cum se explică faptul că în gaura neagră numită "sistem de sănătate" se introduc MULT mai mulţi bani decât cu doar 10 ani în urmă, ceea ce ajunge la beneficiar fiind mai puţin ? Până când va dura furtul despre care am vorbit ? Răspunsul este simplu: va dura atâta timp cât statul se va considera misionat să aibă grijă de sănătatea oamenilor. Măsurile care trebuie luate sunt: desfiinţarea prin privatizare a Caselor de Asigurări de Sănătate, desfiinţarea obligativităţii de a te asigura şi, în general, dereglementarea sistemului medical, care în prezent suferă de hiperreglementare. În luna următoare măsurilor de mai sus, veţi observa că salariul dv a crescut cu cel puţin 14 %. Dacă, spre exemplu, până acum introduceaţi în buzunar 2 000 de lei pe lună, din acel moment veţi avea 280 de lei pe lună în plus. Din aceşti bani, vă veţi plăti, la nevoie, serviciile medicale, pe care în prezent oricum le plătiţi de două ori: o dată ca şi contribuţie (impozit), a doua oară ca şpagă (sau "atenţie", "mulţumire" ori cum vreţi să-i mai spuneţi).

Si daca se privatizeaza tot credeti ca o sa fie mai bine? Mai ales in situatia in care se afla poporul roman? Ma inteb doar daca romanii vor putea sa isi permita, caci de bine de rau, mai gasesti un medic al saracilor in prezent.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Laura19

Si daca se privatizeaza tot credeti ca o sa fie mai bine? Mai ales in situatia in care se afla poporul roman? Ma inteb doar daca romanii vor putea sa isi permita, caci de bine de rau, mai gasesti un medic al saracilor in prezent.

Medicii săracilor vor fi mereu medici ai săracilor. Medicina nu este de stat decât de foarte puţin timp: cam două generaţii. Şi până atunci existau medici ai săracilor, când Casa De Asigurări de Stat nu era.

În mod cert majoritatea românilor vor putea să îşi permită. Să presupunem o vânzătoare la butic, care în Bucureşti câşrigă 1000 de lei pe lună. Fără impozitul pe sănătate, ea va câştiga 140 lei în plus în fiecare lună. Acuma, să presupunem că, la un moment dat, ea face o apendicită. Este în faţa următoarelor costuri (medii, pentru Bucureşti): consult medic de familie: 40 de lei. Internare 3 zile în secţie de chirurgie:cca 300 de lei. Analize: 200 de lei. Acte chirurgicale: 400 de lei. Act anestezic: 100 de lei. Închiriere bloc operator 1 oră şi staţionar 4 ore: 100 de lei. Materiale şi medicamente: cca 100 de lei. Control chirurgical: 60 de lei. În total, va primi facturi de aproxiamtiv 1000 de lei.
În prezent, plăteşte cam 500 de lei fără nicio factură: 300 de lei şpagă chirurg, 100 de lei şpagă anestezist, 100 de lei alte şpăgi (asistentă, infirmieră, rezident).

Prin urmare, pentru producerea unui risc asigurat (intervenţie pentru apendicită) ea a beneficiat de despăgubiri de 500 de lei de la sistemul de asigurări şi plăteşte direct 500 de lei (franşiză neoficială). Cu alte cuvinte, faptul că este asigurată la stat i-a scăzut cheltuielile cu 50 %. Dar cât timp şi câţi bani a dat ca prime de asigurare pentru asta ? Un calcul simplu arată că break even point-ul ar fi fost între 3 şi 4 luni. Prin urmare, pentru o vânzătoare care nu se operează mai des de 3 ori pe an, asigurarea nu este rentabilă.

La acelaşi rezultat se poate ajunge mai elegant, pe cale teoretică. Singurele asigurări rentabile sunt cele la care probabilitatea evenimentului asigurat este foarte mică. Are sens să mă asigur de lucruri improbabile, dar cu consecinţe devastatoare asupra buzunarului meu, precum: incendii, cutremure, infirmitate ca urmare a unui accident auto. Nu are sens să mă asigur pentru evenimente a căror probabilitate se apropie de 1. Mai devreme sau mai târziu, în mod sigur voi avea nevoie de o operaţie. În mod sigur nu voi putea merge câteva zile sau săptămâni la serviciu ca urmare a unei boli. În mod sigur, mai devreme sau mai târziu, o să trebuiască să îmi iau ochelari şi am să-mi pierd dinţii unul câte unul, până ce voi avea nevoie de proteză. Asigurându-mă pentru evenimente sigure, tot ce fac este să plătesc atât propria despăgubire cât şi partea asiguratorului (profit plus cheltuieli administrative): ceva total absurd.